Documentarul, intitulat “Bărbatul care l-a ucis pe Osama ben Laden”, va fi difuzat în două părţi, la 11 şi 12 noiembrie. Membrul Navy Seals va da detalii, în special, despre “ultimele momente ale şefului terorist şi tot ce s-a întâmplat atunci când acesta îşi dădea ultima suflare”, a anunţat postul de televiziune într-un comunicat.
Raidul american care a condus la moartea şefului reţelei teroriste Al-Qaida a avut loc la Abbottabad, în Pakistan, în mai 2011.
Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.
“O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.
El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.
“Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.
“O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.
Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.
“Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.
“Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.
Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”
Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.
Moscova alimentează în continuare tensiunile din estul Ucrainei şi, în plus, potrivit unor oficiali americani şi unor experţi pe probleme de securitate, avioanele ruseşti testează timpul de reacţie al forţelor americane în Alaska şi abilitatea Japoniei de a mobiliza avioane deasupra insulelor sale nordice.
Analiştii consideră că reacţia Statelor Unite la acţiunile Rusiei nu este suficient de fermă şi din această cauză preşedintele rus, Vladimir Putin, se simte încurajat să meargă mai departe, într-un stil care aminteşte de Războiul Rece.
Oficiali NATO au confirmat săptămâna aceasta că Forţele aeriene ruse au trimis marţi un avion de spionaj de tip Iliuşin-20 în spaţiul aerian al Estoniei, generând o reacţie promptă a avioanelor NATO care patrulează în zonă. Incursiunea a avut loc la câteva zile după ce Suedia a mobilizat mai multe nave pentru a căuta un presupus submarin observat în largul capitalei Stockholm.
Autorităţile suedeze au evitat să acuze direct Rusia, iar Moscova a negat orice implicare. Dar analiştii consideră că submarinul era rusesc şi că acţiunea se încadrează într-o listă tot mai lungă de activităţi similare desfăşurate de Rusia, inclusiv unele vizând teritoriul american.
Comandamentul aerospaţial nord-american (NORAD) a mobilizat avioane după ce două bombardiere strategice ruseşti s-au apropiat de spaţiul aerian al statului Alaska în iunie, în timp ce efectuau antrenamente. Un incident similar s-a produs în septembrie, avioane militare americane şi canadiene fiind trimise după şase aeronave ruseşti, dintre care două bombardiere nucleare, două avioane de vânătoare şi două avioane de alimentare.
În aceeaşi perioadă, forţele ruse au arestat un oficial eston din domeniul securităţii, sub ameninţarea armelor, în apropierea graniţei Estoniei cu Rusia. Oficialul s-ar afla în prezent la Moscova, fiind acuzat de spionaj.
La rândul său, în ultimele şase luni, Japonia a fost nevoită să mobilizeze avioane de vânătoare împotriva unor bombardiere şi avioane de spionaj ruseşti, de două ori mai des decât de obicei.
Trei persoane au fost inculpate de justiţie în urma incidentului, care a avut loc în decembrie dar care a fost dezvăluit recent, a precizat China Daily.
Potrivit procurorului care a instruit cazul, 1.226 de membri ai forţelor armate, 123 de vehicule militare, 26 de tehnicieni specializaţi, două elicoptere şi două avioane de vânătoare au fost trimise rapid la faţa locului pentru a intercepta această aeronavă neidentificată care a apărut brusc pe ecranele radarelor.
Poliţia a arestat doi bărbaţi care manipulau avionul fără pilot, iar al treilea şi-a mărturisit ulterior partea de vină, potrivit ziarului.
Toţi trei lucrează pentru o companie cu activittate în domeniul tehnologiei aeronautice, iar avionul fără pilot, cu o anvergură de 2,6 metri, pe care îl manevrau în ziua respectivă era implicat într-un studiu topografic şi de cartografiere, a adăugat China Daily.
Din cauza acestui avion fără pilot şi mobilizării pe care a provocat-o, zece zboruri cu plecare de pe aeroportul de la Beijing au fost întârziate, provocând pierderi financiare companiei Air China, potrivit cotidianului.
China interzice cu stricteţe orice zbor de aeronave – cu persoane la bord sau telecomandate de la sol – fără autorizarea prealabilă a forţelor armate, autorităţilor Aviaţiei Civile şi biroului local de control al traficului aerian.
Astfel, un fotograf neozeelandez a reuşit în primăvară să realizeze imagini aeriene spectaculoase cu Oraşul Interzis, cu ajutorul unui mic avion fără pilot. El a fost arestat şi condus la un post de poliţie pentru a oferi explicaţii.
Fotograful a fost arestat în timp ce manevra aparatul, în apropiere de Zhongnanhai, un complex ultrasecurizat care găzduieştte sediul Guvernului chinez. El a fost eliberat în ziua următoare, dar avionul fără pilot i-a fost confiscat.
“Nu este al nostru, este un vas străin”, a declarat pentru presă contraamiralul Anders Grenstad duminică seara, comentând în legătură cu o fotografie de proastă calitate făcută sâmbătă dimineaţa de către o “sursă” care a furnizat informaţia.
“Nu este o vânătoare de submarine. Recuperăm probele care permit să se demonstreze o activitate submarină străină”, a adăugat el, precizând că o zonă din estul capitalei suedeze pare să “intereseze o putere străină”.
Armata suedeză a declanşat sâmbătă seara o operaţiune militară de amploare, în care au fost implicaţi peste 200 de oameni, nave, dragoare de mine şi elicoptere, care au verificat o zonă a Mării Baltice de aproximativ 50 de kilometri, după ce un martor a anunţat că a văzut un “obiect fabricat de om” în apă.
Rusia a dezminţit duminică informaţii publicate de presa suedeză, potrivit cărora forţele suedeze caută un submarin rus avariat în largul oraşului Stockholm.
“Nu este nicio situaţie neobişnuită şi cu atât mai puţin vreun accident implicând nave ruseşti”, a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Anders Grenstad a dezminţit totodată informaţii din presa suedeză. “Potrivit informaţiilor pe care le avem, noi nu putem să ajungem la aceleaşi concluzii ca presa. Nu avem nicio informaţie despre vreun mesaj de urgenţă ori despre folosirea unei frecvenţe speciale”, a declarat contraamiralul.
Cotidianul Svenska Dagbladet a scris duminică seara că serviciile de informaţii suedeze au interceptat frecvenţe radio într-un perimetru situat între zona de coastă a Stockhomului şi enclava rusă Kaliningrad, unde îşi are baza o parte a Flotei ruseşti la Marea Baltică, inclusiv minisubmarine.
Cotidianul scrie, citând surse militare sub protecţia anonimatului, că este vorba despre frecvenţe speciale, utilizate de ruşi în situaţii de urgenţă.
Surse militare au declarat pentru cotidian că aceste frecvenţe, în rusă, au fost interceptate joi seara, cu o zi înainte ca martorul să vorbească despre ceea ce a observat.
Dispozitivul fără pilot X-37B, asemănător unei navete spaţiale, a aterizat la baza aeriană Vandenberg, în California (vest). Ultima sa misiune, ţinută la secret, a început la 11 decembrie.
“Sunt extrem de mândru că echipa noastră a reuşit această a treia aterizare în siguranţă deplină”, a explicat comandantul Keith Balts al Escadrilei spaţiale 30 după aterizarea X-37B, la ora locală 09.24 (19.24, ora României).
X-37B, construită de United Launch Alliance, s-a întors din a treia misiune pe orbită. Primele două misiuni au durat 225 şi, respectiv, 469 de zile.
Experţi consideră că acest mic dispozitiv de cinci tone şi 8,9 metri lungime ar putea face parte dintr-un program de spionaj ultramodern.
Un regiment va fi dizolvat – al Artileriei Marine (RAMa) de la Châlons-en-Champagne (nord-est) -, cinci nave de luptă ale Marinei vor fi dezarmate, iar Baza Navală Adour de la Anglet (sud-vest) va fi închisă, a precizat ministrul Apărării Jean-Yves Le Drian, citat într-un comunicat.
De asemenea, celebrul Spital Militar Val-de-Grâce de la Paris, în care au fost internaţi numeroşi lideri francezi şi străini, inclusiv preşedintele alegerian Abdelaziz Bouteflika, va renunţa la activităţile de îngrijire şi se va recentra asupra formării şi cercetării.
“Responsabilă, Apărarea ia parte la eforturile Naţiunii de a-şi redresa situaţia bugetară”, a declarat Le Drian. “Suveranitatea ţării noastre depinde atât de Apărarea sa, cât şi de controlul asupra conturilor sale publice”, a subliniat el.
Aceste restructurări, impuse prin legea de programare militară pentru perioada 2014-2019 (în total, 23.000 de posturi urmează să fie suprimate în această perioadă), au fost decise astfel încât să fie “păstrate capacităţile operaţionale” ale armatei franceze, a dat asigurări Le Drian.
Aceste opţiuni sunt în concordanţă cu “responsabilităţile internaţionale ale Franţei, angajamentul său actual în mai multe teatre de operaţiuni şi menţinerea disuasiunii nucleare”, a adăugat el. Armata franceză număra 278.000 de civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 8.000 de militari francezi sunt mobilizaţi în misiuni în străinătate.
În afară de dizolvarea Regimentului 1 RAMa, o măsură dură, Apărarea a optat pentru transferuri sau transformări ale unor unităţi, care se vor traduce în fiecare caz în parte prin suprimarea mai multor sute de posturi.
În cadrul Forţelor Terestre, care este necesar să-şi păstreze capacităţile de angajare – 66.000 de militari -, sunt reorganizate mai multe regimente.
În Marină, nava de transport de şalande de debarcare Siroco şi petrolierul de aprovizionare cu carburant Meuse vor fi dezarmate la Toulon (sud), nava de patrulare australă Albatros în La Réunion (Oceanul Indian), iar navele de patrulare şi supraveghere Athos şi Aramis la Anglet.
Personal de la Direcţia Generală pentru Armament (DGA) şi Direcţia pentru Informaţii Militare (DRM) va fi transferat la noul sediu al Ministerului, la Balard, în sudul Parisului, unde urmează să fie regrupate începând din 2015 ansamblul instituţiilor pariziene din domeniul Apărării.
Aceste restructurări au totodată un impact puternic asupra colectivităţilor locale, sute de militari şi familiile lor urmând să părăsească anumite comune. Benoist Apparu, primarul Châlons-en-Champagne, oraşul cel mai afectat în 2015, i-a îndemnat pe locuitori să manifesteze joi, pentru a denunţa o reformă “nedreaptă” şi a cere compensaţii pentru pierderea acestor locuri de muncă militare.
“Statele Unite îşi implementează treptat programul european de apărare antirachetă. Fie nu iau în considerare interesele securităţii regionale, fie le ignoră pur şi simplu”, a declarat Gruşko, cu ocazia unei dezbateri publice desfăşurate luni la Moscova, potrivit agenţiei Interfax, relatează Russia Today.
Armata americană a preluat vineri comanda bazei balistice de la Deveselu, în cadrul unei ceremonii prezidate de comandantul Forţelor Navale pentru regiunea Africa şi Asia de Sud-Vest, contraamiralul John Scorby. Forţele Navale ale SUA au înfiinţat, astfel, la Deveselu, o nouă Unitate de Sprijin (NSF), a cărei comandă a fost preluată de căpitanul Bill Garren.
Gruşko a mai afirmat luni că statele occidentale trebuie să-şi recunoască greşelile politice şi să stopeze repetarea lor mecanică pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Rusia şi situaţia securităţii în general. “Noi şi partenerii noştri occidentali, în primul rând Europa, trebuie să recunoaştem că politicile lor din ultimii ani adâncesc diviziunile dintre Rusia şi Europa, iar acest lucru este extrem de periculos”, a subliniat diplomatul rus.
“Occidentul trebuie să recunoască în final că implementarea mecanică a politicilor sale recente duce într-un punct mort”, a apreciat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO.
Criza continuă din Ucraina este dovada că o singură structură de securitate bazată pe principiul indivizibilităţii este imposibilă în Europa, a mai declarat Gruşko. “Din păcate, astăzi putem spune că proiectul politic care căuta să unească Europa, Eurasia şi regiunea Euro-Atlantică a eşuat”, a precizat acesta.
În plus, potrivit diplomatului rus, contribuţia Rusiei la structura de securitate europeană este cea mai mare, iar datorită eforturilor Rusiei, europenii se pot simţi în siguranţă cheltuind doar 1,6-1,8 la sută din PIB pentru apărare şi securitate.
“Consolidăm măsurile de apărare, pentru a nu permite accesul teroriştilor (rebelilor proruşi) în zonele controlate de Kiev”, a afirmat Poroşenko, într-o şedinţă a administraţiei regionale, desfăşurată în Severodoneţk, în regiunea Lugansk.
“Nu îi vom lăsa pe separatişti să afecteze viaţa paşnică a ucrainenilor”, a adăugat el.
Preşedintele ucrainean a subliniat că armata ucraineană trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru o activitate eficientă pe timp de iarnă.
El a îndemnat administraţia locală şi Guvernul să-şi coordoneze acţiunile cu armata.
“Pregătim în acest moment bugetul pentru anul 2015. Am avut în vedere o prevedere de creştere anuală cu 0,3% din PIB, astfel încât să ajungem la 2% în anul 2016-2017 şi credem că Parlamentul va aproba acest buget pe 2015 aşa cum l-am propus pentru a continua programele de înzestrare şi modernizare a armatei”, a spus ministrul.
El a menţionat că au fost asigurate fondurile necesare pentru organizarea tuturor exerciţiilor desfăşurate împreună cu aliaţii.
“Şi la Cincu au participat militari din SUA. În exerciţiul pe care îl organizăm în momentul de faţă la Smârdan participă militari din forţele aliate, din Anglia şi SUA. În vară au participat militari români cu efective destul de mari la exerciţiul din Germania. Bugetul, aşa cum este aprobat în momentul de faţă, ne permite să asigurăm finanţarea tuturor cheltuielilor”, a subliniat Mircea Duşa.
Ministrul a mai spus ca în ultimii doi ani Apărarea a beneficiat de un buget mai mare, care a permis continuarea programelor de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe, referitoare la aviaţia de vânătoare şi la avioanele de transport.
“În ultimii doi ani am beneficiat de un buget mai mare care ne-a permis să continuăm programul de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe care sunt foarte importante şi necesare. Aceste programe se referă la aviaţia de vânătoare, un program foarte complex, şi programul pentru avioane de transport mediu – avioanele Spartan. Vom aduce şi avionul 7 (n.r – Spartan). Tot datorită faptului că am beneficiat de un buget mai mare în acest an şi de rectificări pozitive şi în vară şi acum ne-a permis organizarea de exerciţii de instruire la nivelul armatei cu toate categoriile de forţe – terestre, aeriene, navale”, a arătat Duşa.
El a adăugat că noutatea este că în acest an s-au făcut exerciţii cu muniţie reală, ceea ce nu se mai întâmplase de patru ani, în Poligonul de la Cincu şi Capul Midia.