Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.
Mediafax vă prezintă povestea Palatului Banffy.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cel mai mare lanţ de cafenele din lume a închiriat 200 de metri pătraţi în complexul de birouri Novo Park, la parterul clădirii D, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.
“Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reuşită importantă pentru cei peste 8.000 de angajaţi care lucrează în clădirile noastre, precum şi pentru ceilalţi angajaţi din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development.
Novo Park este format din şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de aproximativ 75.000 mp închiriabili şi cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Printre chiriaşii Novo Park se numără Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft şi UniCredit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
IONUŢ DUMITRESCU, unul dintre fondatorii firmei de con-sultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o gru-pului american CBRE, Radu Lucianu, coleg cu Dumitrescu în Eurisko şi apoi şef al CBRE România şi al firmei Property Advisors, o so-cie-tate fondată de acţio-narii casei de investiţii Capital Part-ners, sau Mihnea Şerbănescu, directorul general al DTZ Echinox, sunt doar câteva exemple de astfel de cazuri.
”Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, doi dintre fondatorii companiei Capital Partners, au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare şi într-unul din el sunt şi eu implicat, respectiv One Charles de Gaulle. Căutăm oportunităţi de investiţii pe segmentul imobiliar, fie ele structuri nefinalizate, terenuri sau proiecte existente. Nu sunt singurul consultant imobiliar care face astfel de investiţii. Şi foştii mei colegi Gabriel Marchievici (care a lucrat de asemenea în firma Eurisko – n.r.), Mihnea Şerbănescu de la DTZ, Bogdan Georgescu de la Colliers, persoane cu care am copilărit în piaţa imobiliară, au făcut acest pas„, spune Radu Lucianu.
El crede că acesta este un pas firesc pe care îl face un consultant cu vechime pe piaţa imobiliară. ”Ai experienţă, ai resurse financiare dacă eşti cumpătat, iar la un moment dat vrei să faci altceva. Brokerajul îl faci 10-15 ani, te zbaţi, apoi treci pe o poziţie de top management. După aceea, variantele sunt fie să te duci într-o companie de dezvoltare imobiliară foarte mare, gen Skanska sau Immofinanz, fie să începi tu să fii dezvoltator şi faci pasul către dezvoltare. Nu am văzut broker imobiliar la 60 de ani„, a explicat Lucianu.
Întrebat de sumele pe care este dispus să le investească în proiecte imobiliare, Lucianu a precizat că ”este vorba de mulţi bani„, fără să indice o valoare. ”Resursele financiare sunt utilizate la maximum. Piaţa imobiliară este o piaţă în care am crezut tot timpul, chiar dacă mi-a arătat şi faţa mai puţin bună. Nu investim niciodată în produse în care simt că lucrurile nu sunt în regulă, ci doar acolo unde se poate aduce valoare adăugată. Investim bani proprii de la început până la sfârşit, deşi abia acum vedem că accesarea unor împrumuturi este interesantă din punct de vedere al debitorului. Încercăm să ne ţinem promisiunile, să livrăm ceea ce promitem şi la termenul pe care îl promitem„.
În ceea ce priveşte proiectul pe care vrea să-l dezvolte în Piaţa Charles de Gaulle din centrul Bucureştiului, spune că este în stadiu de proiectare şi că e deocamdată singurul în care este implicat. ”Căutăm locaţii la care ne pricepem cel mai bine şi pe care le înţelegem. Ne adresăm unei nişe de clienţi şi facem investiţii de care suntem siguri că vor fi rentabile, nu avem clienţi industriali sau fabrici. Segmentul pe care se vor focusa investiţiile este cel rezidenţial, în special cel din Bucureşti. One Charles de Gaulle este deocamdată singurul proiect pe care îl avem în plan, dar tot timpul suntem în căutare de noi oportunităţi„, spune Lucianu.
Terenul de 2.000 metri pătraţi pe care va fi dezvoltat proiectul a fost cumpărat în acest an.
One United Properties are în portofoliu proiectele rezidenţiale de lux One Floreasca Lake şi Madrigalului Residence, un complex exclusivist de doar 14 unităţi, pe malul lacului Băneasa. One Floreasca Lake este unul dintre cele mai de succes proiecte din zona de nord a Capitalei – primele două imobile din cadrul proiectului, cu 42 de apartamente, au fost vândute până la finalizarea acestora în 2013, iar cel de-al treilea bloc, care urmează să fie finalizat în luna iunie 2015, are deja precontractate 21 dintre cele 26 de apartamente. Similar Madrigalului Residence, proiectul va fi finalizat în luna august 2014, iar 10 dintre cele 14 apartamente sunt deja precontractate.
”Un exemplu interesant privind evoluţiile din ultimii ani ale pieţei imobiliare sunt acei consultanţi sau investitori proveniţi din alte domenii decât real estate care au urmărit cu atenţie piaţa şi au achiziţionat terenuri în perioada 2007-2008. După blocajul anilor de criză, acum aceştia încep să anunţe din ce în ce mai multe dezvoltări pe aceste terenuri. Pe de altă parte, alţi investitori au achiziţionat terenuri la preţuri foarte bune în plină criză şi acum încep dezvoltările pe acestea„, a declarat Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.
Mihnea Şerbănescu este, la fel ca şi Lucianu, unul dintre pionierii pieţei locale de real estate. El a fondat Echinox Consulting acum mai bine de 20 de ani, iar în 2002 a încheiat un parteneriat cu DTZ, unul dintre liderii globali în domeniul imobiliar. Noul nume al firmei este de atunci DTZ Echinox. Cu focus în special pe segmentul rezidenţial de lux, Şerbănescu a fost implicat în toate sectoarele pieţei locale de real estate, jucând un rol major în ascensiunea DTZ Echinox în topul companiilor de profil din România.
”Mi-am început activitatea în imobiliare în 1993. Principalul motiv a fost faptul că acest domeniu permitea un start-up fără capital, principala resursă fiind entuziasmul. De-a lungul timpului, dinamica pieţei şi oportunităţile ivite m-au determinat să rămân loial acestui business. În perioada 2004-2009, împreună cu alţi parteneri, am dezvoltat şapte proiecte de birouri şi clădiri rezidenţiale în locaţii de top din capitală, care astăzi sunt finalizate şi ocupate în totalitate. Având în vedere că piaţa dă semne clare de revenire, cu siguranţă, în perioada următoare, voi relua investiţiile în mici dezvoltări de acelaşi tip„, spune el.
În opinia lui Şerbănescu, cel mai accesibil sector pentru investitorii mici şi medii este cel rezidenţial sau cel al birourilor mici şi al spaţiilor comerciale stradale. De asemenea, Şerbănescu consideră că o soluţie pentru accesul micilor investitori la proiecte de anvergură ar reprezenta-o fondurile imobiliare, care însă sunt prea puţin prezente în acest moment pe piaţa locală.
Dar poate cel mai activ şi cel mai mediatizat caz de acest tip este al lui Ionuţ Dumitrescu, cel care în 1997 a fondat firma de consultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o în 2008 pentru 35 de milioane de dolari grupului American CBRE.
“Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.
În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.
Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.
Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
Asemenea planuri are biroul de arhitectură Zaha Hadid Architects, care consideră că nu va trece chiar atât de mult timp până când se vor putea construi şi zgârie-nori din elemente produse de o imprimantă 3D, scrie The Independent. Până când acest lucru va fi posibil se va mulţumi să construiască nişte clădiri mai mici din piese 3D de îndată ce legislaţia o va permite, după rezolvarea problemelor ce ţin de costuri, asigurare, stabilirea celor cărora le revine răspunderea în cazul folosirii unor astfel de materiale şi durabilitatea unor astfel de construcţii.
O companie chineză s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.
Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster Ă Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.
Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii, la construcţiile inginereşti, a scăzut cu 26,6%. La clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale volumul lucrărilor a crescut cu 37,1%, respectiv cu 15,3%.
Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 8,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (20,1%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (10,4%) şi la lucrările de construcţii noi (7,1%).
Au scăzut construcţiile inginereşti, cu 27,7%, dar şi clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 24,7%, respectiv cu 12,2%.
În luna mai 2014, volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna aprilie 2014 cu 17,4%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (46,6%), lucrările de reparaţii capitale (22,3%) şi la lucrările de construcţii noi (7,6%).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Clipul “Gangnam Style” al cântăreţului Psy a trecut de două miliarde de vizionări pe Youtube, fiind cel mai urmărit videoclip din istoria portalului. Acest număr este echivalent cu 140 de milioane de ore sau 16.000 de ani. Ce alte lucuri se puteau face în acest timp?
O variantă ar fi fost construirea altor patru piramide similare cu cea din Giza. S-ar fi putut realiza, printre alte, o nouă Wikipedia. Timpul ar fi fost suficient şi pentru a construi şase clădiri precum Burj Khalifa sau două parcuri olimpice identice cu cel de la Londra.
Cei de la The Economist au prezentat un grafic cu unele dintre construcţiile ce ar fi putut fi încheiate, pornind de la calculele de mai sus.
Grădinile la înălţime sunt foarte populare în Asia şi sunt prevăzute, în multe cazuri, cu pereţi de sticlă şi tavane care se pot deschide după dorinţa locatarilor şi pot fi utilizate fie doar ca spaţiu verde, fie chiar pe post de camere de locuit, arată The Telegraph.
În Singapore există Ascentia Sky, unde cele mai scumpe apartamente sunt separate de grădini suspendate, sau The Clermont Residences, cu grădini suspendate la etajele 39 şi 52 şi apartamente la preţuri pornind de la 1.400 dolari/mp. În cazul Sky Condos de la Lima din Peru, peticul de cer poate fi admirat din mica terasă-grădină prevăzută cu minipiscină a fiecărui apartament, în timp ce locatarii Verve Suites din Kuala Lumpur se pot relaxa pe terasa verde de pe acoperiş, pot face baie în piscina instalată tot acolo, pot sta la plajă sau face sport la înălţime.
În SUA, faimoasa arhitectă Zaha Hadid a proiectat The 1000 Museum din Miami, unde apartamentele costă de la 4 mil. dolari în sus, iar penthouse-urile cca 45 milioane. La etajele 60 şi 61, clădirea include un “sky lounge” pentru amatorii de privit oceanul şi cerul, care “oferă o viziune la standard de penthouse pentru toţi locatarii”, cum o laudă un agent imobiliar.
Dar nici în Europa lucrurile nu stau mult diferit, mai ales în ţări cu climă capricioasă, unde fiecare rază de soare contează. În Londra, clădirea Heron Tower are două penthouse-uri la etajul 35, cu acoperişuri retractabile de sticlă, în aşa fel încât locatarii pot face plajă sau privi norii prin plafon. Penthouse-urile costă 12 milioane de lire, respectiv 18 milioane. Acelaşi Heron Tower are două baruri de acoperiş şi restaurante, la etajele 38 şi 40 – restaurantele cu terase în aer liber situate la cea mai mare înălţime din Marea Britanie.
3.372
numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în aprilie, în creştere cu 5,1% faţă de luna martie şi în scădere cu 6,2% faţă de aprilie 2013
310 mil. euro
valoarea finanţărilor noi acordate în T1 de companiile de leasing, cu 28% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut
0,28%
ponderea în PIB a deficitului bugetar în perioada ianuarie-aprilie, faţă de 1,19% din PIB în acelaşi interval din 2013
8,3%
cu atât a crescut cuantumul pensiilor în Spania în perioada 2008-2012, în timp ce veniturile populaţiei din segmentul de vârstă 30-44 de ani au scăzut cu 2,8%, din cauza tăierilor de salarii şi a creşterii şomajului
2,5 mld. euro
deficitul comerţului cu mărfuri al UE în relaţia cu Japonia în UE în 2013, în timp ce în comerţul cu mărfuri UE a consemnat un excedent de 9,3 mld. euro
Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.
Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.
În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.
Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.