BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Băsescu: Evenimentele de la Odessa pot declanşa “un război civil masiv” în Ucraina

    Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.

    Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.

    “Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.

    El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.

    Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Isărescu, despre conflictul Rusia-Ucraina: România nu este expusă la riscuri economice semnificative

     Eventuale restricţii economice sau perturbarea schimburilor comerciale ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina în ceea ce priveşte România “par gestionabile”, potrivit prezentării “Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments” a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susţinută săptămâna trecută la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice la invitaţia ambasadorului Malaeziei, Dato’Nik Mustafa Kamal Nik Ahmad.

    Exporturile României către Rusia şi Ucraina reprezintă numai 4,7% din exporturile totale, astfel că o scădere de 10% a acestor schimburi ar reduce cu 0,16 puncte procentuale rata de creştere a Produsului Intern Brut, se spune în prezentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile vieneze sunt în prima linie a conflictului dintre Rusia şi Vest, cu de 38 miliarde euro în joc

     În perioada de apogeu a Războiului Rece, poziţia neutră a Austriei a dat mână liberă bancherilor să joace de ambele părţi ale Cortinei de Fier, Viena devenind astfel un centru pentru comerţul pe axa Est-Vest, dar şi o zonă de interes pentru intrigi politice şi o ţintă pentru serviciile de spionaj.

    Ministrul austriac al Finanţelor, Michael Spindelegger, a declarat miercuri că efectul economic al noilor sancţiuni împotriva Rusiei asupra Austriei “nu va fi unul neglijabil”, potrivit Bloomberg.

    “A devenit o problemă. Criza din Ucraina deranjează mai ales pentru că a apărut într-o perioadă în care investitorii începuseră să vadă efecte pozitive în regiune. Acum, incertitudinea este din nou la putere”, comentează pentru Bloomberg Klaus Requat, directorul biroului de investment banking la Meinl Bank, Viena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine poate apăra Ucraina de haos

    Bruxellesul a aprobat un credit de cca 1 mld. euro pentru susţinerea balanţei de plăţi a Ucrainei şi a dispus scăderea tarifelor vamale pentru importurile ucrainene în UE până în noiembrie, măsură cu un efect estimat de 500 mil. euro. Ca prim pas spre diminuarea dependenţei Ucrainei de livările ruseşti de gaze, compania germană RWE a început livrările de gaz spre Ucraina, în baza unui acord-cadru din 2012 ce prevede posibilitatea unor livrări de până la 10 mld. mc de gaz pe an (faţă de un necesar al Ucrainei estimat la 55 mld. mc) şi care a stârnit la vremea respectivă protestul Rusiei, pe motiv că Germania ar putea folosi astfel gaz livrat de Rusia spre a-l reexporta spre Ucraina.

    În acelaşi timp însă, statul ucrainean trebuie să facă faţă ieşirilor de capital şi retragerilor de depozite: banca centrală de la Kiev a crescut dobânzile interbancare cu 3%, respectiv 7%, în condiţiile în care din băncile ucrainene au plecat de la începutul anului 10% din depozitele în grivne şi 14% din cele în valută. Vineri, banca centrală a limitat la 15.000 grivne (1.095 de euro) suma maximă care poate să fie retrasă zilnic de la băncile din ţară.

    Pe plan diplomatic, premierul interimar Arseni Iaţeniuk încearcă să se menţină cât mai conciliant, spre a convinge UE că noile autorităţi de la Kiev nu sunt nişte monştri extremişti care oprimă minorităţile, aşa cum îi prezintă mediile de informare ruseşti. În efortul lui Iaţeniuk contează atât reuşitele sale retorice (“Rusia a decis să ridice un nou zid al Berlinului”), cât şi încercările de a rezolva situaţia din teren altfel decât prin reprimarea separatiştilor. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov l-a lăudat pe Iaţeniuk că a decis să înceapă negocieri cu separatiştii din sud-est, în pregătirea unei reforme constituţionale menită să satisfacă revendicările minorităţii rusofone.

    Până acum, în încercarea de a-i potoli pe separatişti, guvernul interimar de la Kiev a acceptat să ofere, în cadrul reformei constituţionale, o descentralizare “care va conferi largi prerogative regiunilor”, va acorda un statut special limbii ruse şi garanţii pentru protejarea dreptului de folosire a limbii ruse. Rămâne de văzut însă cât de profundă va fi această reformă: poziţia Rusiei este că Ucraina nu va avea pace decât dacă se transformă într-un stat federal – de unde şi referirile în presa rusă la separatiştii rusofoni drept “federalişti”.
     

  • Guvernul SUA a informat fondurile de investiţii că urmează noi sancţiuni împotriva Rusiei

     Oficiali de la Deparamentul Trezoreriei şi din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al SUA s-au întâlnit la Washington cu directorii fondurilor de investiţii, a declarat pentru Bloomberg o sursă care a participat la discuţii.

    Reprezentanţii guvernului american i-au avertizat pe oamenii de afaceri că urmează noi sancţiuni împotriva Rusiei şi că, dacă sunt îngrijoraţi, ar trebui să ia măsuri pentru a gestiona aceste riscuri, a afirmat sursa citată.

    Întâlnirea a avut loc cu aproximativ o săptămână înaintea reuniunii care s-a încheiat joi la Geneva, unde liderii Rusiei, Statelor Unite, Uniunii Europene şi Ucrainei au încercat să negocieze o soluţie pentru încheierea conflictului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFLICTELE din Ucraina: Cel puţin trei separatişti proruşi au fost ucişi. SBU au oprit asaltul asupra unităţii militare de la Mariupol

     UPDATE 08:30 Cel puţin trei separatişti proruşi au fost ucişi la Mariupol – ministru

    Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat într-un mesaj postat joi pe pagina sa de Facebook că trei separatişti proruşi au fost ucişi. “Potrivit datelor preliminare, trei atacatori au fost ucişi, 13 răniţi şi 63 reţinuţi”, a precizat el. Avakov a declarat că separatiştii au aruncat cu cocteiluri Molotov şi alte dispozitive incendiare în timpul confruntărilor.

    Circumstanţele incidentului de la baza Gărzii Naţionale Ucrainene din Mariupol nu sunt cunoscute pentru moment.

    Activişti proruşi au lansat miercuri seara un asalt asupra unei unităţi militare din oraşul ucrainean Mariupol, folosind arme automate şi cocteiluri Molotov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFLICTE în Ucraina: Bărbaţi înarmaţi au intrat în primăria din Doneţk. Blindate ce arborează drapelul rus, la Kramatorsk. Grupările armate proruse au ordin să UCIDĂ – FOTO, VIDEO

     UPDATE 12:15 – Kievul susţine că doi militari au fost capturaţi de persoane înarmate în estul ţării

    Doi militari ucraineni au fost capturaţi de persoane necunoscute înarmate în estul Ucrainei, au anunţat miercuri autorităţile de la Kiev, relatează AFP.

    UPDATE 12:08 – Grupările armate proruse au ordin să ucidă – servicii speciale ucrainene

    Grupările armate proruse din estul Ucrainei au ordinul de a “deschide focul pentru a ucide”, au declarat miercuri serviciile speciale ucrainene.

    “Conversaţiile interceptate între sabotorii ruşi arată că acţiunile de sabotaj din estul Ucrainei sunt coordonate de ofiţerii de informaţii militare ruse care dau ordine cinice de a trage pentru a ucide militari ucraineni”, a declarat serviciul de presă al SBU, într-un comunicat.

    Guvernul de la Kiev a trimis marţi forţe armate împotriva rebelilor proruşi din estul Ucrainei, unde o serie de revolte au fost iniţiate de mai multe zile de militanţi care cer organizarea unui referendum în vederea autonomiei regiunilor rusofone, în cadrul Ucrainei, sau alipirea la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europenă sesizează OMC pentru embargoul Rusiei privind produsele din carne de porc

    “Cerem deschiderea unor consultări”, într-o primă etapă a procedurii de reglementare a diferendului, conform prevederilor OMC, a anunţat un purtător de cuvânt al UE.

    Aceste consultări urmează să dureze 60 de zile. Dacă la sfârşitul perioadei nu se ajunge la niciun acord între cele două părţi, atunci se trece la etapa următoare – tribunalul de arbitraj, însărcinat să decidă în astfel de dosare.

    Rusia a impus în luna ianuarie interdicţii la carnea de porc din Europa, după descoperirea unui caz de pestă porcină africană în Lituania.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro