BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Nestle ameninta cu mutarea sediului din Elvetia

    “Trebuie sa ne intrebam daca Elvetia mai este locul cel mai
    potrivit pentru noi”, a raspuns Brabeck la intrebarea jurnalistilor
    de la Sonntag cu privire la efectele mutarii sediului asupra
    companiei.

    Criza financiara globala a alimentat nemultumirea publica fata
    de salariile foarte mari si bonusurile executivilor. In ultima
    perioada politicienii din economiile industrializate au creat un
    plafon pentru salarii.

    “Recent s-au facut presiuni externe asupra Elvetiei, dar si
    presiuni populiste interne.” Nemultumirea oficialilor Nestle a fost
    manifestata fata de Guvern si Parlament care s-au grabit sa dea
    curs acestor presiuni, modificand legislatia. Stabilitatea
    legislativa, cea mai atractiva caracteristica a Elvetiei pentru
    grupul Nestle, a fost compromisa, potrivit afirmatiilor
    presedintelui grupului.

    Nestle are sediul in localitatea Vevey, in vestul Elvetiei.
    Nestle a investit peste 2,35 miliarde de dolari in Elvetia si a
    creat 2.300 de locuri de munca. 20% din investitiile in cercetare
    si dezvoltare raman in Elvetia, chiar daca piata elvetiana aduce
    mai putin de 2% din veniturile companiei, potrivit
    swissinfo.ch.

    In prima jumatate a anului Nestle a raportat o cifra de afaceri
    in scadere cu 1,5%, in valoare de 52,3 miliarde franci elvetieni si
    un profit net in valoare de 5,1 miliarde franci elvetieni.

  • Intelegerea elvetienilor cu Fiscul american nu va scoate la lumina toate escrocheriile financiare

    “Este posibil ca unii detinatori de conturi substantiale sa nu
    isi dezvaluie propriile nume”, crede Barbara T. Kaplan, avocat la
    Greenberg Traurig in New York.

    Intrat sub incidenta acestui acord, gigantul elvetian UBS a
    acceptat sa predea informatiile a 4.450 de clienti americani
    suspectati de folosirea conturilor elvetiene pentru a ocoli taxele.
    Intrebat daca unii detinatori ar putea evita detectarea, David
    Rosenbloom, partener la Caplin & Drisdale din Washington,
    raspunde tot cu o intrebare: “Cum ar fi posibil ca acest lucru sa
    nu se intample?”

    Kaplan, Rosenbloom si alti avocati sau fosti oficiali ai
    Fiscului spun ca intelegerea, incheiata in 19 august, contine un
    document sigilat care subliniaza criteriul pe care guvernul
    elvetian il va folosi pentru a selecta clientii americani ale caror
    nume si conturi vor fi predate Washingtonului. Pe de alta parte,
    purtatorul de cuvant al Fiscului american, Michelle Eldridge, a
    refuzat sa faca orice fel de comentariu.


    Click aici     pentru a citi mai multe.

  • HSBC: Bogatii se muta in paradisul fiscal elvetian

    Decizia guvernului Elvetiei de a colabora cu guvernele din Statele Unite, Franta si Germania in cazurile de suspiciune de evaziune fiscala nu a schimbat tendinta autoritatilor de a-i "proteja" pe cei care reusesc sa se stabileasca in tara, a declarat directorul general al diviziei elvetiene a HSBC, Alexandre Zeller, conform Bloomberg.

    Unii dintre cei mai bogati oameni din lume, printre care Michael Schumacher, multiplu campion mondial la Formula 1, fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad, si artista Tina Turner s-au stabilit in Elvetia.

    Legea din aceasta tara permite rezidentilor bogati care nu inregistreaza venituri din activitati derulate in Elvetia sa negocieze nivelul taxelor cu autoritatile regionale, precizeaza Bloomberg.

    Zeller considera ca orice client al bancilor elvetiene care este nemultumit de sistemul fiscal din tara de domiciliu are trei optiuni, respectiv sa se resemneze, sa recurga la raportari voluntare ale veniturilor si averii, sau, daca este suficient de bogat, sa se mute in Elvetia.

    Marea Britanie intentioneaza sa impuna, din luna aprilie a anului viitor, o taxa pe venit de 50% pentru persoanele cu un venit anual de peste 150.000 de lire sterline.

    Guvernul Elvetiei a decis, in luna august, sa transmita autoritatilor din SUA datele bancare a circa 4.450 de clienti americani suspectati de evaziune fiscala. Ulterior, in urma unui acord intre Elvetia si guvernul francez, autoritatile de la Paris au anuntat ca vor obtine informatii despre 3.000 de francezi aflati intr-o situatie similara.
     

  • Elvetia obtine profit din vanzarea participatiei de 9% detinute la UBS

    Vanzarea participatiei de 9% detinuta la UBS vine la o zi dupa ce guvernul elvetian a convenit asupra divulgarii datelor bancare a aproape 4.500 de americani care detineau conturi la institutia bancara, precizeaza Reuters.

    Elvetia a vandut cele 332 milioane de actiuni la pretul de 16,50 franci elvetieni, guvernul obtinand astfel 5,5 miliarde franci elvetieni, plus 1,8 miliarde franci, compensatii pentru pierderea dobanzilor neincasate pentru obligatiunile cumparate de la banca, dupa ce in octombrie a preluat participatia respectiva in schimbul a 6 miliarde franci.
     

  • McDonalds isi muta sediul din Marea Britanie in Elvetia

    Grupul activ in domeniul fast-food afirma ca mutarea a fost planuita de circa un an.
    Regimul elvetian privind taxele, in special cele pentru propietatea intelectuala, a devenit tot mai atragator pentru companiile straine, mai ales pentru sediile regionale din Europa ale multinationalelor americane.
    Kraft, Procter & Gamble, Google, Electronic Arts si Yahoo s-au mutat in ultimii ani din Marea Britanie in Elvetia, potrivit Financial Times.
     

  • Tacerea e de aur

    Traditionalul rol al Elvetiei de bancher secret al bogatasilor lumii este mai mult ca oricand in pericol, avertizeaza Konrad Hummler, managing partner la Wegelin & Company, o mica banca privata din St. Gallen. Hummler, un om jovial si care vorbeste fara ocolisuri, a vazut cum in ultimele luni un scandal de fraudare a fiscului din Germania s-a transformat intr-o dezbatere despre secretul bancar elvetian.

    Ingrijorati ca pretuita discretie a bancilor elvetiene este pusa la incercare, clientii straini ai Wegelin au inceput sa puna intrebari despre banii lor. Iar Hummler spune ca de data aceasta, Elvetia nu-i va mai putea opri pe cei ce de atata vreme cer mai multa transparenta din partea sistemului bancar elvetian. “E o actiune concertata. S-ar putea sa fie neobisnuit pentru Europa de astazi, dar asa se intampla”, spune el.

    Scandalul care ameninta profitabila afacere a bancilor a inceput cand autoritatile germane au obtinut date financiare din Liechtenstein, micul vecin al Elvetiei, care are o legislatie bancara similara. Cu informatiile in mana, anchetatorii s-au raspandit in toata Germania ca sa adune documente considerate a avea legatura cu evaziunile fiscale a sute de germani instariti.

    Cazurile sunt acum in procedura de instrumentare, ceea ce se asteapta sa dureze ani de zile. Repercusiunile scandalului au insemnat insa deja demiterea unui manager de top, Klaus Zumwinkel, care fusese directorul postei germane, si au oferit un impuls politic stangii germane.

    Dar Elvetia este un pariu mult mai mare. Si refuzul ei continuu de a ajuta alte state la identificarea evazionistilor care-si ascund banii aici pare sa fi intaratat Europa sa forteze o schimbare. “Daca o masina este furata in Germania si dusa in Elvetia, elvetienii ajuta la gasirea ei”, spune Hans Eichel, membru al parlamentului german si fost ministru de finante. “Dar cand e vorba despre evaziune fiscala – si sunt sume mult mai mari in joc -, ei nu fac nimic. Nimeni din afara Elvetiei nu intelege asta.”

    Potrivit lui Thomas Borer, un fost ambasador al Elvetiei in Germania, putini din interiorul Elvetiei inteleg amploarea nemultumirii din strainatate. “Este evident ca guvernul si bancile subestimeaza profund impactul acestui scandal. S-ar putea sa se porneasca avalansa si noi nu suntem pregatiti”, spune Borer, care acum este lobbist.

    Borer compara furtuna care se apropie cu dezbaterea in care a fost implicata Elvetia la sfarsitul anilor ‘90 cu privire la conturile ramase de la victimele Holocaustului si de la familiile lor. Cand au fost confruntate prima data cu cereri de restituire, bancile elvetiene le-au refuzat in ciuda avertismentelor unor diplomati elvetieni ca problema nu va disparea pur si simplu. Dupa un scandal de amploare internationala care le-a afectat reputatia, bancile au rezolvat problema creand un fond de restituire in valoare de 1,25 de miliarde de dolari (795 de milioane de euro).

    In februarie, Germania a amenintat ca va amana semnarea unui acord de calatorie fara pasaport cu Liechtenstein – cel mai evident semnal ca Berlinul este decis sa faca orice pentru a-si indeplini scopul de a sparge legile privind secretul bancar. Cancelarul german Angela Merkel trebuie sa viziteze Elvetia la sfarsitul acestei luni si este de asteptat sa faca presiuni pentru un sprijin mai mare in ancheta din partea Elvetiei in identificarea infractorilor germani si pentru diminuarea secretomaniei in general.

    Reactia oficiala a Elvetiei a fost adoptarea unei atitudini de detasare care, spera autoritatile de acolo, va atenua tonul dezbaterilor. Nimeni nu se asteapta ca secretul bancar elvetian sa dispara peste noapte. Ceea ce tintesc acum guvernele europene este un compromis intre statutul de gaura neagra a sistemului bancar pe care il are Elvetia si deschiderea pe care o manifesta alte state mari.

    Un compromis ar fi ca Elvetia sa fie de acord sa ofere o asistenta sporita autoritatilor straine care investigheaza suspiciuni de infractiuni. Dar o miscare de acest tip ar incalca discretia pe care multi clienti ai bancilor elvetiene o pretuiesc.

  • Mult, foarte mult timp

    Drumul serpuit care duce spre Vallée de Joux, o regiune din Elvetia faimoasa pentru numarul mare de manufacturi pe metrul patrat, a fost mai aglomerat ca niciodata la inceputul lunii octombrie. Zeci de masini de lux i-au adus pe amatorii de ceasuri la Le Sentier, locul in care a aparut, in 1833, brandul Jaeger-LeCoultre si unde urma sa se deschida acum Heritage Gallery, muzeul propriu al companiei, inaugurat dupa doi ani de pregatiri.

    Din punctul de vedere al afacerii, muzeul reprezinta mai mult decat o simpla galerie unde sunt expuse creatii istorice. Marii fabricanti de ceasuri promoveaza cu surle si trambite deschiderea muzeelor proprii care, dincolo de valoarea lor simbolica, reprezinta detalii ce diferentiaza brandul pe piata. „Proiectul Heritage Gallery este doar unul dintre elementele unei strategii de comunicare extinse care urmareste prezentarea patrimoniului si a statutului Jaeger-LeCoultre. Sunt expuse peste 500 de obiecte, dintre care 300 de calibre diferite ce demonstreaza experienta brandului in ceea ce priveste productia de ceasuri high-end. De exemplu, putem enumera peste 120 de calibre produse intre 1860 si 1890“, spune Jérôme Lambert, CEO al Jaeger-LeCoultre.

    Jaeger-LeCoultre, fondata de Antoine LeCoultre in 1833, este prima manufactura din Vallee de Joux. Una dintre cele mai spectaculoase sectiuni din muzeu este delimitata de un zid de sticla inalt de 4,7 metri si lung de 5,4 metri unde sunt expuse aproximativ 300 de mecanisme. Dincolo de acest perete, vizitatorul este purtat pe rand printre ecrane de sticla de patru metri unde sunt expuse calibrul 101, cel mai mic mecanism inventat vreodata, ceasuri de buzunar complicate, un model inspirat de ceasul creat de Jaeger-LeCoultre pentru incoronarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, diferite modele Reverso (unul dintre modelele emblema ale marcii), mostre de giuvaiergerie de lux, piese din aur pavate cu diamante si rubine. Din muzeu nu lipsesc nici modelele prezentate recent la targul de orologerie de la Geneva, precum „Reverso grande complication a triptyque“, primul ceas din lume cu trei fete. Iar la mansarda sunt expuse mai multe variante de Atmos, ceas de masa cu miscare perpetua desemnat de guvernul elvetian drept cadou oficial al statului.

    Muzeul expune si ultimele inovatii ale companiei. Master Compressor Extreme Lab (200.000 de euro), calibrul 988C, este singurul mecanism din lume care functioneaza fara niciun fel de lubrifiant, facut din materiale usoare, precum iridiu, magneziu, pudra de grafit, siliciu sau nichel. Jérôme Lambert spune ca vor fi produse 15-20 de exemplare din acest model, iar livrarea va incepe in martie 2008. Cealalta inovatie este Duomčtre Chronographe (pe care il poarta la mana Jérôme Lambert) – calibrul 389 „Dual Wing“, cu un mecanism cu doua rezerve independente, care comanda separat functiile normale ale ceasului si functia de cronograf. Astfel, in timp ce cronograful este pus in functiune, purtatorul poate consulta si ceasul fara a fi nevoit sa alterneze cele doua functii. Mecanismul clasic, cu intoarcere manuala, are o rezerva de functionare de 50 de ore, iar carcasa din aur galben (300 de piese), aur alb sau platina inconjoara un cadran alb clasic. Primul exemplar din acest ceas va fi livrat la sfarsitul acestui an.

    Pe segmentul de ceasuri pentru femei, muzeul expune noua colectie Master Compressor Diving Lady. „Daca vorbim despre brandul Jaeger-LeCoultre in general, estimam ca 50% dintre clienti sunt femei, dar in prezent diferentierea intre ceasurile pentru barbati si cele pentru femei nu mai este foarte clara, din cauza tendintei ca femeile sa cumpere ceasuri tot mai mari si foarte tehnice“, explica Lambert.

    Strategiile de lansare urmaresc, la randul lor, sa evidentieze aspectul inovatiei tehnice. De exemplu, lansarea colectiei Master Compressor Diving a avut loc pe coasta insulei Lanai din Hawaii, iar publicul a privit cum un robot a dus Master Compressor GMT la 1.000 de metri adancime sub apa in doar 30 de minute. Mai precis, ceasul a fost coborat la 1.040 de metri, iar la aceasta adancime presiunea este echivalentul a 100 de kilograme pe centimetrul patrat. Pentru a rezista in asemenea conditii, ceasurile au carcase care masoara 5 milimetri in punctul cel mai gros, aproape dublu fata de un ceas care rezista la 100 de metri adancime. Geamul ceasului are 4 centimetri diametru si 3,6 mm grosime.

    Deschiderea de muzee ale brandului, ca metoda de promovare, a fost adoptata si de alt producator de orologerie elvetian, Aude mars Piguet. Muzeul firmei este gazduit incepand din 1993 de cea mai veche cladire din satul Le Brassus, tot din Vallée de Joux, unde a functionat atelierul original al fondatorilor brandului, Jules Audemars si Edward Piguet. Muzeul cuprinde colectii care prezinta istoria Audemars Piguet din 1875 si pana astazi, cu exponate faimoase, inclusiv Grande Complication, lansat in 1882, sau cel mai bine vandut model de ceas al brandului, Royal Oak, introdus in 1972 ca primul ceas sport din gama de lux fabricat din otel inoxidabil.

    Audemars Piguet si-a vandut in 2000 participatia de 40% la Jaeger-LeCoultre catre Compagnie Financiere Richemont pentru 250 de milioane de franci elvetieni (peste 160 de milioane de euro). Compagnie Financičre Richemont, proprietarul Jaeger LeCoultre, ca si al altor branduri de lux, ca Piaget, Vacheron Constantin, Panerai, Cartier, Van Cleef & Arpels, a avut in ultimul an fiscal afaceri de 4,8 miliarde de euro si un profit net de 1,3 miliarde de euro.