Tag: BCE

  • Reuşeşte de data asta Mario Draghi să salveze zona euro?

    BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.

    Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).

    Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).

    În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.

    Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.

  • Noi măsuri de austeritate în Grecia, cu “tăieri” de 11,5 miliarde euro

    Premierul Antonis Samaras i-a convins miercuri pe Evangelos Venizelos, liderul partidului Pasok, şi Fotis Kouvelis, preşedintele formaţiunii Stânga Democratică, să semneze acordul după cea de-a doua rundă de negocieri din această săptămână, transmite Bloomberg.

    Venizelos, fostul ministru al Finanţelor care a negociat actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, nu era de acord cu Samaras, cerându-i acestuia să insiste pe prelungirea termenelor pentru ţintele fiscale din program.

    “Reducerea cheltuielilor publice cu încă 11,5 miliarde euro era o precondiţie pentru ca Grecia să rămână în zona euro”, a declarat ministrul Finanţelor, Yannis Stournaras, după încheierea negocierilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea privind tranzacţiile imobiliare din România, revizuită în scădere

    “După un prim trimestru încurajator, cu tranzacţii de 99 milioane de euro, piaţa românească a investiţiilor a înregistrat o scădere în trimestrul al doilea, când tranzacţiile au totalizat doar 25 milioane de euro. În acest trimestru a fost încheiată doar o tranzacţie, respectiv achiziţia a 100 de hectare de teren din fosta platformă Tractorul din Braşov. Această tranzacţie a ridicat valoarea tranzacţiilor din primul semestru la 124 milioane de euro, în linie cu performanţele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2010 şi 2011. Pe de altă parte, volumul este egal cu cel înregistrat în întreg anul 2009”, se arată în cel mai recent raport realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BCE ar putea primi autoritatea de a închide băncile cu probleme din zona euro

    Planul prevede, de asemenea, ca BCE să aibă competenţe asupra întregului sector bancar al zonei euro şi nu doar pentru cele mai mari 25 de instituţii de credit din zona euro, cum se anticipa anterior, au declarat surse europene, scrie The Guardian.

    “Niciuna din problemele pe care le-am avut în trecut nu a fost legată de cele mai mari 25 de bănci. Ar trebui să fie vizate toate băncile. Cu cât sunt mai mici băncile, cu atât mai multe decizii vor fi luate la nivel local”, a spus un oficial european.

    Introducerea unui cadru de reglementare pentru o autoritate bancară cu puteri sporite ar fi un element cheie pentru progresul către o uniune bancară în UE sau zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 iulie – 5 august

    31.07
    Eurostat anunţă datele inflaţiei în luna iulie în zona euro

    1-5.08
    Padina Fest 2012 (Platoul Lunca Padinii, Munţii Bucegi)

    2.08
    Consiliul BCE anunţă noile decizii de politică monetară

    2-5.08
    Festivalul Folk You! Florian Pittiş (Vama Veche)

    2.08
    Consiliul de politică monetară al BNR şi analiza raportului de inflaţie pentru T2

    3.08
    Eurostat difuzează datele comerţului cu amănuntul în luna iunie în UE şi zona euro

    3-4.08
    Clubbing: The Mission Dance Weekend (Plaja Hanul Piraţilor, Năvodari)

  • Cum se rezolvă criza din zona euro: Ne daţi ori nu ne daţi?

    Unul dintre membrii Consiliului BCE, austriacul Ewald Nowotny, a amintit în această săptămână (dar fără a face vreo promisiune) de ideea că MES ar putea obţine licenţă de bancă, în aşa fel încât să se poată împrumuta nelimitat de la BCE şi să ofere mai departe fonduri nelimitate statelor cu probleme din zona euro – o idee respinsă până acum, fiindcă încalcă statutul BCE.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a plusat, promiţând că va face “orice este nevoie a apăra euro” şi a sugerat că va lua măsuri de reducere a costului de îndatorare pentru Spania şi Italia. Aceasta ar putea însemna un nou program de cumpărare de obligaţiuni, dacă nu chiar visul suprem al pieţelor – transformarea BCE în tiparniţă nelimitată de bani, după modelul Rezervei Federale a SUA, ceea ce ar putea satisface nevoia de resurse financiare a statelor, foamea de lichidităţi a băncilor şi ar putea garanta creditorilor privaţi (bănci şi fonduri de investiţii) că şi-ar putea recupera integral banii daţi statelor şi că vor avea un risc zero pentru viitoarele credite acordate. BCE a rezistat eroic până acum unei asemenea revoluţii în statutul său, pentru că, dacă graţie statutului unic în lume al dolarului, Rezeva Federală a SUA a putut să exporte în 2009 şi 2010 inflaţia rezultată, în loc ca aceasta să afecteze America, zona euro nu e în aceeaşi situaţie.

    Ca să arate că aceasta e calea de urmat pentru BCE şi nu prudenţa de până acum, pieţele financiare au răsplătit vizibil ambele declaraţii, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca bunăvoinţa pieţelor să dureze prea mult: euro a crescut spectaculos cu aproape 2%, trecând de 1,23 dolari, iar bursele europene au urcat cu 2-4%.

  • Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în atenţie

    O misiune din partea Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene va sosi marţi la Atena pentru a determina cât de mult a deviat Grecia de la ţintele fiscale din acordul de bailout. Misiunea de evaluare, amânată din iunie pe fondul instabilităţii politice generate de alegerile parlamentare, va avea loc într-o atmosferă tensionată, caracterizată prin neîncrederea că Grecia îşi va respecta angajamentele şi reticenţa guvernelor din zona euro de a suplimenta împrumuturile către ţară, transmite Bloomberg. “Dacă Grecia nu va îndeplini acele condiţii, nu se mai pot face plăţi”, a declarat duminică, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodată ministru al Economiei, arătându-se “foarte sceptic” că Grecia ar mai putea evita falimentul.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • FMI: Zona euro are nevoie rapid de o uniune bancară, ca soluţie de supravieţuire

    “În pofida deciziilor politice majore, pieţele financiare continuă să fie supuse unor tensiuni puternice în anumite părţi ale zonei euro, ceea ce pune sub semnul întrebării însăşi existenţa uniunii monetare”, a avertizat FMI în raportul anual referitor la zona euro. În raport se arată că “legăturile negative între finanţele statelor, bănci şi economie sunt mai puternice ca niciodată”. FMI consideră că pentru remedierea situaţiei este prioritară realizarea uniunii bancare la nivelul zonei euro, cu o supraveghere comună care să fie încredinţată BCE, garantarea comună a depozitelor şi o autoritate însărcinată cu administrarea băncilor problemă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 iulie

    17.07
    CE adoptă o nouă directivă privind criminalitatea financiară

    18.07
    INSSE publică situaţia utilităţilor publice locale în 2011

    18.07
    Eurostat prezintă statistica sectorului de construcţii din UE în luna mai

    19-21.07
    Freedom Jazz Festival (Marina Park, Vama Veche)

    19.07
    Şedinţa de politică monetară a consiliului BCE (Frankfurt)

    19-21.07
    Delta Music Fest 2012 la Sf. Gheorghe Deltă

    19.07
    Eurostat prezintă statistica balanţei de plăţi în UE în trim. I

    19.07
    Concert Roxette (Cluj Arena, Cluj-Napoca)

    22.07
    Concert Suicide Silence (Club Fabrica, Bucureşti)

  • Căpoşenia lui Mario Draghi şi cursul leului

    Băncile centrale din zona euro, China şi Marea Britanie au anunţat săptămâna trecută măsuri de stimulare a economiei – BCE a ajuns cu rata centrală a dobânzii la minimul istoric de 0,75%, banca centrală a Chinei a procedat la a doua reducere a dobânzilor în mai puţin de o lună, iar Banca Angliei a recurs la o nouă rundă de relaxare cantitativă în valoare de 50 mld. lire.

    Pieţele au rămas dezamăgite însă de faptul că preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat în paralel că Mecanismul European de Stabilitate, destinat salvării ţărilor cu probleme, nu va fi transformat în bancă a zonei euro, care s-ar putea împrumuta de la BCE ca să cumpere obligaţiuni spaniole sau italiene după modelul Fed din SUA. Logica lui Draghi e că BCE şi-ar încălca astfel statutul, care îi interzice să împrumute direct statele, şi ar alimenta inflaţia în Europa, reducând BCE la o tiparniţă infinită de bani de care vor profita exclusiv speculatorii.

    În acest timp, la noi, ca şi cum retrogradarea României de către Moody’s din cauza riscurilor crizei din zona euro n-ar fi fost de ajuns, graba USL de a forţa demiterea preşedintelui s-a transpus în cele din urmă în deprecierea leului şi în costul îndatorării: cursul a trecut de 4,50 lei/euro, iar randamentul la titlurile de stat a evoluat spre 6%.

    Proporţia dintre influenţa factorilor externi şi a celor interni asupra evoluţiei cursului, aşa de mult discutată la noi din luna mai încoace, a fost rezumată de analiştii ING, care au notat că “va rămâne în sarcina BNR să stabilizeze cursul leului, mai ales dacă acţiunile Băncii Centrale Europene rămân limitate la reducerea dobânzii” (fără a fi adică însoţite şi de alte măsuri monetare de stabilizare a pieţelor). Cum BCE s-a limitat, după cum am văzut, la reducerea dobânzii la euro, presiunea externă s-a corelat în modul cel mai nefericit cu tensiunile politice interne, astfel încât acum toţi analiştii băncilor prezic că vor urma noi deprecieri ale leului.

    Analiştii Citigroup apreciază, la rândul lor, că “deteriorarea stabilităţii politice” în condiţiile suspendării preşedintelui, coroborată cu faptul că influxurile de capital spre România au scăzut (de la 2,64 mld. euro în perioada ianuarie-aprilie 2011 la 1,15 mld. euro în ianuarie-aprilie 2012), creează probleme BNR. “Din punctul nostru de vedere, BNR nu este foarte dispusă să vândă valută la fel de agresiv precum a făcut-o în perioada aprilie-iunie; mai exact, credem că BNR va fi reticentă să accepte scăderea nivelului rezervelor valutare în mod semnificativ sub 32 mld. euro”, afirmă analiştii grupului american. “Aceasta sugerează că este probabilă o intensificare pe termen scurt a presiunilor de creştere a dobânzilor.”

    La 30 iunie, rezervele valutare ale României erau de 32,96 mld. euro, faţă de 33,52 mld. euro la 31 mai.