Tag: clienti

  • O agenţie locală specializată în vacanţe exotice îşi extinde portofoliul şi include în ofertă destinaţii din Europa

    Ca răspuns la scăderea cererii din industria turistică pe fondul răspândirii pandemiei de coronavirus, jucătorii din domeniu caută să se reinventeze pentru a încuraja clienţii să plece din nou în vacanţă. Una dintre soluţiile găsite de reprezentanţii Eturia, agenţie specializată pe vacanţe exotice, a fost lărgirea portofoliului prin includerea în oferta de destinaţii şi ţări europene, sejururile în Europa fiind disponibile până acum la cerere, doar clienţilor fideli. Astfel, agenţia va avea de acum în oferă destinaţii din Grecia, Cipru, Elveţia, Islanda, Italia sau Sudul Franţei.

    Potrivit reprezentanţilor Eturia, în topul preferinţelor clienţilor companiei se află în continuare grupurile cu tour-leader Eturia, pachete care au totul inclus (de la zborurile până la destinaţie şi zboruri interne cu taxele de aeroport incluse, cazări selecţionate şi mesele specificate în program şi până la ghizi locali, excursii, taxe de acces la obiective, transferuri, chiar şi bacşişurile şoferilor şi ghizilor). Agenţia a decis şi să limiteze numărul maxim de participanţi, astfel încât să poată fi respectată distanţa socială.

    „Ne gândim la siguranţa tuturor, asigurarea medicală, una dintre cele mai complexe de pe piaţă, este inclusă implicit în toate pachetele noastre şi acoperă îmbolnavirea de COVID-19 înainte sau în timpul călătoriei. Iar, pentru a reduce la minimum orice risc în grupurile noastre, acestea vor avea un numar redus de turişti – vom închide grupurile la 12, 14 sau 16 persoane, în funcţie de specificul circuitului şi destinaţiei. Mai mult, în acest timp de vacanţe, vom folosi sisteme audio guide, pentru ca persoanele din grup să nu fie nevoite să stea aproape de ghidul local pentru a auzi informaţia şi să se poată păstra distanţarea socială,” a spus Ana Maria Gherasim, sales manager Eturia. 

  • Meniul care se răsfoieşte online

    „Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.
    A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.
    „În momentul de faţă, ne dorim ca, prin tehnologia noastră, să înlocuim meniul clasic. Avem trei tipuri de pachete: Light, Light+ şi Premium. Variantele Light şi Light+ pot fi configurate în maximum trei zile şi acestea vor duce direct către un link pe site-ul clientului, unde poate fi oricând modificat meniul, poate fi disponibil în format PDF sau orice alt format”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Concret, clientul nu mai răsfoieşte un meniu clasic pe care îl primeşte atunci când îşi ocupă masa, ci, folosind un cod QR, poate accesa oferta de mâncare şi băuturi de pe propriul telefon, accesând aşadar un meniu contactless.
    „Ne-am propus să oferim o alternativă la meniurile clasice, nu dorim să înlocuim chelnerii. Avem discuţii cu restaurante, unele foarte mici, cu doar trei-patru mese, până la grupuri foarte mari din Cluj sau Bucureşti, cu peste zece restaurante în portofoliu. Am creat pachetele în aşa fel încât oricine, indiferent de mărimea businessului, să poată găsi ceea ce i se potriveşte.”
    Szabolcs Dolcsig este, momentan, din punct de vedere legal, singurul acţionar în businessul CMenu, însă nu exclude asocierea cu alţi investitori privaţi. Şi-a format o echipă solidă, devenită completă în luna februarie a acestui an. Alături îi sunt un prieten economist, care a adus cunoştinţele financiare şi de dezvoltare de strategii, dar şi un expert în vânzări şi în marketing, cu experienţă inclusiv pe piaţa internaţională. Echipa este acum formată din doi angajaţi şi trei colaboratori.
    „Din punct de vedere financiar, investiţiile din fonduri proprii se rezumă la achiziţia şi amenajarea sediului, care este o garsonieră mică, pentru a reduce cheltuielile. Cum multe startup-uri celebre din Statele Unite ale Americii şi-au început activitatea în garaje, noi am decis să fim un «startup de garsonieră»”, povesteşte antreprenorul.
    Alte investiţii au fost acoperite de o subvenţie primită din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul programului Startup Now. Banilor li s-a adăugat timp. Mult timp.
    „Planul nostru de afacere, care a fost ales câştigător în cadrul acestui program, l-am întocmit noi înşine, fără firme de consultanţă. Fără experienţă antreprenorială şi fără prieteni sau rude care să ne fi fost mentori pe acest drum, chiar a fost o provocare să înţelegem şi să învăţăm cadrul legal şi financiar al afacerilor şi să ne descurcăm în acest sistem birocratic”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Pentru un meniu virtual CMenu, preţurile încep de la 100 de lei pe an şi pot ajunge la 1.500 de lei pe an, în funcţie de necesităţile specifice ale fiecărui client.
    Meniul contactless conceput de Szabolcs Dolcsig se potriveşte cu contextul sanitar în care întreaga lume se află astăzi, astfel că reduce considerabil riscul de a contacta coronavirusul, prin evitarea manipulării meniurilor clasice, pe care clienţii le ating unul după altul.
    „Piaţa a reacţionat pozitiv la iniţiativa noastră. În ultimele luni, tot mai mulţi oameni din HoReCa au început să folosească această tehnologie”, spune Szabolcs Dolcsig, un antreprenor care pune încă o cărămidă la noua normalitate din care ajungem să facem parte.


    Aroman’S – prăjitorie de cafea (Sebeş)
    Fondatoare: Roxana Roman
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Prezenţă: Sebeş


    Oak Toys – brand de jucării din lemn (Bucureşti)
    Fondatoare: Irina Mihai-Galeş
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online


    Altmarkt – magazin online pentru branduri alternative şi craft
    Fondatori: Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 500.000-1.000.000 euro
    Prezenţă: online


    Coffee Bike – cafenea mobilă pe trei roţi (Bucureşti)
    Fondator: Adrian Bîlă
    Cifra de afaceri anuală: 40.000-60.000 de euro per cafenea
    Prezenţă: naţională


    Atelier M – butic de creaţie cu obiecte vestimentare (Braşov)
    Fondatoare: Mădălina Klement
    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro
    Prezenţă: online, naţională


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională


    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului


    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bazarul agro din online

    Mugurel Gabriel Ionel lucrează în agribusiness de mai bine de 10 ani: a fost agent de vânzări, director zonal, director regional, director naţional, iar ultimul său job a fost de director executiv în cadrul Norofert. „Am decis să ies din managementul Norofert pentru a-mi construi un business propriu. Vlad (Popescu n.red) este înainte de toate prietenul meu şi avem o relaţie la fel de bună în continuare; în plus, businessurile noastre nu se intersectează. Ne adresăm unor categorii de clienţi diferite, prin canale diferite de vânzare.

    Ceea ce reprezintă Norofert astăzi este rezultatul muncii noastre (Vlad Popescu, eu), al echipei de producţie, a echipei de vânzări şi a colegilor din backoffice. Bineînţeles, este rezultatul muncii  tuturor colegilor care au lucrat în Norofert în ultimii cinci ani”, descrie antreprenorul activitatea în care a fost implicat până în luna februarie a acestui an. Producătorul românesc de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF), la dezvoltarea căruia a contribuit, reprezintă şi cea mai recentă listare de pe piaţa locală.

    Mugurel Gabriel Ionel a luat acum drumul antreprenoriatului pe cont propriu, prin lansarea Agrobazar, despre care spune că îşi doreşte să devină cel mai mare furnizor de produse pentru agro industrie, având drept ţintă piaţa retail: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, utilaje, pet food, alimente bio şi convenţionale. „Obiectivul acestui proiect este unul singur: să devină centrul de referinţă pentru piaţa retail atunci când vine vorba de produse care ţin de agricultură, casă şi grădină, utilaje mici (motocoase, motopompe, drujbe etc.), iar diferenţierea să fie generată prin calitatea serviciului oferit de echipa Agrobazar, prin calitatea produselor promovate şi prin cele mai bune preţuri pentru clienţi”, descrie el obiectivele referitoare la proiectul recent lansat.

    Motivaţia de a pleca din cadrul Norofert şi lansarea businessului propriu vine potrivit lui Gabriel Ionel, din idealurile sale: „Am decis să fac acest pas fiind convins de faptul că mai am multe de oferit acestui domeniu (n.r. – agribusiness), iar Agrobazar, cu toate că în acest moment a depăşit pragul  psihologic de 1.000 de clienţi (în mai puţin de două luni de zile de activitate) şi se arată a fi un proiect de succes, reprezintă doar începutul unei reconfigurări a pieţei şi a modului în care cunoaştem astăzi procesul de vânzare.  Pentru că aşa cum am făcut-o pentru toate companiile pentru care am lucrat, cred că pot genera plusvaloare care să contribuie la îmbunătăţirea proceselor, a accesibilităţii  şi a dinamicii pieţelor şi pentru businessul propriu”, spune el.

    Cât despre ideea bazarului online pentru agricultori, spune că aceasta i-a venit în baza unei adaptări naturale la schimbare. „Lucrurile se întâmplă cu o viteză extrem de mare, pieţele evoluează, oamenii se schimbă, îşi schimbă obiceiurile (iar aici includem bineînţeles şi obiceiurile în ceea ce priveşte modul în care fac cumpărăturile). Ideea unui magazin online cu profil agro industrial nu ne aparţine. Astfel de magazine au apărut acum 8-10 ani ca o extensie a businessurilor de familie (fitofarmacii fizice), însă modul în care noi facem lucrurile este total diferit. Dacă majoritatea magazinelor online de profil agro au în portofoliu câteva sute de produse, noi după doar două luni de la lansare avem peste 2.000 de produse active şi disponibile”, descrie antreprenorul specificul businessului.
    După ce au luat decizia lansării acestui proiect, a durat doar o zi să încarce primele 100 de produse de platformă şi să facă prima campanie de publicitate online. „Practic am fost live de a doua zi. Tot atunci am primit şi prima comandă, în valoare de 105 lei. Şi singura din ziua aceea. Am fost foarte entuziasmaţi”, mărturiseşte el. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de 12.000 de euro, bani direcţionaţi în platformă, laptopuri, servicii online (softuri de contabilitate), materiale şi chiar şi chiria în avans pe trei luni pentru birou, materiale etc. „În ceea ce priveste amortizarea, putem spune că deja s-a făcut. Activăm într-un domeniu în care marginile sunt generoase. Discutăm de marje de profit cuprinse între 25 şi 40%”, spune el, la câteva săptămâni de la lansarea magazinului online. Spune că, ţinând cont de cifrele din acest moment, de cunoaşterea domeniului, comportamentul clienţilor în ceea ce priveste achiziţiile online şi planul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, ţinteşte, până la finalul anului, o cifră de afaceri de 300.000 de euro şi 1 milion de euro anul viitor.
    Magazinul lor adresează nevoile persoanelor fizice care lucrează 1-5 hectare sau care au o grădină de legume unde produc hrană pentru familie. „Este o piaţă ale cărei nevoi sunt uşor de înţeles, o piaţă care prin structura ei te ajută să faci previziuni realiste şi realizabile”, descrie antreprenorul piaţa pe care au intrat. Profilul predominant al clienţilor lor este bărbat/femeie 45-55 ani, mediul rural, agricultură de subzistenţă sau mic fermier (1-5 hectare teren agricol lucrate) – de altfel, tipologia clienţilor reprezintă şi principala provocare pentru dezvoltarea businessului lor.
    „Ne-a fost destul de la îndemână să înţelegem ce îşi doresc clienţii noştri, motiv pentru care am implementat pop-uri de contact rapid (click sună, click pune o întrebare, click comandă rapidă), deoarece am înţeles că majoritatea nu deţin o adresă de e-mail pentru a genera o comandă trecând prin toţi paşii pe care trebuie să îi parcurgi într-un magazin online. De aceea trebuie să ştiţi că peste 80% dintre comenzi sunt preluate telefonic şi procesate manual în magazinul online”, descrie Mugur Gabriel Ionel principala provocare a businessului. Chiar dacă magazinul este unul online, principalele comenzi sunt preluate telefonic.
    O altă provocare se leagă de timpii de livrare. „Cu toate că lucrăm cu 4 servicii de curierat pachete mici (până în 100 kg) şi un serviciu de curierat care livrează multiplu de 1 palet, din cauza volumului uriaş de colete transmise la nivel naţional comenzile pot avea întârzieri mari (4-7 zile). Iar întârzierile atât de mari se transformă de cele mai multe ori în retururi (refuzuri) din partea clienţilor. Luăm în calcul ca pe viitor să înfiinţăm 5 depozite regionale mari şi  să livrăm cu flota proprie. Din calcule reiese faptul că pierderile generate de retururi (cost transport, stocuri etc.) sunt cu mult mai mari decât cheltuielile cu un sistem de fulfillment integrat (intern)”, explică antreprenorul. Compania Agrobazar a fost lansată chiar înainte de declanşarea stării de urgenţă; totuşi, fiindcă nu au avut activitate înainte de pandemie, Mugur Gabriel Ionel spune că activitatea acesteia nu a fost influenţată în rău. „Dimpotrivă, din discuţiile purtate cu anumiţi clienţi (pentru că da, port discuţii tehnice destul de des cu unii clienţi care solicită acest lucru), înţeleg că businessurile online au crescut exploziv în ultimele luni; având în vedere faptul că în cele aproape două luni de activitate am avut peste 1.000 de clienţi, influenţa generată de contextul pandemic se pare că a fost una pozitivă pentru acest tip de business. Clienţii au cumpărat online. Iar acest lucru se pare că va deveni obişnuinţă.”

  • Strategia austriacă din piaţa asigurărilor

    Primul trimestru din anul 2020 a adus o creştere pe piaţa asigurărilor de circa 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la subscrieri de aproape 3 mld. lei. Cu toate acestea, trimestrul II al anului 2020, cel mai probabil, va arăta adevăratul impact pe care l-a avut asupra businessurilor asigurătorilor pandemia în perioada în care măsurile de restricţie erau la cote maxime.
    „În ciuda unui început de an foarte bun din perspectiva vânzărilor, aşteptarea mea este că piaţa de asigurări va încheia anul acesta, cel mai probabil, la acelaşi nivel ca în anul precedent. Scăderea vânzărilor de maşini noi, precum şi pierderile masive înregistrate de anumite industrii importante ale economiei precum HoReCa, turism, transport vor genera un impact semnificativ şi asupra pieţei asigurărilor. De asemenea, ne aşteptăm ca scăderea nivelului de trai, ca urmare a măsurilor luate de anumite companii afectate de această criză, să ne influenţeze în mod direct şi pe noi, asigurătorii”, a spus Paul Cazacu, CFO al Uniqa Asigurări, parte a grupului austriac cu acelaşi nume, specializată pe asigurări generale.
    Din punctul de vedere al gestionării perioadei în care s-a impus starea de urgenţă de către autorităţi, Uniqa Asigurări de Viaţă, parte a aceluiaşi grup austriac, cu specializare pe segmentul asigurărilor de viaţă, a decis la nivelul boardului Uniqa ce este de făcut în contextul în care ne aflăm.
    „Am decis la nivelul boardului Uniqa să acoperim riscul de pandemie pentru poliţele în vigoare şi am comunicat clar şi concis cu clienţii noştri în legătură cu acest aspect. În ceea ce priveşte activitatea de instrumentare a daunelor, am adoptat acceptarea documentelor în format electronic şi am asigurat acelaşi nivel de răspuns pe care îl înregistram înainte de începerea crizei sanitare. Totodată, am făcut demersuri de informare a clienţilor cu privire la acoperirile şi beneficiile asigurării în această perioadă”, a spus Valentin Coroiu, CEO al Uniqa Asigurări de Viaţă.
    Până în acest moment, Uniqa Asigurări de Viaţă a înregistrat 36 de solicitări de despăgubire pentru evenimente COVID-19 asigurate, aferente poliţelor de asigurare de viaţă şi sănătate.
    CEO-ul Uniqa Asigurări de Viaţă a explicat în continuare că odată cu pandemia a început şi proiectul de automatizare a fluxului de instrumentare a daunelor pentru produsele de asigurare de viaţă cu ajutorul asistentului digital ANA, urmând modelul măsurilor implementate anterior în zona de asigurări generale.
    În contextul în care Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă fac parte din acelaşi grup internaţional austriac, soluţia digitală ANA dezvoltată cu precădere pentru asigurările generale, a fost preluată şi personalizată şi pentru asigurările de viaţă.
    „Alături de măsurile pentru includerea riscurilor asociate COVID-19 în produsele de asigurare existente, am dezvoltat un nou produs de asigurare de viaţă de grup pentru COVID-19, United Protect. Produsul a fost lansat de Uniqa la jumătatea lunii mai, odată cu primul val al măsurilor de relaxare prin sprijin financiar în cazul infectării cu noul coronavirus”, a mai spus Paul Cazacu.  CFO-ul Uniqa Asigurări a mai adăugat faptul că plata primelor de asigurare a fost un serviciu extrem de accesat, fiind susţinut în zona online prin plăţi directe în cadrul website-ului, dar şi prin transfer bancar online, utilizând aplicaţiile de internet banking sau mobile banking.
    „Acţionăm, mai departe, în baza unui plan de măsuri, cu ajutorul căruia procesul de adaptare la ceea ce numim deja «noua normalitate» se va desfăşura gradual, cu maximă prudenţă, conectat la evoluţia situaţiei şi cu aceeaşi grijă faţă de oameni”, susţine Paul Cazacu.
    În această perioadă, Uniqa Asigurări a propus soluţii clienţilor pentru a putea depăşi perioada dificilă generată de pandemia de COVID-19, care au inclus amânări la plată sau suspendarea acoperirii unor riscuri.
    „În zona asigurărilor generale, deşi incidenţa nu a fost una semnificativă, am preluat şi soluţionat toate aceste solicitări adresate punctual de către clienţii noştri”, susţine CFO-ul Uniqa Asigurări.
    În ceea ce priveşte asigurările de viaţă, au avut solicitări în principal pe segmentul bancassurance, ca urmare a măsurilor legislative de amânare a plăţilor în zona creditelor bancare. „Soluţiile avute în vedere au fost discutate şi agreate cu băncile partenere şi implementate în mod diferit, în funcţie de specificul fiecărui produs şi au presupus, de la caz la caz, atât creşterea acoperirii în asigurare, cât şi amânarea pentru plata primei”, a adăugat Valentin Coroiu.
    Cu toate acestea impactul nu a fost unul foarte pronunţat, întrucât un volum important din activitatea Uniqa Asigurări de Viaţă este reprezentat de asigurările cu primă unică.
    Din punctul de vedere al investiţiilor pe care cele două entităţi le vor face în perioada următoare se numără optimizarea asistentului digital ANA, extinderea platformei integrate de instrumentare a daunelor, portalul pentru clienţi şi web shop, portalul de vânzări şi extinderea actualei platforme de ofertare şi semnătura grafometrică.
    „Vrem să ducem mai departe eforturile întreprinse în zona de digitalizare, astfel încât asistentul digital ANA va avea capabilităţi noi şi vom calibra algoritmii şi procesele în mod continu pentru a ne adapta la nevoile, comportamentele şi aşteptările clienţilor în ceea ce priveşte interacţiunea cu Uniqa. De asemenea, vom continua să extindem platforma integrată de instrumentare a daunelor pentru ca specialiştii noştri să poată administra dosarele de daună rapid şi eficient”, a mai spus CFO-ul.
    Pe de altă parte, în zona asigurărilor de viaţă, Uniqa Asigurări de Viaţă are în vedere dezvoltarea de noi produse şi reviuirea celor existente.
    „Avem în vedere dezvoltarea de noi produse şi revizuirea celor existente în ceea ce priveşte asigurările de viaţă. Este un proces pe care l-am demarat încă de anul trecut, prin lansarea unui concept inovator pentru asigurările de viaţă la nivelul pieţei din România, care îi ajută pe clienţi să aleagă protecţia de care au nevoie în funcţie de etapa şi stilul de viaţă care îi reprezintă la momentul alegerii soluţiei de asigurare”, susţine Valentin Coroiu.
    În afara asigurărilor de călătorie, deocamdată nu s-a văzut un impact semnificativ la nivelul unei linii de business, consideră Paul Cazacu. Cu toate acestea, pe segmentul asigurărilor de viaţă s-au înregistrat scăderi importante ale vânzărilor noi pe perioada stării de urgenţă, a mai adăugat Valentin Coroiu.
    „În primele cinci luni din 2020, marcate de măsurile de restricţie legate de pandemie, evoluţia pe segmentul asigurărilor generale a însemnat pentru Uniqa o creştere de 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Am continuat să ne concentrăm mai degrabă pe creşterea profitabilităţii şi, în acelaşi timp, pe accelerarea diversificării portofoliului. Astfel, am înregistrat creşteri semnificative pe segmentul asigurărilor nonauto, în timp ce segmentul auto a continuat să se restrângă, influenţat şi de măsurile de restricţionare a traficului, aplicate în contextul stării de urgenţă”, a explicat Paul Cazacu.
    El a mai spus în continuare că în perioada următoare, segmentul asigurărilor generale al companiei Uniqa Asigurări este aşteptat să evolueze în linie cu anul precedent. Concentrarea va rămâne pe segmentul nonauto, unde aşteptările sunt pe un trend ascendent asemănătoare cu primele cinci luni din 2020, iar pe segmentul auto se va păstra aceeaşi notă prudenţială.
    „În această perioadă, ne-am concentrat, în continuare, pe zona asigurărilor nonauto, unde, chiar şi în contextul pandemiei şi restricţiilor de mobilitate, am reuşit să ne extindem semnificativ, înregistrând o creştere de 21%, cu un aport important din partea segmentului corporate. Pe segmentul RCA, am continuat să ne restrângem semnificativ, cu 35% în scădere faţă de anul precedent, în acord cu obiectivul nostru strategic de diminuare a ponderii acestei clase de asigurări în totalul portofoliului”, a spus CFO-ul.
    Potrivit rezultatelor aferente lunii mai 2020, clasa RCA are o pondere de 8% în portofoliul de asigurări generale al companiei, comparativ cu 12%, nivel la care se situa în aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „Segmentul de asigurări Casco a înregistrat o restrângere uşoară, cu 6% în scădere faţă de anul precedent, pe fondul scăderii vânzărilor de maşini noi, dar şi ca urmare a măsurilor active de îmbunătăţire a calităţii portofoliului prin adresarea clienţilor cu daunalitate mare”, a mai adăugat Paul Cazacu.     
    Din punctul de vedere al daunalităţii, segmentul RCA a înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor.
    „Săderea a venit mai degrabă în concordanţă cu strategia Uniqa de restrângere a dependenţei de segmentul asigurărilor auto, decât pe fondul restricţiilor de trafic din perioada pandemiei”, crede Paul Cazacu.
    Daunalitatea pe acest segment a înregistrat o apreciere continuă în ultimii trei ani, ca urmare a scăderii incidenţei pe vătămări corporale precum şi a numărului de daune întâmplate în afara ţării.
    „În ultimii trei ani, am înregistrat constant un run-off pozitiv al rezervelor înregistrate pe acest segment, ca urmare a creşterii predictibilităţii în evaluarea valorilor de despăgubire. În perioada stării de urgenţă, am identificat o scădere a numărului daunelor noi notificate, dar impactul acestei scăderi nu a influenţat în mod semnificativ segmentul RCA în cazul companiei noastre, îmbunătăţirea rezultatelor fiind datorată scăderii semnificative a volumelor înregistrate în ultima perioadă pe segmentele cu risc ridicat”, a mai explicat CFO-ul Uniqa Asigurări.
    În ceea ce priveşte asigurările de viaţă, „după primul trimestru, care a adus o creştere de 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, perioada stării de urgenţă a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor de poliţe noi, în special pe canalul bancassurance. Astfel, am încheiat primele cinci luni din 2020 cu o scădere de 11% a volumului de vânzări din activitatea de asigurări de viaţă, comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent”, a explicat Valentin Coroiu.
    CEO-ul Uniqa Asigurări de Viaţă a mai spus că odată cu relaxarea măsurilor, se vede o revenire uşoară a vânzărilor, dar aşteptările pentru finalul anului 2020 sunt de o scădere cu aproximativ 5% sub nivelul anului precedent, pornind de la prezumţia că vor continua măsurile de relaxare la nivelul economiei.
    „Segmentul asigurărilor de sănătate a înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimii ani şi, având în vedere nivelul redus al expunerii, aşteptarea mea este că va continua să crească mai accelerat decât celelalte segmente, mai ales în contextul frământărilor create de noua criză medicală. De asemenea, în perioada următoare, anticipez o creştere mai accentuată a asigurărilor dedicate clienţilor mici şi mijlocii, pe fondul reconsolidării acestui segment al economiei după criza generată de pandemie”, a mai adăugat Valentin Coroiu.
    Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă au încheiat primul trimestru din 2020 cu un volum cumulat al subscrierilor de circa 115,2 mil. lei, cu 6,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Uniqa Asigurări, specializată pe segmentul asigurărilor generale, a înregistrat la finalul primelor trei luni din 2020 un volum al primelor brute subscrise pe segmentul de asigurări nonauto de circa 42 mil. lei, în scădere cu 3,4% faţă de perioada similară din 2019.
    La nivelul companiei Uniqa Asigurări de Viaţă, volumul primelor brute subscrise la finalul primelor trei luni din 2020 a ajuns la 22,2 mil. lei, în scădere cu 4,1% faţă de perioada similară a anului 2019.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Marina Zara, Metro Cash & Carry România

    Profilul Marinei Zara, care este marketing driver & customer engagement artist pentru Metro Cash & Carry, a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul celor mai recente reuşite ale sale, Marina Zara aminteşte de campaniile de brand destinate clienţilor profesionişti, axate pe parteneriatul între aceştia şi Metro Cash & Carry. Iar pentru anul în curs, planurile sale se axează pe strategia retailerului de transformare digitală: „Clienţii noştri sunt consumatori de informaţie digitală şi conectaţi la platformele sociale de unde consumă informaţie relevantă afacerii lor”, spune Zara. Ea este de părare că a fi femeie în businessul corporatist este un avantaj, datorită creativităţii şi inovaţiilor aduse de femei în business. „Nu am avut impresia niciodată în parcursul meu profesional că dacă aş fi fost bărbat aş fi obţinut mai mult sau aş fi fost tratată altfel, fiindcă determinarea de a obţine succesul într-un proiect nu diferă în funcţie de sex”, subliniază ea. Marina Zara le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional să aleagă domeniile în care îşi doresc cu adevărat să profeseze, să nu îşi caute doar un loc de muncă, să nu îşi negocieze salariul şi să meargă pe principiul «let it be» fiindcă dacă îţi pasă şi eşti bun, beneficiile vor veni cu siguranţă; „să fie curioase, să nu accepte statu-quo-ul, să petreacă maximum 30 de minute pe zi pe reţele sociale, să se plimbe în natură, să asculte muzică şi să nu uite să se joace!”.

  • Accelerarea spre online, forţată de context

    Fondat în 2010 de doi parteneri de business de origine germană, Andreas Schneider şi Reinhard Grzesik, brandul Mercari a intrat pe piaţa locală în urmă cu cinci ani. Decizia de extindere a fost,  potrivit lui Andreas Schneider, care ocupă totodată şi funcţia de CEO al companiei, una „logică, determinată de faptul că România este următoarea piaţă importantă de lângă ţara de origine, conexiunea cu Bucureştiul cu ajutorul maşinii şi al avionului este, la rândul său, facilă”, un alt argument fiind perspectiva foarte bună de creştere economică a ţării. „În ultimii 10 ani, Mercari a evoluat de la o companie de tip outlet la un retailer bine structurat”, spune executivul.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat în piaţa locală o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Principalele provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului local, spune Schneider, au fost legate de operare, de a găsi „calea potrivită pentru a face lucrurile cum trebuie”.
    Operaţiunile din România au început cu două magazine, iar înainte de apariţia pandemiei de COVID-19, businessul ajunsese la o reţea de
    12 unităţi, planurile de creştere organică vizând pentru anul acesta alte patru deschideri în Bucureşti, Constanţa şi Cluj.
    Odată cu apariţia noului context de piaţă, reprezentanţii afacerii au fost însă nevoiţi să închidă trei magazine locale, mai ales că „majoritatea proprietarilor de spaţii comerciale nu au vrut să micşoreze chiriile”. În ciuda provocării neaşteptate, ei s-au reorientat rapid, lansând, în aprilie, platforma mercari.ro, „ca reacţie la blocajul impus”. Cu toate că este prea devreme pentru a oferi nişte cifre relevante, executivul spune că observă totuşi o creştere de 20% a vânzărilor, impulsionată de deschiderea magazinului virtual.
    „În Bulgaria, situaţia a fost mai uşoară, deoarece nu a trebuit să închidem magazinele. La drept vorbind, a fost mai bine aşa, deoarece am putut avea încasări. În România am fost total blocaţi. Mai bine să ai încasări de 20% şi să ţii lucrurile în mişcare, decât să nu ai deloc”, descrie Andreas Schneider diferenţele apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 în funcţionalitatea celor două filiale ale businessului pe care îl conduce. În Bulgaria, compania deţine 19 unităţi, după ce, tot din cauza pandemiei, a trebuit să închidă două magazine, şi are o echipă de peste 100 de angajaţi. Pentru echipa locală, care numără 50 de persoane, executivul spune că au apelat la sprijinul acordat de stat dar, prin prisma problemelor apărute în special cu plata chiriilor, au fost nevoiţi să facă anumite reduceri de costuri. „Primul pas a fost să oprim bonusurile salariale, pe care le vom reintroduce însă în curând. Salariul de bază nu a fost afectat.”
    În piaţa locală compania are circa 800.000 de clienţi, majoritatea femei (85%), cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi cu venituri de 700-1.500 de euro/ lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 200 de lei. În prezent, în portofoliul companiei se regăsesc în jur de 3.000 de branduri, dintre care Nike şi Adidas sunt cel mai căutate. Anul trecut, businessul a vândut, în ambele pieţe pe care operează, peste 500.000 de produse, iar numărul celor care au trecut pragul magazinelor Mercari a depăşit 3,8 milioane.
    Este greu de estimat cu exactitate ce impact va avea pandemia asupra evoluţiei companiei, spune Schneider. „Criza se regăseşte, cu preponderenţă, în mintea şi în buzunarul clienţilor noştri. În planul nostru de intern business, estimăm o scădere de 40%, pe fondul celor două luni de blocaj din România şi al crizei economice aşteptate. Nu ne aşteptăm la un alt blocaj în toamnă, dar suntem pregătiţi pentru această variantă, cu speranţa însă că nu va avea loc.” Pentru moment, el spune că e posibil să înceapă să relocheze o parte din magazine, iar în viitorul mediu reprezentanţii companiei vor să reia planurile de extindere, primele state vizate fiind Grecia şi Ungaria.

  • Cum arată sediul central al uneia dintre cele mai mari bănci de investiţii europene. Care este explicaţia pentru care în sala de mese este expus un schelet de dinozaur la dimensiuni reale

    Scheletul unui dinozaur, la dimensiuni reale, tronează chiar în sala de mese din birourile din Copenhaga ale Saxo Bank. Acesta nu se află întâmplător acolo: reprezintă un simbol pentru banca internaţională de investiţii că dacă nu te adaptezi, poţi să dispari – un mesaj care acum este poate mai important ca niciodată.

    Scheletul dinozaurului este însoţit de alte obiecte pe care te aştepţi ca mai degrabă să le găseşti într-un muzeu şi nu într-un birou: maşini de Formula 1, un taur împăiat, foarte multe tablouri şi alte opere de artă, un subsol întunecat, decorat în stil disco – sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-am văzut în birourile atipice ale băncii de investiţii Saxo Bank, în Copenhaga. A fost de altfel printre ultimele vizite făcute la sediul unei companii de Business MAGAZIN, în vremuri în care pandemia nu exista în vocabularul şi în vieţile noastre. 

    Interviul de câteva minute cu CEO-ul băncii de investiţii Saxo Bank, la finalul unei conferinţe de presă cu jurnalişti din toată lumea, a fost marcat, parcă premonitoriu, de mesajul că succesul într-o afacere depinde de modul în care navighezi prin crize. 

    În biroul lui Kim Fournais, CEO-ul companiei, exista mult spaţiu, o motocicletă, dar cel mai bizar îmi apare în amintire o mică fereastră ce putea fi deschisă (atipic pentru o clădire modernă de birouri), poate pentru o gură de aer – la propriu şi la figurat în astfel de momente.

    „Eram convins că ar fi o oportunitate bună de business să creez o situaţie win-win tot timpul. De asemenea, sunt foarte capitalist: cred că dacă faci ceva şi lucrezi din greu vei reuşi. Să construieşti un business, să angajezi oameni şi să plăteşti taxe sunt precondiţii pentru ca orice societate să funcţioneze. Fără companii, nu sunt joburi, nu sunt taxe, nu există nimic, aşadar simt că a fost o oportunitate mare, eram foarte interesat de pieţele financiare şi sunt în continuare; cred de asemenea că lucrurile pot fi făcute mult mai bine în acest moment”,  a spus Kim Fournais, CEO-ul Saxo Bank, în interviul pentru Business MAGAZIN, referindu-se la începuturile companiei pe care a dezvoltat-o pe parcursul unui sfert de secol. 

    Avea doar 26 de ani când, împreună cu alţi doi parteneri, a început să dezvolte compania, iar acum, la 53 de ani, spune: „Am făcut asta pentru mai mult de jumătate din viaţa mea”.

    Povestea Saxo Bank a început în 1992, când danezul Kim Fournais a văzut că există o oportunitate pe piaţă pentru investitorii privaţi, cei care fac tranzacţii şi îşi doresc acces la pieţele financiare fără să fie constrânşi de orarul subsidiarelor bancare. A pornit compania cu o investiţie iniţială de circa 500.000 de coroane daneze (aproximativ 70.000 de euro în prezent) şi a avut trei luni la dispoziţie pentru a demonstra viabilitatea produsului său, potrivit presei internaţionale. I s-a alăturat în business investitorul şi compatriotul Lars Seier Christensen.

    În următorii trei ani, Fournais a fost CEO al companiei de brokeraj Midas A/S, care a fost administrată din nişte birouri modeste în centrul capitalei daneze, înainte ca Lars Seier Christensen să se relocheze din Londra. Midas A/S şi-a obţinut licenţa bancară în 2001 şi şi-a schimbat numele în Saxo Bank în acelaşi an.

    Un pionier al domeniului, Fournais a început în 1996 să deschidă investitorilor privaţi o lume care anterior era accesibilă doar investitorilor instituţionali.

    În prezent, clienţii companiei pot să tranzacţioneze acţiuni, mărfuri şi valute, obligaţiuni, ETF-uri, toate pe o singură platformă.

    „A fost foarte clar pentru mine faptul că orientarea pe client, încercarea să creezi o situaţie de win-win nu a prevalat în industria financiară şi cred sincer că în continuare există locuri în care băncile sunt mai orientate pe produsele financiare decât pe clienţi. Câteodată cei deştepţi încearcă să îi depăşească pe cei mai puţin experimentaţi, ceea ce nu are nicio legătură cu o situaţie de win-win”, descrie apoi Fournais modul în care şi-au propus să se poziţioneze încă de la început.
    Despre începuturile sale, care au făcut istorie în capitalismul de origine daneză, îşi aminteşte că nu au fost deloc uşoare mai ales că internetul, principalul mediu de dezvoltare al Saxo Bank, era încă plin de necunoscute pentru majoritatea lumii.

    „Am avut parte de nişte începuturi foarte umile, nu aveam bani, ştiam că dacă nu puteam construi un cash-flow pozitiv în trei luni şi jumătate, ar fi fost sfârşitul; am început în săptămâna cu Miercurea Neagră (16 septembrie 1992 – n.red.), aşadar a fost multă presiune, nu au fost vremuri ideale. A fost foarte dificil, dar în acelaşi timp ceea ce nu te omoară te face mai puternic şi cred că a fost o experienţă unică să văd că atunci când munceşti din greu şi eşti concentrat în această direcţie, multe lucruri, chiar şi în cele mai grele momente, pot fi făcute”, rememora el începuturile companiei.
    Fournais a mai spus că perioada respectivă, în care începea să se audă din ce în ce mai des despre internet, i-a preocupat şi i-a făcut să se întrebe cum ar putea să folosească tehnologia în serviciul clienţilor, dar şi pentru a creşte businessul.

    „La început, eram destul de îngrijoraţi în legătură cu supravieţuirea noastră – sentiment care  a revenit în multe momente pe parcursul istoriei companiei; evident a fost  o decizie importantă să începem ceva de la zero, nu aveam tehnologie, apoi am început să angajăm oameni, eram convinşi că internetul va schimba lucrurile – nimeni nu credea acest lucru la vremurile respective, toate băncile mari făceau mulţi bani din modelul vechi şi nu simţeau nevoia să renunţe la acel confort, dar la noi a fost o chestiune de supravieţuire; ne gândeam ce putem să facem mai bine decât restul pentru a supravieţui”, a mai spus Fournais.

    Când au lansat afacerea, chiar dacă ei erau mulţumiţi de produsul lor, rezultatele au întârziat să apară. „Desigur, câteodată trebuie să faci astfel de mişcări îndrăzneţe, dar nu vei şti niciodată dacă acelea vor funcţiona până când nu încerci, acesta a fost un alt lucru important – când am lansat platforma ne gândeam că businessul va funcţiona cu adevărat, că este cel mai fantastic lucru pe care îl văzusem până atunci”, spune CEO-ul Saxo Bank.

    Totuşi, îşi aminteşte că în aprilie 1998 oamenii nu aveau încă încredere în siguranţa internetului şi existau discuţii chiar şi despre trecerea spre anii 2000, spre noul mileniu: „Oamenii credeau că multe lucruri rele se vor întâmpla; nu erau obişnuiţi cu internetul şi a luat mai mult timp ca businessul să meargă, dar apoi am început să vedem creşteri semnificative, am avut mulţi ani în care am crescut între 25% şi 50% anual, asta, desigur, a fost o perioadă excelentă”.
    Drumul însă nu a fost mereu lin, chiar şi de atunci încolo: „Am avut de asemenea de suferit şi ca urmare a crizei financiare – aşadar nu este niciodată un drum lin” într-un final cred că succesul unei afaceri ţine de modul în care navighezi prin crize, cum navighezi prin toate lucrurile care nu sunt ceea ce sperai. În acelaşi timp, cred că cel mai important lucru este să creezi echipe grozave şi o cultură bună a companiei, în care oamenii sunt acolo fiindcă îţi împărtăşesc valorile şi scopul. Cred că de fapt să construieşti echipe şi să ai abilitatea de a face ceva ca echipă este probabil cel mai satisfăcător lucru – nimeni nu poate face multe singur.”

    Iar când vine vorba despre calităţile pe care le caută la un angajat, Kim Fournais răspunde: „Căutăm calităţi, abilităţi, dar şi un anumit tip de motivaţie şi atitudine. Poţi să ai superoameni, dar acest lucru nu este suficient. Cred că acesta este motivul pentru care există echipe de fotbal care au jucători excepţionali individual, dar nu joacă împreună, prin urmare echipa are de pierdut. Ai nevoie de jucători buni, cu abilităţi şi cunoştinţe, dar ceea ce îi motivează şi atitudinea lor faţă de colegi va determina dacă vorbim despre o echipă de succes sau nu. Aşadar acesta este un mod simplu de a privi lucrurile din perspectiva noastră”.

    Astfel, chiar dacă programul său este destul de aglomerat, spune că în prezent el se poate baza pe echipa sa: „Nu pot face totul singur – ceea ce eu încerc să antrenez în fiecare zi este să ofer libertatea oamenilor buni de a face lucruri în companie; evoluţia acesteia nu depinde doar de mine – dar sunt responsabil de tot ce se întâmplă”.
    Descris în presa internaţională drept o persoană care nu este foarte generoasă în ceea ce priveşte aspectele personale ale vieţii sale, în ceea ce priveşte stilul său de leadership mărturiseşte că este o persoană care crede că diavolul se ascunde în detalii. De asemenea, întrebat cum arată agenda sa, răspunde scurt: „Sunt ocupat, dar îmi place ceea ce fac”.
    În cadrul conferinţei de presă, Fournais a spus că mai crede că în viaţă niciun prânz nu este gratis – l-am întrebat la ce se referă: „Lucrurile nu vor  funcţiona dacă vei plăti prânzul prietenilor tăi de fiecare dată când vă întâlniţi.  Plăteşti prânzul, dar într-un final nu vei mai dori să mănânci cu ei fiindcă nu este prea distractiv. Într-un final cred că trebuie să existe o situaţie de win-win, fie că ai prieteni, familie sau conduci un business”, a explicat Fournais filosofia care s-a regăsit în discursul său. 


    Saxo Bank în contextul COVID-19
    Fiindcă interviul cu CEO-ul Saxo Bank a fost realizat în vremuri nonpandemice, i-am întrebat pe reprezentanţii companiei cum i-a schimbat această nouă criză. 
    A răspuns  Vitali Butbaev, şef al Saxo Bank în regiunea Europei Centrale şi de Est:
    „COVID-19 ne-a obligat să găsim noi modalităţi de muncă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Am iniţiat o structură a echipei astfel încât toţi angajaţii noştri să fie în siguranţă, dar după implementarea stării de urgenţă în mai multe ţări, majoritatea angajaţilor noştri din toată lumea au lucrat de acasă. Acest proces a adus multe provocări pentru obiceiurile noastre şi a forţat pe toată lumea să lucreze mai inteligent, dar a arătat de asemenea importanţa transformării digitale – o călătorie în care ne-am îmbarcat în urmă cu mai mulţi ani, care ne-a permis să îi avem pe toţi angajaţii noştri să lucreze de acasă fără scăderi de productivitate.  
    Între timp, mai mulţi clienţi decât vreodată s-au înscris pe platforma noastră şi am reuşit să administrăm un număr record de clienţi pe platformele noastre în ultimele câteva luni. Am văzut o creştere importantă a numărului de clienţi noi, combinată cu o activitate mai mare a clienţilor activi în piaţă. Pieţele au urmat o călătorie asemănătoare unui roller coaster în ultimele luni după izbucnirea coronavirusului şi acum vedem clar că mulţi investitori care aveau economii au văzut această criză ca pe o oportunitate de a intra pe piaţă”.


    Sediul central al Saxo Bank deţine una dintre cele mai mari colecţii de artă corporate din Danemarca. Aceasta include opere de artă contemporană, de la tablouri şi schiţe la sculpturi şi instalaţii de artă.
    Colecţia include mai mult de 500 de opere răspândite în birourile companiei din toată lumea a peste 60 de artişti – artişti danezi precum Michael Kvium, Sys Svinding, Allan Otte şi Morten Schelde.
    Una dintre valorile de bază ale Saxo Bank este mândria – mândria la locul de muncă, în ceea ce priveşte realizările şi angajatorul. Potrivit reprezentanţilor companiei şi a informaţiilor publicate pe site-ul acesteia, Saxo Bank şi-a propus să ofere angajaţilor un loc de muncă care inspiră şi de care angajaţii să fie mândri.
    Una dintre piesele centrale ale colecţiei este
    „Prinde-mă dacă voi cădea” din 2010, a artiştilor Michael Elmgreen şi  Ingmar Dragset. 

  • Tinerii care au lansat o afacere simplă, dar inedită şi cu potenţial uriaş. Cum a reuşit o companie din România să reinventeze închirierea de locuinţe chiar în pandemie

    O nişă de pe segmentul imobiliarelor neexploatată până acum ar putea fi soluţia atât pentru proprietarii care au rămas fără turişti prin Airbnb, pentru cei care închiriază locuinţe pe termen lung, dar şi pentru nomazii prezentului, care nu pot sau nu îşi doresc să se stabilească într-un singur loc. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care Adonis Software a lansat Naiss, prima platformă de închiriere cu luna de pe piaţa locală. 

    Poate asocierea cu Airbnb, firma de închirieri de locuinţe în regim hotelier, nu este cea mai bună în contextul în care compania internaţională a anunţat că a înregistrat o prăbuşire a businessului în lunile pandemice. Naiss ar putea reprezenta însă o alternativă şi pentru proprietarii care obişnuiau să îşi listeze proprietăţile prin intermediul platformei cu origini americane şi au rămas fără turişti în contextul pandemic.

    Aceasta este o platformă de mid-term renting sau, mai pe româneşte, de închirieri de locuinţe cu luna – se poziţionează astfel între închirierile clasice, pe un an de zile, şi cele în regim hotelier, cum sunt Airbnb şi Booking. „Am văzut o nevoie între cele două şi, prin urmare, am dezvoltat Naiss”, spune Ancu Radu, cofondator şi coproprietar al Adonis Software.
    Adonis Software este o companie locală axată pe dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru iOS şi Android, fiind, potrivit reprezentanţilor acesteia, printre primele specializate pe această nişă în România.

    Fondatorii acesteia spuneau într-un interviu anterior acordat Business  MAGAZIN că şi-au propus ca prin intermediul activităţii lor să arate că software-ul nu este doar o tehnologie rece, cum este deseori văzută, ci o experienţă artistică din toate punctele de vedere. Potrivit reprezentanţilor companiei, Adonis Software generează venituri anuale de circa 500.000 de euro şi are 15 angajaţi.

    Ancu Radu spune că ideea dezvoltării Naiss a pornit cu mult înainte de pandemie (cu toate că unii oameni s-ar putea să fi simţit nevoia unui al doilea spaţiu de locuit în această perioadă): „S-a consolidat în timp ideea, ne-am lovit atât noi personal de aceasta, cât şi prieteni de-ai noştri – eu am avut o călătorie de afaceri în State pe o perioadă de trei luni. În această perioadă nu puteam să închiriez un apartament pentru un an şi a trebuit să aleg soluţia Airbnb – iar folosirea  Airbnb timp de trei luni este scumpă, cu toate reducerile lor de perioadă lungă, a trebuit să plătesc destul de mult”. Ştia că i-ar fi folosit o soluţie de tipul mid-term – care există şi se foloseşte în unele zone din Europa Centrală.

    Apoi, un prieten al său a venit în România tot pentru o perioadă de câteva luni şi s-a lovit de aceeaşi problemă. Un alt exemplu a venit din partea unei prietene care s-a despărţit de partenerul cu care locuia, urma să plece în străinătate în câteva luni şi avea nevoie de o locuinţă pentru până la momentul plecării.

    Avantajele unei astfel de soluţii de închiriere sunt şi de partea proprietarilor. Potrivit lui Ancu Radu, dacă închiriază cu luna, ei pot închiria la un preţ mai mare cu între 25% şi 40% decât la închirierea cu anul. Pe de altă parte, cei care câştigau deja mai mult cu platformele de regim hotelier se confruntau cu stresul logisticii acestei operaţiuni: la fiecare câteva zile trebuie să facă curăţenie, să îşi întâmpine oaspeţii de fiecare dată, în timp ce în situaţia închirierii în regim mid-term, trebuie să faci curăţenie de trei-patru ori pe an în medie.

    Cât costă o astfel de soluţie?
    „Am făcut calculele, ne-am uitat la media închirierii cu ziua şi la media închirierii cu anul – iar gândindu-ne din punctul de vedere al clientului care are nevoie de închiriat o locuinţă pe 3, 6 luni, să plătească 12 luni când are nevoie de 6 este mult mai scump; să plătească Airbnb sau Booking cu ziua timp de 3-6 luni este iarăşi foarte scump, prin urmare acest 25-40% pe care l-am calculat noi peste ceea ce ai închiria dacă închiriezi cu anul este poziţionat chiar fix între ele, într-o zonă de mijloc”, observă Ancu Radu.

    Preţul unui apartament de două camere din zona Aviaţiei ajunge astfel undeva la 650-700 de euro, exemplifică el, precizând că utilităţile sunt deja incluse în preţurile listate.

    Adonis a lansat platforma în urmă cu puţin timp (avea doar o săptămână la momentul interviului, spre finalul lunii iunie), dar are deja 7-8 proprietăţi listate, în contextul în care nu a apucat încă să promoveze serviciile acestei platforme.
    „Mă bucură că nivelul de calitate  al proprietăţilor listate în aplicaţie este destul de ridicat – proprietarii care îşi listează locuinţele au realizat cam care sunt clienţii noştri şi necesităţile lor.”

    În ceea ce îi priveşte pe clienţi, se adresează mai multor categorii: expaţilor, oamenilor de afaceri sau de la multinaţionale care vin să lucreze pentru sucursala din România, dar şi celor care călătoresc în regim nomad. „Cunosc destul de mulţi oameni din generaţia mea care încep să călătorească, dar într-un mod în care vor să cunoască cultura în care călătoresc mult mai apropiat şi vor să stea un timp mai îndelungat acolo.” Oferă ca exemplu prieteni ai săi care obişnuiesc să stea câte 4 sau 6 luni în Roma, apoi se mută şi stau 7 luni în Bali, 5 luni în Bucureşti.

    Deocamdată aplicaţia este gratuită pe AppStore şi Google Play, sunt încă în statutul MVP (Minimum Viable Product). Până acum au investit circa 50.000 de euro în dezvoltarea produsului – dar spun că „mai este mult de dezvoltat”. „Acum, obiectivul nostru principal este să identificăm piaţa foarte exact, cine ar fi clientela noastră ţintă, dar vrem să le conturăm profilul mult mai clar, să aflăm nevoile lor şi să le oferim răspunsul prin funcţionalităţi în aplicaţie, moment în care ne vom gândi şi la monetizare.”

    Chiar dacă acum nu este obiectivul principal, compania ia în calcul mai multe forme de monetizare, inclusiv printr-o formă de abonamente pentru proprietari

    De asemenea, ei se gândesc dacă în viitor să includă şi o parte de control al calităţii din partea lor: „Ne gândim la oferirea de servicii către proprietari, o practică care nu este prezentă în România, cum ar fi staging-ul (evidenţierea calităţilor proprietăţii în scopul închirierii – n.red.),  nu prea se aface în România – iar cu ajutorul acestui serviciu poţi să îţi creşti uşor preţul fiindcă clientul vede mult mai bine potenţialul proprietăţii sau furnizarea serviciului de fotografiere fiindcă de multe ori proprietarii nu ştiu să îşi pună în valoare proprietăţi pe care le au fiindcă nu ştiu să facă pozele corespunzătoare”.

    Planurile Adonis Software pe termen lung vizează extinderea nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional: „La nivel naţional, este mult mai uşor de extins afacerea, avem deja câteva oraşe deşi toate locuinţele sunt în prezent listate în Bucureşti, ca posibilitate, pot fi listate în câteva oraşe mari din România – pe viitor sperăm la o piaţă internaţională”.
    În ceea ce priveşte contextul pandemic, Ancu Radu spune că s-au întrebat dacă este un moment bun de lansare a proiectului acum, piaţa de imobiliare fiind evident încetinită în acest moment, dar au realizat totuşi că au o oportunitate: „Fiind un marketplace, avem practic o problemă de două părţi – odată avem proprietarii, apoi avem clienţii – este o oportunitate foarte bună de găsire de proprietari, în contextul în care ei închiriază mult mai greu proprietăţile acum, sunt deschişi la soluţii alternative şi sunt deschişi să îşi listeze şi în aplicaţia noastră proprietăţile”.

    Iar dacă despre firmele din IT se spune că au fost printre cele ocolite de efectele economice ale pandemiei, fiindcă au putut să îşi desfăşoare activitatea, Ancu Radu spune că ei au simţit în mod direct criza generată de pandemie, în contextul în care mulţi dintre clienţii lor erau reprezentaţi de HoReCa şi turism şi au simţit în mod direct că au renunţat la o parte din resursele de dezvoltare, iar acum lucrurile încep să revină la normal. „Începuseră să renunţe la o parte din resurse, au fost plăţi întârziate, acum lucrurile încep să revină.

    Am privit însă asta şi ca pe o oportunitate fiindcă am avut timp să lucrăm la proiectele noastre proprii şi acum şi reuşit să lansăm o parte din ele”, descrie el activitatea lor din ultimul timp.  De altfel, acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care au avut mai mult timp să lucreze la dezvoltarea proiectelor proprii – alături de Naiss se numără şi Loki, o platformă de consultanţă sau de ajutor oferit din partea unor experţi.

    Indiferent de context, Ancu Radu este de părere că pentru a reuşi în business, cel mai important este calitatea denumită de americani  „grind” (muncă grea – n.red.): „Cred că odată ce lucrezi la un produs, un business al tău, să nu te aştepţi ca succesul să lovească peste noapte, să nu renunţi imediat la ideea ta, să tot stai cu ea până în momentul în care ori ţi se confirmă total că nu este o idee bună, ori reuşeşti. Văd în jurul meu foarte mulţi oameni care mi se pare că renunţă mult prea devreme la ideile şi afacerile lor, care ulterior sunt făcute ceva mai bine de alt cineva – poate nu au nimerit momentul potrivit -, sunt făcute ulterior de alte persoane care insistă mai mult pe businessul respectiv şi vor să îl transforme într-unul de succes. Este nevoie de mai mult grind, mai multă insistenţă în produsele şi businessurile lor”. 

  • Ca să închizi o afacere care nu merge şi unde pierzi mulţi bani îţi trebuie un curaj mult mai mare

    În criza anterioară, de acum un deceniu, mulţi antreprenori români nu au avut curajul să spună stop, să iasă la timp din businessul lor,
    marcându-şi pierderea, au aşteptat să se întâmple ceva, să-şi revină economia, clienţii, băncile să le dea credite în continuare, dar în schimb pierderile s-au mărit, au venit şi cu datorii în spate, ceea ce a pus businessul într-o situaţie fără ieşire.
    În România încă persistă în business stigmatul eşecului şi niciun antreprenor nu vrea să-şi treacă în CV închiderea unui business.
    Chiar dacă insolvenţa a ajuns ceva comun, închiderea unui business doare.
    După ce o afacere se prăbuşeşte de tot, toată lumea – consultanţi, avocaţi, bancheri, furnizori, creditori – ştiu ce era mai bine de făcut, ştiu când antreprenorul ar fi trebuit să-şi închidă businessul.
    În realitate nimeni nu ştie. Indicatorii economici sunt un reper, dar sunt post-mortem.
    Un antreprenor nu are curajul să-şi închidă afacerea când dă prima dată de greu, chiar dacă trăieşte zilnic sub ameninţarea lipsei de lichidităţi, cu creditori în antecameră, cu salariile şi taxele la stat neplătite. Astfel de situaţii fac parte din viaţă.
    Lumea este plină de exemple
    în care un antreprenor era la un pas de faliment, dar apoi şi-a revenit. Chiar Daniel Dines de la UiPath, companie care acum se îndreaptă spre o valoare de 10 miliarde de dolari, spune că în 2014 era la o lună şi jumătate de faliment, nu mai avea deloc bani, era la un pas să închidă totul.
    Până să creeze Uber, Travis Kalanick a avut numai eşecuri. Şi nici Uber nu este vreun succes financiar sau bursier, aşa cum este un succes operaţional şi de marketing.
    Pentru că este precum un copil pe care l-a creat, l-a crescut, i-a dat să mănânce, l-a dus la şcoală, un antreprenor nu va renunţa atât de uşor la afacerea lui dacă trebuie să o închidă. Va dormi cu pierderile lângă el până în ultimul moment pentru că este mult mai greu să închizi un business decât să-ţi limitezi pierderea.
    Businessul din România este plin de astfel de exemple.
    Poate ar trebui ca, în
    paralel cu romanele de succes în afaceri, antreprenorii să vorbească liber despre eşecuri, despre curajul de a închide un business, când
    poţi şi trebuie să faci acest lucru, care sunt semnele la care trebuie să te uiţi.
    Mai ales mediul de business din România are nevoie de astfel de exemple pentru că suntem la începutul unei noi crize şi cu cât antreprenorii îşi vor limita mai mult pierderile, cu atât vor reuşi mai repede să-şi revină.
    În criza anterioară peste 120.000 de firme au intrat în insolvenţă şi în faliment, lăsând în urmă active de peste 10 miliarde de euro.
    Este uşor să spui unui antreprenor că trebuie să se reinventeze, când el crede că modelul de succes pe care l-a avut îl va ajuta să supravieţuiască în continuare. Plus că nu toată lumea are capacitatea să se reinventeze, nu mai sunt bani, nu mai sunt oameni, nu mai există energie să o iei de la capăt.
    Cu toţii vom trece prin această criză, pierderile vor fi mai mari sau mai mici şi vom vedea cine a supravieţuit.
    Dar întotdeauna mai întâi trebuie să ai curajul de a începe un business, pentru că dacă nu-l ai, nu vei avea curajul să-l închizi atunci când lucrurile nu merg.