BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Ministrul Transporturilor: Începerea lucrărilor din Master Plan va convinge muncitori români să revină în ţară

    “La discuţiile pe care le-am avut cu un grup mare de companii, unul dintre conducătorii acelei companii, după ce i-am arătat Master Planul, mi-a explicat următorul lucru: «Domnule ministru, în urmă cu 12-13 ani, lucram în Portugalia. Şi portughezii erau, vreun milion jumate-două milioane, la căpşuni sau ca fierar-betonişti în toată Europa. În momentul în care au început (lucrările – n.r.), s-au întors acasă un milion de portughezi din forţa activă de muncă»”, a relatat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

    El a apreciat astfel că, dacă România va începe lucrările de construcţie prevăzute în Master Plan-ul de transport, foarte mulţi dintre românii care în prezent lucrează ca fierar-betonit sau dulgher în alte state europene vor reveni în ţară, pentru un salariu mai mare sau în “condiţii rezonabile”.

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

     

  • Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare

    Industria locală a cimentului a mai trecut în urmă cu circa 15 ani printr-o transformare semnificativă, după ce elveţienii de la Holcim, francezii de la Lafarge şi nemţii de la HeidelbergCement au preluat fabricile de ciment construite în ultimul secol. Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare, în cadrul unei pieţe împărţite de trei mari companii. După achiziţia făcută de CRH, piaţa va rămâne tot cu trei mari jucători, singura diferenţă fiind că fabricile care se află acum în portofoliul Lafarge îşi vor schimba acţionarul.

    „Nu ne aşteptăm la schimbări majore pentru piaţa locală (după încheierea fuziunii şi preluarea activelor Lafarge de către CRH)“, afirmă Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, şi unul dintre cei mai experimentaţi manageri din acest sector.

    Cele mai importante active ale francezilor de la Lafarge pe piaţa locală şi care ar urma să intre în portofoliul CRH, dacă tranzacţia se va finaliza, sunt cele două fabrici de ciment de la Medgidia (judeţul Constanţa) şi Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu-Jiu.

    Miza preluării acestor fabrici este cu atât mai mare cu cât industria cimentului este una extrem de importantă pentru construcţiile din România, deoarece, în general, acest material de construcţii nu se importă, pentru că ar deveni o activitate nerentabilă din cauza costurilor cu transportul. De asemenea, cimentul este un sector care dă tonul pentru întreaga industrie a construcţiilor, fiind folosit în toate tipurile de construcţii – de la cele de infrastructură până la cele rezidenţiale sau industriale. Mai mult, la mijloc sunt cei circa 1.000 de angajaţi ai Lafarge din România. Nici anvergura financiară a companiei nu poate fi trecută cu vederea: Lafarge Ciment, cea mai importantă companie prin care sunt prezenţi în România francezii de la Lafarge, a înregistrat în ultimul deceniu (2002-2013, perioadă pentru care există date publice) afaceri totale de 2,4 miliarde de euro şi profituri nete cumulate de 720 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. De altfel, Lafarge Ciment a fost an de an cel mai profitabil producător de ciment de pe plan local, depăşind atât în valoare, cât şi ca marjă profiturile înregistrate de ceilalţi doi jucători din industria românească a ci mentului, Holcim şi HeidelbergCement (prezent pe piaţa cimentului prin compania Carpatcement Holding). Din 1997, anul intrării în România, până în prezent, Lafarge a investit pe plan local circa 700 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că profiturile generate de cea mai mare companie a grupului, Lafarge Ciment, au reuşit deja să amortizeze banii injectaţi de francezi pe plan local, potrivit estimărilor Business Magazin.

  • Arhitect şef: Investiţii de 40 milioane euro în 40 de proiecte de apartamente în Sectorul 3 din Capitală

    “A crescut mult numărul cererilor de autorizare depuse de către societăţi de construcţii sau developeri români, dar şi câţiva străini, pentru construcţii care să se situeze undeva la regimul de înălţime 4-6 etaje, cu apartamente şi spaţii comerciale la parter. Investiţii care se situează, ca valoare, între 0,7 şi 1,5 milioane de euro pe bucată. Sunt foarte multe terenuri care în ultimii şapte ani nu au fost vândute, ori din cauza unui preţ prohibitiv, ori pentru că din calculele economice, investiţiile care s-ar fi realizat n-ar fi adus profitul scontat, dar care acum s-au vândut”, a spus Dumitraşcu.

    El a afirmat că peste 40 astfel de terenuri au fost vândute în ultima jumătate de an, pentru ele fiind solicitate deja certificate de urbanism. Majoritatea acestora presupun construcţia de blocuri de apartamente.

    În ultimii 7 ani, spune arhitectul, nu s-au vândut aproape deloc astfel de terenuri în Sectorul 3 al Capitalei.

    “S-au vândut maxim câteva pe an, le numărai pe degete. Chiar în condiţiile mult mai restrictive în ceea ce priveşte autorizarea, când nu se mai pot obţine atăţia metri pătraţi construiţi pe suprafaţa de teren, aceste terenuri care nu au fost vândute din 2007-2008, acum s-au vândut cu nişte preţuri rezonabile (350-500 euro metrul pătrat), iar dezvoltatorii şi-au făcut business planurile şi proiectele astfel încât să aibă un profit rezonabil, nu de 300% cum erau obişnuiţi”, a mai spus el.

    Potrivit arhitectului, valoarea însumată a proiectelor va depăşi 40 de milioane de euro.

    Vor fi construite, astfel, în jur de 1.500 – 2.000 de apartamente, în condiţiile în care în fiecare dintre anii de după 2008 se construiau în Sectorul 3 cel mult câteva sute de apartamente.

     

  • Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 30 milioane de euro. Printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI şi Strabag

    Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Imobiliarele, construcţiile, farma şi transporturile sunt domeniile cele mai expuse riscului de insolvenţă în 2015

    Dacă domeniul farmaceutic şi cel al transporturilor sunt o tendinţă nouă în categoria companiilor cu risc de insolvenţă, imobiliarele şi construcţiile sunt arii de activitate în topul insolvenţelor încă de la începutul crizei economice. Aproape 22% din totalul companiilor de impact din real estate au probleme de lichiditate, însumând aproape 2000 de companii cu active de peste 1,5 milioane de euro. În construcţii, numărul afacerilor de asemenea dimensiuni care se confruntă cu dificultăţi financiare este aproximativ 650, generând pierderi anuale de peste 200.000.000 euro.

    ”Vom avea în continuare un număr ridicat de insolvenţe în rândul dezvoltatorilor imobiliari şi al companiilor de construcţii, după cum arată bilanţurile acestora cu marje de profitabilitate foarte scăzute sau chiar inexistente în unele cazuri. Astfel de situaţii sunt asociate de cele mai multe ori cu un nivel ridicat de îndatorare, ceea ce ne împinge să credem că pentru companiile cu asemenea probleme soluţia în anul 2015 va fi procedura insolvenţei sau, acolo unde situaţia permite încă, măsuri de restructurare în afara insolvenţei. Este însă important ca mediul de afaceri să înţeleagă corect şi să apeleze doar în cazurile de necesitate la procedura insolvenţei. De aceea insistăm către aceştia să îşi urmărească atent evoluţia situaţiei financiare şi să discute cu un specialist din timp, pentru a putea lua măsuri sănătoase şi eficiente” a declarat Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator al CITR, parte a CITR Group.

    Anul 2015 va aduce şi elemente de noutate în ceea ce priveşte sectoarele cu risc ridicat de insolvenţă, în domeniul transporturilor şi cel farmaceutic. În ceea ce priveşte transporturile, aici este de aşteptat ca asimilarea diurnelor acordate şoferilor cu drepturile salariale şi taxarea retroactivă a acestora să genereze un val semnificativ de insolvenţe în societăţilor care activează în sectorul transporturi. Dintre companiile de impact din acest domeniu aproape 350 se confruntă cu dificultăţi financiare majore, generând astfel pierderi anuale de peste 65.000.000 euro.

    Domeniul farma este o surpriză prin prisma faptului că volumele înregistrează creşteri constante în ultimii 3 ani. Cu toate acestea, în multe cazuri durata medie de încasare a creanţelor depăşeşte 300 zile. Lipsa lichidităţii generează o creştere constantă a îndatorării, ceea ce poate aduce în discuţie insolvenţa anumitor lanţuri de farmacii sau chiar a unor distribuitori de produse farmaceutice. Raportându-ne la categoria companiilor de impact, în acest sector putem determina un grad de îndatorare mediu de peste 100%, cu pierderi anuale de aproximativ 55.000.000 euro.

    Cu toate că ne aşteptăm la o scădere globală a numărului efectiv de insolvenţe în România în 2015, raportat la dimensiunea şi impactul acestora trendul va rămâne însă constant cu cel din 2014, iar domeniile cele mai expuse riscului de insolvenţă în acest an rămân construcţiile şi imobiliarele, cărora li se adaugă noi sectoare care denotă fragilitate economică – transporturile şi industria farmaceutică.

  • Autorizaţiile de construcţii pentru clădiri de locuinţe s-au redus cu 0,3% anul trecut

    În 2014, autorizaţiile de construcţii eliberate pentru clădiri rezidenţiale s-au diminuat în regiunile Centru (-414 autorizaţii), Nord-Est (-380), Sud-Vest Oltenia (-323), Sud-Muntenia (-263), Vest (-198) şi Sud-Est (-47).

    Pe de altă parte, o creştere a numărului de autorizaţii s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+1.241 autorizaţii) şi Nord-Vest (+280).

    În luna decembrie a anului trecut s-au eliberat 2.682 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 64,9% au fost pentru zona rurală.

    “Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere cu 1,2% a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna precedentă, scădere înregistrată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-81 autorizaţii), Centru (-52 ), Bucureşti-Ilfov (-45) şi Sud-Vest Oltenia (-38). Creşteri au fost în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (+88 autorizaţii), Vest (+36), Sud-Est (+22) şi Nord-Est (+18)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Faţă de aceeaşi lună a anului 2013, în decembrie 2014 s-au eliberat cu 129 mai multe autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, creştere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+124 autorizaţii), Nord-Vest (+93), Nord-Est (+11), Sud-Est (+10) şi Vest (+2 ). Scăderi au fost înregistrate în regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia (-38 autorizaţii fiecare) şi Centru (-35).

  • Duraziv, a doua afacere înfiinţată de antreprenorul Daniel Guzu, a ajuns la vânzări de 80 de milioane de lei

    Duraziv este a doua afacere fondată de antreprenor, care anterior a fondat, dezvoltat şi ulterior a vândut afacerea Guzuchim (acum Fabryo) către fondul de investiţii Oresa Ventures.

    “În 2014, obiectivul principal a fost creşterea diviziei de vopsele în cadrul întregului business Duraziv. Am intensificat investiţiile începute în 2013, am crescut numărul de maşini de colorat, am lansat noua cartelă ColorPRO şi am relansat siteul companiei”, spune Marga Carp, director de marketing la Duraziv.

    În 2014, divizia de vopsele a înregistrat o creştere de 23% faţă de 2013, reprezentând în prezent un sfert din veniturile companiei. Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii numărului de showroom-uri şi, implicit, a numărului de maşini de colorat la peste 120. În paralel, compania a lansat noua cartelă ColorPRO, a relansat gama de pigmenţi pulbere Duraziv Essenza şi a susţinut prezentări de produse pentru meseriaşi, în parteneriat cu distribuitori locali şi reţele de bricolaj.

    Segmentul de adezivi a avut în 2014 o evoluţie de 14%, deţinând o pondere mai mare de o treime din total cifră de afaceri, în creştere faţă de anul precedent. Cu o pondere de 40%, segmentul de profile metalice s-a menţinut anul trecut la nivelul celui din 2013.

    “În 2014 aşteptările constructorilor au fost mai mari decât realitatea pieţei. Am resimţit mult mai acut lupta care se duce la nivel de prim preţ între producători, dar şi o stagnare a lucrărilor de termoreabilitare în a doua jumătate a anului şi o încetinire a investiţiilor private în construcţii noi. Suntem optimişti în privinţa anului 2015, dar rămânem racordaţi la piaţă şi continuăm să investim în diviziile care s-au dovedit eficiente”, spune Marga Carp.

    Fondată în urmă cu 11 ani sub denumirea Bau Profil şi axată pe producţie de profile metalice şi accesorii pentru gips carton, afacerea s-a extins în domeniul adezivilor şi mortarelor pentru construcţii, a vopselor şi tencuielilor decorative, oferind astfel sisteme complete de finisaj. Compania a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de circa 80 milioane lei şi peste 180 de angajaţi.

  • România a raportat în noiembrie cel mai rapid avans din UE al producţiei din construcţii

    La nivelul UE, producţia din construcţii a scăzut în noiembrie în medie cu 0,2%, faţă de un avans de 0,5% înregistrat în luna anterioară, în contextul în care construcţiile de clădiri au scăzut cu 0,2%, iar cele de inginerie civilă cu 0,1%.

    Datele sunt ajustate sezonier şi sunt calculate pe baza evoluţiei volumului producţiei la nivelul fiecărui stat UE, incluzând atât lucrările de construcţii, cât şi cele de inginerie civilă.

    Cele mai mari creşteri raportate la luna octombrie se observă în România (5,8%), Polonia (2,5%), Suedia (2,4%) şi Spania (2,2%), iar cele mai puternice scăderi în Italia (-4,5%), Marea Britanie (-2%) şi Cehia (-1,9%).

    Comparativ cu luna noiembrie a anului 2013, Spania (15,9%), Suedia (12,5%) şi Ungaria (8,8%) au raportat cele mai mari creşteri ale producţiei din sectorul construcţiilor, în timp ce cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-11,2%), Italia (-7,9%), Portugalia (-5,7%) şi Slovacia (-5,1%).

    România se situează pe locul al şaptelea în funcţie de avansul producţiei din construcţii, cu o creştere de 2,7% raportat la luna noiembrie din 2013.

    La nivelul UE, producţia din construcţii a avansat cu 2,5% în noiembrie faţă de aceeaşi lună a anului anterior, sprijinită de o creştere cu 3,3% a construcţiilor de clădiri. Construcţiile de inginerie civilă au scăzut cu 0,5%.

  • Dezvoltatorii au reluat în 2014 construcţia de locuinţe în zone centrale, care atrag costuri mai mari

    În aceste condiţii, dezvoltatorul lituanian estimează că stocul de apartamente noi livrate în piaţă anul trecut este mai valoros, în condiţiile în care după o pauză de aproximativ patru ani, în 2014 în Bucureşti au apărut mai multe proiecte amplasate în zone centrale sau pe artere considerate foarte valoroase, faţă de anii anteriori când se construia în cartiere mărginaşe sau în localităţile din imediata apropiere a Capitalei.

    De asemenea, în 2014 au fost livrate proiecte dedicate segmentului de lux şi celor din clasa medie superioară. Preţul mai mare al terenurilor este factorul cel mai important care a dus la creşterea sumelor investite de dezvoltatori pentru realizarea unor ansambluri noi. La aceasta se adaugă utilizarea unor materiale de construcţii de calitate superioară care conferă clădirii atribute tehnice superioare.

    Dezvoltatorul estimează că, în aceste condiţii, valoarea investiţiilor pe metru pătrat construit în Capitală a crescut cu cel puţin 10% în 2014.

    “În cazul construcţiilor realizate în zone centrale, preţul terenului are o pondere de peste 30% în investiţia totală. Comparativ, pentru clădirile realizate la periferia Capitalei, terenul putea avea şi o pondere de doar 10%”, explică Mindaugas Valuckas, directorul executiv Hanner Holding.

    Compania lituaniană a dezvoltat proiectul The Park la intrarea sudică spre Parcul Tineretului, proiect care atrage investiţii de circa 37 milioane euro.

    “Până în 2014 majoritatea dezvoltatorilor au căutat să livreze în piaţă imobile care să poată fi achiziţionate prin creditele garantate de stat cu programul Prima Casă. Există acum o categorie importantă de clienţi mult mai interesată de calitatea produsului final decât de preţul de achiziţie”, adaugă reprezentatul dezvoltatorului lituanian.

    Hanner Group este cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania, având un portofoliu care cuprinde active şi dezvoltări în valoare de aproximativ un miliard de euro. Proiectele cele mai reprezentative sunt localizate în Lituania, Letonia, Rusia, Ucraina şi România. Următoarele pieţe vizate sunt cele din Germania şi Marea Britanie. Principalul segment pe care activează compania este cel al dezvoltărilor rezidenţiale, unde au fost direcţionate mai mult de jumătate din investiţiile totale.

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni cu aproape 10%

    Pe elemente de structură au fost consemnate scăderi pe serie brută la lucrările de reparaţii capitale (-19,6%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-6,6%).

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la construcţiile inginereşti cu 24,4%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 35,7%, respectiv cu 11,4%.

    În serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de reparaţii capitale au scăzut cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11%, iar lucrările de construcţii noi cu 7,3%.

    Pe obiecte de construcţii au scăzut construcţiile inginereşti cu 25,4%, în timp ce la clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au fost înregistrate creşteri de 36,4%, respectiv 10,3%.

    În luna noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a urcat faţă de luna octombrie cu 13,1% în serie brută, respectiv cu 5,8% în serie ajustată.

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor a crescut cu 2,2% ca serie brută şi a scăzut cu 0,5% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.