BusinessMagazin

Tag: constructie

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BOG’ART, contractor general pentru construcţia turnului Bucharest One

     BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.

    Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.

    Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei.

    Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland a plătit 700.000 euro pe un teren în Vatra Dornei şi începe construcţia magazinului în vară

     “Lucrările la viitorul magazin Kaufland din Vatra Dornei sunt preconizate să înceapă în această vară, dar momentan nu dorim să vehiculăm o dată a deschiderii lui. Oraşele în care vom deschide în continuare noi magazine în anul 2014 sunt Oradea, Târgu Mureş, Târgovişte, Gherla şi Bucureşti”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    În Bucureşti retailerul va deschide în 2014 patru hipermarketuri noi, în Bulevardul Bucureştii Noi, în Apărătorii Patriei, Tudor Vladimirescu şi Valea Oltului.

    Anul trecut, Kaufland România a deschis 8 magazine în Paşcani, Rădăuţi, Fălticeni, Galaţi, Ploieşti, Petroşani, Bucureşti Militari şi Bucureşti Pantelimon. Investiţiile retailerului în extindere s-au situat anul trecut între 48 şi 72 milioane euro, având în vedere că investiţia medie într-un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AdePlast începe contrucţia fabricii de vată bazaltică

    Astfel, finantarea este asigurată integral, având aprobat şi un credit punte de circa 4 milioane euro până statul român va face decontul lucrărilor.

    “Ne aflăm la a doua încercare de acest tip, prima data fiind refuzaţi de stat.  Acum suntem încântaţi că statul a avut încredere într-un investitor român şi a hotărât să fie partener în această dezvoltare. În acest moment se lucrează la elaborarea caietului de sarcini în urma căruia se vor selecta furnizorul de echipamente şi constructorul. Aşa cum am spus anul trecut, chiar dacă nu s-a obţinut această finanţare de pe bursă, noi mergem înainte şi ne vedem de planurile noastre. Cea de-a zecea fabrică AdePlast va crea 115 noi locuri de muncă, contribuind la procesul de reindustrializare a României ”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.

    Conform legii, lucrările la noua fabrică de vată bazaltică vor trebui demarate în patru luni, iar finalizarea se va face în 2015. În afară de investiţia în fabrica de vată bazaltică, compania mai investeşte 580.000 de euro pe platforma de la Ploieşti. O parte din investiţie, de 420.000 euro, va merge către fabrica de vopsele şi tencuieli decorative, într-o linie total automatizată de lacuri colorate şi emailuri ecologice pe bază de apă, care va intra în funcţiune din luna martie. Restul de 160.000 de euro se vor regăsi într-un upgrade la fabrica de polistiren, care va însemna creşterea cu 50% a capacităţii de producţie, prin includerea linei achiziţionate de la Zentyss într-un sistem integrat de producţie şi prin instalarea unei maşini de ambalat automată.

    AdePlast a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de anul trecut. În 2013 avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici. La Roman au fost inaugurate anul trecut o fabrică de mortare uscate şi o fabrică de polistiren. Unităţile de la Roman sunt cele mai moderne facilităţi de producţie de polistiren din Europa şi deservesc partenerii zona Moldovei, dar şi exporturile către Republica Moldova, Ucraina şi ţările arabe.

    La Oradea platforma industrială a AdePlast este finalizată şi complet operaţională, odată cu inaugurarea fabricii de polistiren în 2013. Platforma de la Oradea este compusă din trei fabrici diferite (mortare uscate, vopsele, polistiren).

    La Ploieşti a fost pusă în funcţiune fabrica de vopsele, una din cele mai moderne din Europa. Din fabrica de la Ploieşti, o parte din produsele AdePlast au fost exportate în Bulgaria, Liban şi Iordania. Fabrica de vopsea completează platforma industrială de la Ploieşti, unde mai există fabrică de mortare uscate şi una de polistiren.

  • Ponta: Autostrada Comarnic-Braşov va fi finalizată în 2017. Cât costă construcţia autostrăzii şi care va fi taxa de utilizare

     Asocierea Vinci – Strabag – Aktor a câştigat licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, iar cele două părţi au semnat un Memorandum de înţelegere.

    Autostrada Comarnic-Braşov va avea o distanţă de 53,215 km plus 7 km de drumuri de legătură şi ca incluxse 3 tuneluri, 19 viaducte, 15 poduri precum şi 3 noduri de ieşire (Sinaia-Buăteni, Predeal şi Râşnov).

    Suma estimată pentru construcţia autostrăzii este de 1,8 miliarde euro, la un cost de circa 28 milioane euro pe kilometru.

    Ponta a arătat că, potrivit memorandmului, ultimul kilometru al autostrăzii va fi finalizat în 2017, deşi speră ca proiectul să fie terminat până la finalul anului 2016, iar la momentul actual este avută în vedere perceperea unei taxe de utilizare de 5,7 lei plus TVA. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta neputinţei: România a ajuns într-un sfert de secol la 650 de kilometri de autostrăzi. Ce se va întâmpla în 2014

    ROMÂNIA NU ARE ÎNCĂ O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERI VESTUL DE ESTUL ŢĂRII SAU NORDUL DE SUD, DAR GUVERNUL ŞI-A ASUMAT CA PÂNĂ ÎN 2018 SĂ FINALIZEZE CONSTRUCŢIA UNOR AUTOSTRĂZI CARE SĂ REALIZEZE conexiunea între principalele puncte cardinale. În 2018, statul vrea să aibă o autostradă de la Nădlac la Constanţa, care să treacă prin Sibiu şi Braşov, precum şi o autostradă de la Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova, către Iaşi, Braşov, Bucureşti şi mai apoi către Alexandria.

    Tot în 2018 ar urma să fie gata şi autostrăzi pe ruta Borş-Cluj-Napoca-Sebeş, dar şi autostrăzi precum Ploieşti-Buzău-Focşani-Galaţi-Brăila sau Craiova-Calafat.

    Priorităţile în materie de autostrăzi ale guvernelor care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii aproape 15 ani s-au schimbat odată cu fiecare nou program de guvernare. Dacă în timpul guvernării lui Adrian Năstase (2000-2004) autostrăzile prioritare erau Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa şi Nădlac-Timişoara-Arad, în timpul lui Călin Popescu-Tăriceanu (2004-2008) se conturează pentru prima oară autostrăzile Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, respectiv Bucureşti-Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Napoca-Borş.

    Mai târziu, în guvernul Emil Boc (2008-2012), apar autostrăzi precum Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat, Ploieşti-Buzău-Focşani sau Autostrada Sudului, Bucureşti-Alexandria-Craiova.

    În cele câteva luni de guvernare din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a continuat planurile iniţiate de Emil Boc, iar, odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Victor Ponta, autostrada Sibiu-Piteşti a început uşor-uşor să fie ştearsă de pe lista de priorităţi. La finalul anului trecut, Victor Ponta a prezentat priorităţile pentru următorii cinci ani la capitolul construcţii de autostrăzi, amintind de Braşov-Bacău-Roman-Iaşi-Ungheni, Bucureşti-Alexandria, Ploieşti-Buzău-Brăila-Galaţi sau Nădlac-Arad-Sibiu-Braşov-Comarnic-Ploieşti-Bucureşti.

    GUVERNUL PONTA A ANUNŢAT DE ASEMENEA CĂ VA RENUNŢA PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU LA PLANURILE PENTRU AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI, considerată vitală pentru transportatorii rutieri care traversează România de la vest la est. Estimată să coste circa 3,2 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti, cu un trafic mediu zilnic estimat de aproape 16.000 de vehicule, a fost trecută în aşteptare, statul preferând ruta Sibiu-Braşov-Bucureşti în detrimentul rutei Sibiu-Piteşti-Bucureşti, pentru că este mai ieftin de construit.

     

    Ce putem spera că se va face, dincolo de promisiunile politice, este o legătură către Ungaria, prin Nădlac-Arad, ca primă prioritate. O a doua prioritate este Sibiu-Piteşti. Dacă am avea legătura cu portul Constanţa finalizată, centura Bucureştiului şi Sibiu-Piteşti, am putea vorbi de un culoar european finalizat„, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.

    DEŞI DEOCAMDATĂ ASUPRA AUTOSTRĂZII SIBIU-PITEŞTI ŞI A MODULUI SĂU DE FINANŢARE PLANEAZĂ INCERTITUDINI, pentru autostrada Sibiu-Braşov-Bucureşti s-au făcut deja primii paşi. La finalul anului trecut, guvernul a anunţat numele constructorilor care vor realiza prima autostradă în concesiune, Comarnic-Braşov. Francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag vor construi practic pe banii lor această şosea, urmând să-şi recupereze investiţia din introducerea unei taxe de utilizare a autostrăzii, dar şi din plăţi realizate de stat.
     

  • Rusia ar putea împrumuta Ungariei până la 10 miliarde de euro pentru construcţia a două reactoare nucleare

     Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Rosatom construieşte centrale nucleare în ţări precum Bangladesh şi Iran, transmite Bloomberg.

    Extinderea va dubla capacitatea centralei de la Paks, a declarat Putin reporterilor după o întrevedere cu Orban la reşedinţa sa din apropierea Moscovei.

    Cele două guverne discută, încă, termenii unui împrumut, a afirmat ministrul de Finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Putin se foloseşte de controlul asupra resurselor energetice pentru a-şi intinde sfera de influenţă în afara statelor foste membre ale Uniunii Sovietice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daimler a inaugurat la Sebeş încă o unitate de montaj cutii de viteză pentru Mercedes-Benz

     Construcţia a fost finalizată în zece luni, iar unitatea include linii moderne de montaj, spaţii pentru birouri, depozitare şi logistică.

    “Extinderea capacităţilor de producţie de la Star Transmission sprijină producţia suprasolicitată din Germania. Autoturismele Mercedes-Benz care funcţionează cu acest model de cutie de viteză se bucură de mare succes”, se arată într-un comunicat al filialei producătorului auto german.

    Cei 150 de muncitori ai fabricii au beneficiat de o specializare de aproximativ un an la centrul de dezvoltare Daimler din Untertürkheim, Germania.

    “Nu există diferenţe calitative între o cutie de viteză produsă în Germania şi una produsă în Romania”, a declarat, în comunicat, administratorul companiei Star Transmission, Bernd Krottmayer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turn de 24 de etaje în Floreasca. Când va începe construcţia proiectului

     “Bucharest One va avea o suprafaţă construită de 48.732 metri pătraţi, respectiv peste 24 de etaje. După finalizare, aceasta va fi a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Proiectul este localizat în partea de nord a Bucureştiului (…) În zonă au loc lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii. Proiectul a obţinut autorizaţiile necesare pentru începerea construcţie, care este programată să înceapă în primele luni din 2014, urmând să fie finalizată în trimestrul trei din 2015”, se arată într-un comunicat al fondului Globalworth Real Estate Investments, vehicul înfiinţat de omul de afaceri elen în acest an.

    Activitatea Porsche Aviaţiei, din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, a fost mutată în showroom-ul Porsche Nord, iar grupul german a decis vânzarea terenului de 10.000 metri pătraţi către Papalekas într-o tranzacţie estimată la circa 8 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro