BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • RAPORT Inspecţia Judiciară: Declaraţiile premierului făcute după condamnarea lui Năstase afectează independenţa justiţiei. CSM şi-a însuşit raportul

     UPDATE CSM şi-a însuşit raportul privind declaraţiile făcute de premier după condamnarea lui Năstase

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit, joi, raportul Inspecţiei Judiciare potrivit căruia declaraţiile premierului Victor Ponta despre condamnarea lui Adrian Năstase şi celeritatea soluţionării unor sesizări penale au afectat independenţa sistemului judiciar.

    Concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare au fost prezentate joi, în Plenul CSM.

    “Declaraţiile premierului afectează independenţa justiţiei, inducând în rândul populaţiei un sentiment de neîncredere”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, Tamara Manea.

    Raportul a fost transmis joi dimineaţă şi urmează să fie prezentat în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, iar membrii Plenului vor decide dacă şi-l vor însuşi, a precizat Tamara Manea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT Inspecţia Judiciară: Declaraţiile premierului făcute după condamnarea lui Năstase afectează independenţa justiţiei

     “Declaraţiile premierului afectează independenţa justiţiei, inducând în rândul populaţiei un sentiment de neîncredere”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, Tamara Manea.

    Raportul a fost transmis joi dimineaţă şi urmează să fie prezentat în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, iar membrii Plenului vor decide dacă şi-l vor însuşi, a precizat Tamara Manea.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, în 8 ianuarie, Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta atât despre condamnarea lui Adrian Năstase, cât şi despre celeritatea soluţionării unor sesizări penale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Năstase a fost EXCLUS din Baroul Bucureşti, pe temeiul nedemnităţii profesionale

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excluderea din avocatură a lui Adrian Năstase, rediscutată de Baroul Bucureşti

     Decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu, a declarat pentru MEDIAFAX că în Consiliu se va dezbate situaţia profesională a lui Adrian Năstase luând în considerare noua conjunctură creată prin ultima condamnare a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare.

    “Dumnealui a primit o pedeapsă de patru ani cu detenţie, motiv pentru care trebuie analizată nou conjunctură”, a spus Iordăchescu.

    Acesta a precizat că în Consiliul Baroului se va analiza şi dacă Florin Costiniu şi Cătălin Voicu vor fi excluşi sau menţinuţi în avocatură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omar Hayssam a studiat mai multe ore dosarul “Volvo”, după ce a contestat decizia definitivă a ICCJ

     Sirianul, care a depus la instanţa supremă o contestaţie în anulare în dosarul de terorism, a făcut acelaşi demers şi în privinţa dosarului cunoscut ca “Volvo”, acţiunea având primul termen de judecată în 15 ianuarie.

    Omar a fost adus, în baza unui termen de grefă, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unde a studiat timp de mai multe ore, sub pază, dosarul “Volvo”.

    Contestaţia în anulare privind dosarul “Volvo” a fost depusă, ca şi cea pentru dosarul de terorism, la 1 august 2013.

    Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

    Contestaţia în anulare în dosarul de terorism are primul termen de judecată la 24 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Babiuc ar putea fi eliberat condiţionat. Cererea lui, aprobată de Judecătoria Găeşti

     Decizia Judecătoriei Găeşti a fost atacată cu recurs de procurori la Tribunalul Dâmboviţa, a cărui hotărâre va fi definitivă în acest caz.

    Cererea lui Babiuc a fost formulată în condiţiile în care el are 75 de ani, iar Codul penal prevede ca bărbaţii condamnaţi în vârstă de cel puţin 60 de ani pot fi eliberaţi condiţionat după executarea unei treimi din durata pedepsei, în cazul în care au primit o pedeapsă de cel mult 10 ani.

    Babiuc a fost întemniţat în 21 mai, el fiind încarcerat mai întâi la Penitenciarul Rahova, apoi transferat la Jilava şi, ulterior, la Penitenciarul Găeşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Diaconescu, condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru şantaj

    Instanţa l-a condamnat pe Dan Diaconescu la câte trei ani de închisoare pentru cele două fapte de şantaj. Pedepsele au fost contopite, Dan Diaconescu urmând să execute trei ani de închisoare, dacă sentinţa rămâne definitivă. Din pedeapsa primită de Dan Diaconescu va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 până în 25 iunie 2010.

    Totodată, instanţa i-a interzis mai multe drepturi, pe o durată de trei ani după executarea pedepsei principale. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libanezul Said Baaklini, condamnat la şapte ani de închisoare, pentru infracţiuni economice

    Tot prin decizia de miercuri, Judecătoria Sectorului 1 a menţinut, în cazul lui Baaklini, interdicţia de părăsi ţara.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, şi fostul director executiv al societăţii, Adrian Coriolan Preda, la câte cinci ani de închisoare pentru complicitate la tentativa la infracţiunea de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat.

    De asemenea, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Eugen Bogatu, a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Prin aceeaşi decizie, instanţa obligă pe fiecare dintre inculpaţi la plata a 100.000 de lei, drept cheltuieli judiciare către stat.

    Hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată, cu recurs, la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Said Baaklini, în 10 februarie 2011, asociat şi administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativă de stabilire cu rea-credinţă a taxelor având ca rezultat obţinerea fără drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum şi pentru asociere în vederea săvârşirii acestei fapte, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Alături de acesta au fost judecaţi Adrian Chebuţiu, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al UCM Reşiţa, şi Coriolan Adrian Preda, director executiv al societăţii, pe care procurorii îi acuză de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii acestei fapte.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul CNAPM Constanţa, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Conform anchetatorilor, Said Baaklini ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, după ce UCM Reşiţa i-a vândut patru motoare nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un preţ de 50 de ori mai mare.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că pentru stabilirea TVA care ar fi condus la obţinerea, fără drept, a unor sume de bani reprezentând restituiri din bugetul de stat, Said Baaklini a fost ajutat de Adrian Chebuţiu şi Coriolan Adrian Preda.

    Pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacţiei fictive să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea, încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României.

    Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul lui Eugen Bogatu, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, i-a furnizat informaţii şi i-a acordat consultanţă omului de afaceri libanez referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal investite.

    Astfel, Eugen Bogatu, pentru a asigura scoaterea celor patru motoare din România în cel mai scurt timp, a intervenit pentru angajarea unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României. În plus, acesta a făcut personal intervenţii pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora.

    De asemenea, Eugen Bogatu a pretins în mod direct de la Baaklini suma de 20 de miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL.

    În 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de SC Libarom Agri SRL Bucureşti de la UCM Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenţia parchetului.

  • Fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, condamnaţi la închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice

    Instanţa supremă i-a condamnat, marţi, pe Codruţ Şereş (foto dreapta) la şase ani de închisoare cu executare şi pe Zsolt Nagy (foto stanga) la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice.

    Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivi deciziei instanţei supreme. Judecătorii au comasat pedepsele şi au dispus ca Şereş să o execute pe cea mai grea, de şase ani de închisoare.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional, pedeapsă cu executare.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Şereş şi Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu.

    Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum şi cu foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş.

    Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral. Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii – ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanţa supremă.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

  • DOSARUL furtului de tablouri: Dogaru şi Darie, CONDAMNAŢI la şase ani şi opt luni de închisoare

     Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

    Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, când decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare.

    Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro