BusinessMagazin

Tag: credit

  • Banca Italo Romena a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 11,7 milioane euro

    Volumul mare al provizioanelor, deşi are un impact negativ asupra contului de profit şi pierdere a exerciţiului, a fost o măsură necesară pentru a adapta fondul de rezervă pentru deprecierea creditelor conform principiilor de gestiune prudenţială a băncii-mamă Veneto Banca, supusă reglementărilor Băncii Italiei, potrivit reprezentantilor bancii.  

    “Rezultatele pozitive ale schimbărilor la nivel macro-economic în 2013 nu s-au făcut văzute încă în economia reală a ţării şi, deci, nici în activitatea de creditare. În consecinţă, Banca a adoptat de mai mult timp o abordare prudenţială cu scopul de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite şi a garanţiilor aferente. Trebuie subliniat cum această abordare, deşi impactează profund rezultatele exerciţiului, este destinată să garanteze Băncii o accelerare a revenirii la rezultate pozitive odată cu relansarea economiei care îi va reactiva pe clienţii cu credite non performing în momentul de faţă”, a declarat Paolo Mariani, Directorul General al Băncii Italo Romena.

    În conformitate cu principiile de gestiune prudenţială ale Grupului Veneto Banca, volumul creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la valoarea de 882 milioane de euro, cu o uşoară scădere la 6,9% faţă de exerciţiul precedent, respectiv de 65 de milioane de euro. Această dinamică a fost influenţată de rambursarea efectuată de către societatea Immobiliare Italo Romena aferentă finanţării acordate de către Banca în valoare de 65 de milioane de euro ca urmare a capitalizării acesteia cu aceeaşi sumă.

    Volumul creditelor neperformante la sfârşitul anului 2013 a ajuns la 127,5 milioane de euro, în creştere cu 29,6 milioane de euro faţă de exerciţiul precedent, având o pondere de 14,4% în total portofoliu, adică sub nivelul mediei pe sistem (circa 20%).

    Volumul fondurilor atrase de la clienţi a ajuns la valoarea de 660,5 milioane de euro, în creştere cu 6,3% faţă de rezultatul înregistrat la finalul anului 2012. O pondere semnificativă au avut-o depozitele la vedere, care au înregistrat o creştere de 38,6% faţă de anul precedent.

    Valoarea comisioanelor nete a depăşit nivelul de 4,5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 3,6% faţă de 2012. La finalul exerciţiului, patrimoniul net, care cuprinde şi rezultatul exerciţiului, s-a ridicat la 58,2 milioane de euro, în creştere cu 8,7 milioane de euro (+17,5%) faţă de rezultatul din decembrie 2012. Această creştere derivă din majorarea capitalului realizat în aprilie, destinat consolidării patrimoniale a Băncii.

     

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,2% în martie, la 217,86 miliarde lei

     “La 31 martie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,7% (-3,7% în termeni reali) faţă de 31 martie 2013, pe seama majorării cu 4,7% a componentei în lei (3,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Creditul guvernamental s-a redus cu 2,7%, la 81,92 miliarde lei, dar comparativ cu martie 2013 a consemnat o creştere de 12%.

    Depozitele populaţiei şi firmelor au înregistrat o diminuare cu 1,1% faţă de februarie, la 214,06 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 1%, la 81,12 miliarde lei, iar faţă de martie anul trecut au înregistrat o creştere de 5,4% (4,4% în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a împrumutat şase bănci, prin repo, cu 2,03 miliarde lei

     Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.

    Pe fondul unei lichidităţi mai ridicate de care au dispus băncile dobânzile au fost mici începând cu luna septembrie, astfel că BNR a acordat împrumuturi prin repo doar la începutul lunii aprilie, de 1,18 miliarde lei.

    “Credem că recenta creştere neaşteptată în rata ON (over night – cu scadenţa de o zi) este rezultatul finanţării deficitului bugetar prin depozite atrase din piaţa monetară de către MF, înaintea decontării de joi a eurobond-ului vândut sâptămâna trecută. Un astfel de scenariu ramâne însă speculativ, întrucât presupune ca majoritatea cheltuielilor MF sunt proiectate pentru finalul lunii, în vreme ce surplusul de lichiditate estimat la circa 3 miliarde lei nu este filtrat de piaţă.

    Totuşi, în aceste condiţii, continuăm să avem o perspectivă pozitivă asupra lichidităţii interbancare dincolo de viitorul apropiat, în vreme ce credem că dacă suma injectată la operaţiunea repo este similară cu cea de circa 2 miliarde lei de la operaţiunea precedentă, am putea asista la scăderea ratei ON în jurul a 2% în urmatoarele zile”, arătă un raport ING Bank transmis miercuri dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.
     

  • Povestea celor trei hackeri români care au reuşit să spargă sistemele de securitate ale retailerilor americani

    Serviciile Secrete Americane şi FBI-ul vor să folosească cazul a 3 hackeri români implicaţi în operaţiuni de fraudă electronică împotriva retailerilor americani, drept exemplu pentru cercetările ce au loc în prezent în cazul scurgerii de informaţii din baza de date a companiei Target Corp. 40.000 de milioane de carduri de credit şi debit au fost afectate în urma scurgerii de informaţii de anul trecut în SUA, scrie Bloomberg.

    Procurorii federali au avut nevoie de 3 ani pentru a-i prinde pe hackerii români, Cezar Butu, Adrian Tiberiu Oprea şi Iulian Dolan, care au reuşit să spargă sistemele de securitate a mai multor retaileri americani şi să fure numerele de identificare a peste 100.000 de carduri de credit şi debit din SUA.

    Cezar Butu a fost condamnat la 1 an şi 9 luni de închisoare, pentru derularea unor operaţiuni de fraudă electronică şi furtul de date financiare, după ce în septembrie 2012 a pledat vinovat.

    Cu ajutorul unui software, românii căutau pe Internet calculatoare vulnerabile ale retailerilor din SUA, intrau în bazele de date şi furau numerele de card ale cumpărătorilor, pe care ulterior le distribuiau clienţilor personali, răspândiţi peste tot în lume.  

    Subway, lanţul american de restaurante fast-food, a fost unul dintre cei mai afectaţi retaileri. După mai multe reclamaţii venite din partea băncilor colaboratoare, poliţia federală a descoperit că hackerii foloseau un program care prelua toate informaţiile ce intrau în sistemul bancar în momentul în care clienţii îşi plăteau comenzile cu cardul, prin intermediul POS-ului.

    Numele de utilizatori şi emailurile au fost schimbate pentru a-şi proteja identitatea, însă hackerii au fost neglijenţi alegând sa comunice în limba maternă şi s[ paroleze anumite informaţii folosindu-se de cuvinte tot în limba română  – Cărăbuş05.

    În octombrie anul trecut, procurorii federali au luat urma românilor, după ce unul dintre ei, Adrian Tiberiu Oprea, a menţionat într-o conversaţie online că Poliţia Română a descins la adresa personală pentru cercetări în cazul activităţilor de hacking din Europa de Est.

    Adrian Tiberiu Oprea, în vârstă de 27 de ani este absolvent al Facultăţii Automatică şi Calculatoare din Constanţa.   

    În urma verificării a peste 15.000 de emailuri şi postări pe siteurile de socializare, agentul Serviciilor Secrete Americane responsabil pentru acest caz, Matt O’Neill a descoperit identiatea unuia dintre partenerii lui Oprea – Cezar Butu, un român de 27 de ani, stabilit în Franţa şi a lui Iulian Dolan, implicat de asemenea în acţiunile de fraudă.

    Cei 3 hackeri au pledat vinovaţi, recunoscând că au compromis peste 800 de magazine din SUA, dintre care peste 250 aparţinând lanţului de restaurante Subway. Dolan şi Oprea au declarat mai târziu că ţinta lor nu a fost Subway, însă au avut noroc să descopere că pot sparge sistemul unui număr foarte mare de calculatoare, din cauza securităţii scăzute.

    Hackerii nu au obţinut profituri mari ca urmare a operaţiunilor derulate. Oprea a strâns în cont “doar” 40.000 de dolari. El a fost nevoit să plătească 12,5 milioane de dolari pentru daunele insituţiilor financiare şi alte 5 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea sistemului de securitate al lanţului de restaurante Subway.

    În septembrie 2012, Oprea a primit o sentinţă de 15 ani de închisoare, în timp ce Dolan va râmâne în spatele gratiilor timp de 7 ani. 

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul de carduri BCR va funcţiona cu întreruperi în această noapte

     “Fluctuaţiile din reţeaua de ATM/MFM (bancomate / maşini multifuncţionale – n.r.), POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc actualizări ale sistemului informatic BCR în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite”, se arată într-un comunicat al BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul de carduri BCR va funcţiona cu întreruperi în această noapte

     “Fluctuaţiile din reţeaua de ATM/MFM (bancomate / maşini multifuncţionale – n.r.), POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc actualizări ale sistemului informatic BCR în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite”, se arată într-un comunicat al BCR.

    Reţeaua de automate de schimb valutar nu va fi afectată de întrerupere.

    Operaţiunile prin internet şi telefon vor putea fi efecutate fără întrerupere, cu excepţia afişării informaţiilor referitoare la cardurile de credit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro