BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • Cum au scăzut 1% cei mai bogaţi la 0,7%

    Este vorba de acel magic 1% din cetăţenii planetei care deţineau jumătate din averea mondială. Acum procentul a scăzut. Nu vă îngrijoraţi, bogaţii au rămas tot bogaţi, dar acum piramida averilor lumii are în vârf 0,7%, care deţin jumătate din bogăţie, în timp ce 71% din cetăţenii planetei au averi mai mici de 10.000 de dolari.

    Practic avem de-a face, conform analiştilor de la Credit Suisse, care au întocmit studiul anual asupra evoluţiei averilor lumii, cu o accentuare a inegalităţilor în distribuţia averii.

    Noutatea este reducerea, pentru prima dată după 2008, a numărului celor foarte bogaţi, cu averi mai mari de un milion de dolari, al căror număr este în acest an de 34 de milioane în întreaga lume. Cu totul, cei foarte bogaţi deţin 112.900 miliarde de dolari, adică 45,2% din averea mondială.

    Inegalitatea în distribuţia averii a devenit un subiect la modă în ultima perioadă, drept doavadă stau atât analiza efectuată de Thomas Piketty în „Capitalul în secolul XXI“, dar şi acordarea premiului Nobel pentru economie, în acest an, lui Angus Deaton, profesorul de la Princeton în vârstă de 69 de ani specializat în analiza inegalităţii.

    Conform Credit Suisse, în jur de 20% din locuitorii ţărilor dezvoltate intră în categoria celor cu averi mai mici de 10.000 de dolari, dar ponderea creşte în India sau în Africa până la 90%. Statele Unite este ţara cu cei mai mulţi milionari, ponderea americanilor în clubul bogaţilor crescând la 46% în acest an, faţă de 41% anul trecut. Europa a pierdut 2 milioane de milionari.

    Interesantă este şi analiza topului, a vârfului piramidei celor mai bogaţi. Astfel, 123.800 de persoane, din care circa jumătate sunt americani, au averi mai mari de 50 de milioane de dolari, iar 1.337.700 de pământeni au averi între 10 şi 50 de milioane de de dolari. 

    Pe regiuni, doar americanii şi chinezii au înegistrat creşteri ale averilor, cu 3,2%, respectiv 5,9%. În Europa averile au scăzut în medie cu 12,5%, în America Latină cu 18,5% iar în zona Asia – Pacific cu 12%. Practic, averea europenilor a scăzut cu 10.664 miliarde dolari, în timp ce avuţia totală a americanilor a crscut cu 3.897 miliarde dolari. Practic, averile cetăţenilor din Belgia, Spania, Austria, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Norvegia, România, Turcia, Rusia şi Ucraina au înregistrat scăderi cuprinse întrre 15 şi 40% din valoare.

  • Povestea iPhone-ului furat. Cum a ajuns telefonul din New York la Yemen

    În vara anului 2013 Maura şi-a pierdut iPhone-ul în timp ce era la o petrecere în Hamptons. Când a ajuns acasă, a activat funcţia Find My iPhone, dar telefonul era închis şi nu l-a putut localiza, dar a avut grijă să selecteze funcţia să primească un mail atunci când telefonul este pornit.

    Peste două zile a primit un mail. Telefonul a fost repornit, se afla la o distanţă de 140 km. A sunat, dar nu a răspuns nimeni, apoi telefonul a rămas închis încă două saptămâni.

    A apărut din nou tocmai în Sana’a, Yemen. Şi tot atunci au început să apară şi fotografiile în contul iCloud.  Fotografii obişnuite: peisaje, selfie-uri, poze cu mâncare, fotografii cu membrii familiei. Mai târziu, Maura a avut parte de o surpriză. Au început să apară poze cu arme de foc. Într-o fotografie erau ilustrate nu mai puţin de 17 mitraliere Kalashnikov, în alta era înfăţişat un băieţel ce se juca cu o mitralieră mai mare decât el.

    Peste 300 de fotografii au fost încărcate în iCloud de când Maura şi-a pierdut telefonul.  Pe lângă asta, în contul de Skype şi-au făcut apariţia adnotări şi propoziţii scrise în limba arabă. A contactat pe cineva care ar putea să-i traducă textele. A descoperit că erau propoziţii banale, glume şi i-a explicat că există o cultură a armelor de foc în Yemen.

    Conform Small Arms Survey, firmă de cercetare din Elveţia, clasează Yemen-ul pe locul doi din lume din punct de vedere al numărului de arme deţinute de cetăţeni. În medie, în Yemen se află 55 de arme la 100 de cetăţeni.

    În septembrie 2013 imaginile au încetat să mai apară în contul de iCloud.

  • Un tânăr IT-ist din Cluj şi-a uimit colegii când le-a spus că are o misiune specială. Sute de oameni îi mulţumesc acum

    Un tânăr din Cluj, pe nume Radu Popescu, care lucrează în domeniul IT, a lansat un site unic prin care ajută din ce în ce mai mulţi români.

    Conceptul dezvoltat de Radu este unul unic în România şi în beneficiul multor cetăţeni.

    Ce a făcut tânărul clujean pentru a veni în sprijinul semenilor săi

     

  • Românii, cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni. Cât de departe suntem de media europeană

    Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni, potrivit statisticilor prezentate de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cu ocazia marcării Zilei Mondiale fără Tutun.

    Potrivit ANA, cele mai recente studii în domeniu au evidenţiat că prevalenţa fumătorilor în România este de 27% iar restul de nefumători sunt expuşi permanent şi devin fumători pasivi la locul de muncă şi în spaţiile publice şi acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătăţii (Studiul GATS 2011).

    AFLĂ CÂŢI ROMÂNI SUSŢIN CĂ NU SUNT EXPUŞI FUMULUI DE ŢIGARĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI CÂT DE DEPARTE SUNTEM DE MEDIA EUROPEANĂ

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

  • Nu ascultă muzică la căşti, nu mănâncă baghetă şi nu se uită la televizor? Ar putea fi terorist! Programul de spionaj social în valoare de 490 de milioane de euro

    Pentru aceasta, guvernul a lansat site-ul Stop Djihadisme (http://www.stop-djihadisme.gouv.fr/ ) care include un ghid de “identificare”, dar şi mijloacele tehnice pentru denunţuri.

    Cetăţenii ar trebui să fie alertaţi, printre altele, de schimbarea obiceiurilor alimentare, de faptul că respectivul nu mai ascultă muzică la căşti, că nu se mai uită la televizor sau nu mai merge la cinema sau că nu mai face sport. Cetăţenii mai au la dispoziţie, pentru a anunţa activităţi suspecte, un număr de telefon şi un formular online.

    Demersul a iscat o serie de critici în mediul online, din partea celor care au devenit vegetarieni sau care au abandonat televizorul sau au rămas fără partener de viaţă. Dar trebuie spus că Franţa are cea mai mare populaţie de musulmani din Europa şi că sute de cetăţeni francezi au plecat în Siria sau Irak pentru a se înscrie în grupările radicale islamiste. Pentru mulţi tineri radicalismul religios poate constitui o formă de refugiu, o alternativă la viaţa plină de insatisfacţii pe care o duc.

    Pe de altă parte, nici mesajul guvernului francez nu este foarte inspirat: dacă nu te conformezi, eşti un potenţial pericol!

  • ALEGERI R. MOLDOVA Unde pot vota în România cetăţenii moldoveni

    Din cele 95 de secţii din afara ţării, cele mai multe, 25, funcţionează în Italia, iar 11 în România, şase în SUA, câte cinci în Federaţia Rusă şi Portugalia şi câte patru în Franţa şi Spania.

    Comisia Electorală Centrală a adoptat o procedură simplificată pentru cetăţenii moldoveni din diaspora, care la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor semna pentru abţinerea de la vot multiplu direct în listele electorale. Conform Comisiei Electorale Centrale, listele electorale de bază şi cele suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării vor fi completate cu o rubrică nouă care va avea următorul conţinut “Semnez, conform art.53 alin (31) din Codul electoral şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă”.

    În România există trei noi secţii de votare, după ce la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, din 29 noiembrie 2010, au funcţionat secţii la sediul Ambasadei din Bucureşti, la misiunea consulară din Bucureşti, la Consulatul din Iaşi, la Constanţa, Braşov, Timişoara, Galaţi şi Cluj Napoca. Cele trei noi secţii de votare au fost înfiinţate la Suceava, Bacău şi Iaşi.

    Cetăţenii R. Moldova pot să-şi exercite dreptul la vot până la ora 21 la una din următoarele secţii de votare de pe teritoriul României:

    Bucureşti – sediul Ambasadei, Aleea Alexandru nr. 40, sector 1

    Bucureşti – sediul Consulatului, Str. Emanuel Porumbaru nr. 89, sector 1

    Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri”, str. Calea Mărăşeşti 158

    Braşov – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39

    Constanţa – Universitatea ”Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124

    Cluj-Napoca – Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3

    Galaţi – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească nr. 47

    Iaşi – Consulatul General al Republicii Moldova, str. Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 60A

    Iaşi – Şcoala Gheorghe Asachi, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt 64

    Suceava – Universitatea “Stefan cel Mare”, Str. Universităţii 13

    Timişoara – Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, str. Cluj nr. 12.

    Conform unei decizii adoptate în această săptămână de Guvern, elevii şi studenţii, cetăţeni moldoveni, care studiază în România şi au drept de vot pot beneficia de o călătorie dus-întors gratuită cu trenurile InterRegio – clasa a doua către şi dinspre Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Bacău şi Suceava, oraşe în care sunt deschise secţii de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.

    Elevii şi studenţii care aleg să beneficieze de această facilitate trebuie să prezinte la casele de bilete din staţii şi agenţii de voiaj actul de identitate, care să ateste calitatea de cetăţean al Republicii Moldova, şi carnetul de elev/student. Facilitatea este acordată doar în zilele de 29 şi 30 noiembrie 2014, iar biletele eliberate vor fi obligatoriu nominale şi dus-întors.
     

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Oraşul care le-a oferit locuitorilor săi 3 milioane de dolari

    În anul 2012, consiliul local al oraşului Vallejo, California a aprobat o rezoluţie care prevedea că 30% din taxele colectate vor merge către un fond special. Acest fond special urma să fie dedicat unor proiecte alese şi votate de către cetăţeni.

    Fondul a fost creat în aprilie 2012 şi a colectat bani timp de 18 luni, până în octombrie 2013, timp în care s-au strâns peste trei milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, un consiliu cetăţenesc format din peste 500 de persoane a selectat o parte din sutele de proiecte.

    În mai 2013, autorităţile locale au organizat un referendum în cadrul căruia locuitorii din Vallejo au ales proiectele care urmau să fie finanţate. Astfel, oamenii au decis repararea unor străzi, îmbunătăţiri aduse sistemului de iluminat public, o grădină publică şi acordarea unor burse pentru tinerii ce doreau să studieze.

    După ce ştirea s-a răspândit, mai multe oraşe precum New York, Chicago sau San Francisco au început să deruleze programe similare, denumite programe de buget participativ, prin care pun la dispoziţia locuitorilor o parte din taxele colectate.

    “Succesul se datorează oamenilor din Vallejo”, a declarat Joey Lake, preşedintele comitelului de organizare a bugetului participativ. “Timpul lor, energia şi pasiunea lor a pus în mişcare acest proiect. Au reuşit să transforme acest oraş, aflat nu cu mulţi ani în urmă un faliment, într-un exemplu pentru toată lumea.”

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).