BusinessMagazin

Tag: alegere

  • Profitul dulce din clătite

    ”Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel că la jumătatea vieţii m-am reinventat“, descrie Georgiana Gheorghe motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima ”fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)“. Afacerea Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare. Tipul de business este B2B2C: Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru unităţi ale retailerului francez. ”După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete“, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    |n ceea ce îi priveşte pe clienţi, ei sunt consumatori tineri, moderni, din mediul urban, foarte activi, care preferă să petreacă relaxat cât mai mult din timpul liber cu prietenii sau cu familia. ”Am gândit acest produs având în minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi.“

    Georgiana Gheorghe povesteşte că ideea unui astfel de proiect i-a venit în urmă cu câţiva ani, inspirată de afacerile de familie din Bretania, unde sunt foarte populare clătităriile, aşa numitele «créperie»; produsul principal comercializat în acestea sunt clătitelele, cu foarte multe reţete, multe umpluturi, iar de cele mai multe ori, acestea sunt asociate cu diferite sortimente de vin. Totodată, pe rafturile magazinelor din această regiune existau multe sortimente de clătite gata făcute. Totuşi, în 2012, ideea unui business cu clătite gata făcute nu era fezabilă pentru antreprenoare, din cauza costurilor mari ale utilajelor de producţie: ”Sunt de la foarte scumpe, la extraordinar de scumpe – cele performante costă mai mult decât o vilă“, explică în mod plastic antreprenoarea.

    A decis astfel să înceapă cu un food truck, în care vindea clătite făcute pe loc; însă acesta nu a generat rezultate foarte bune, în contextul în care piaţa de street food nu era dezvoltată la vremea aceea; totodată a ajuns la concluzia că nu îi place un astfel de model de business, care presupunea participarea la târguri, festivaluri – ”Nu aşa îmi doream să îmi trăiesc viaţa“. Chiar dacă în cele din urmă a vândut food truck-ul, a reuşit să îşi facă o idee referitoare la preferinţele clienţilor: oamenii comandau clătite pentru acasă, dar ei nu puteau satisfice aceste livrări în lipsa unei componente de distribuţie. Valoarea investiţiei în business a ajuns, până în prezent, la aproximativ 130.000 de euro, urmare a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei, precum şi a propriului capital şi a împrumuturilor de la prieteni. Banii au fost direcţionaţi în amenajarea spaţiului, utilajelor de producţie şi ambalare, maşinii de transport, softurilor de gestiune, echipamentelor de lucru etc.. La acestea s-au adăugat ajutorul prietenilor: ”de exemplu, pe partea de siguranţă alimentară, pe partea de etichete“.

    Când vine vorba despre provocările acestui business, dacă la început ar fi pus pe primul loc obţinerea autorizaţiilor, Georgiana Gheorghe a ajuns în prezent la concluzia că aceasta este data de vânzare către marile lanţuri de hipermarketuri. ”Este un produs de nişă şi îţi trebuie foarte mare deschidere ca să primeşti un răspuns pozitiv, am bătut la multe uşi unde ni s-a spus «pa», am bătut la alte uşi care s-au deschis.“ |n afară de Auchan poartă discuţii cu reprezentanţii a două alte lanţuri de hipermarketuri, vor începe discuţiile cu un al treilea; la acestea se adaugă dezvoltarea parteneriatelor din HoReCa. ”Vrem să fim prezenţi în cel puţin încă două reţele de comerţ modern, să avem şi o zonă corporate; un alt obiectiv este introducerea a două produse noi, clătitele americane, plus produsul pentru ready to go, care este destinat reţelelor to go, fie ele benzinării sau cafenele to go.“ Capacitatea de producţie este de mai multe mii de foi de clătite zilnic: ”Capacitatea noastră este de mai multe mii de foi de clătite zilnic, e un produs cu durată mică la raft, 10 zile, dacă avem comenzi săptămânale, putem să avem un grafic de producţie rezonabil, totul poate să fie lin“.

    Georgiana Gheorghe a ales antreprenoriatul după 10 ani de muncă în mediul corporatist, în domeniul comunicării: şi-a început parcursul profesional în cadrul companiei de produse farmaceutice A&D Pharma (2001-2007), ulterior a preluat rolul de communication manager la Danone România. A păstrat această funcţie până în 2012, când a început să dezvolte afacerea iniţială cu clătite. |ncepând cu anul 2008, a început să dezvolte şi propria firmă de comunicare şi relaţii publice, Presage, de care se ocupă şi în prezent (Clatette face de altfel parte din grupul de firme cu capital românesc Presage şi Micro Food Company). Din punctul ei de vedere, secretele reuşitei se leagă de un cumul de factori: ”Antreprenorii trebuie să fie perseverenţi, să creadă foarte mult în ideea lor, dacă nu cred, nu au şanse foarte mari de reuşită; în plus, trebuie să fie pregătiţi să muncească 12-18 ore pe zi; e adevărată vorba cu 1% inspiraţie, 99% transpiraţie, trebuie să fie pregătiţi de sacrificii, să fie pregătiţi să mănânce doar un covrig de dimineaţă şi următoarea masă să o ia peste mai multe de ore, să fie pasionaţi de ceea ce fac – dacă nu sunt aceste ingrediente, şansele nu sunt foarte mari“.

     

  • Ce vinuri beau românii. Apetitul pentru vinurile roşii seci este în continuă creştere

    58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. În acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), rose (13%) şi pe ultimul loc de spumante (2%).

    Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producţie proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenţi, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situaţii.

    „Cel mai des românii cumpără vinuri atât pentru consum propriu, dar de multe ori îl găsesc potrivit şi pentru cadouri. Vinul spumant rămâne în continuare asociat, în 57% dintre cazuri, cu ocaziile speciale, dar 34% dintre respondeţi preferă să îl consume în orice moment”, declară Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro.

    Documentarea înainte de achiziţie este dată de informaţiile pe care clienţii le găsesc la raft în 60% dintre cazuri. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informaţii înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist.

    Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar în proporţie de 17% respondenţii sunt dispuşi să plăteasc între 51 şi 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferat de 52% dintre români.

    Referitor la sursele de achiziţionare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarket-urile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi şi zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporţie de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opţiune doar pentru aproape 7% dintre aceştia.

    „După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum ţuica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceştia. Am aflat astfel că respondenţii preferă cocktail-urile sau alte băuturi uşoare într-o proporţie de 12%. În acelaşi timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în ţara noastră”, adaugă Alina Iancu.

    Deoarece consumul educat de vinuri se construieşte în timp prin acţiuni diverse, vizitele la crame în ţară sunt din ce în ce mai alese de către români. În plus, participarea la evenimente  dedicate vinului este pe lista a tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educaţie în materie de vinuri a crescut.

    Studiul consumul de vinuri a fost realizat în perioada 17 ianuarie – 16 martie 2018 pe un eşantion de 2.645 de bărbaţi şi femei români din ţară, dar şi din străinătate.

  • Veşti proaste de la meteorologi: Cum va fi vremea în acest început de săptămână

    Meteorologii spun că temporar vor fi precipitaţii, mai ales sub formă lapoviţă şi ninsoare, în extindere treptată dinspre sud-vest.

    În jumătatea de sud a ţării şi la munte acestea vor fi în general moderate cantitativ.

    Se va semnala polei sau gheţus, în special în sudul teritoriului, iar vântul va avea unele intensificări.

    Vremea se va menţine deosebit de rece, mai ales în regiunile extracarpatice.

    În plus, până la ora 11.00, judeţul Caraş-Severin se află sub cod galben de vânt puternic. Intensificările vântului vor depăşi la rafală 55 – 60 km/h

     

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • Comisia Europeană cere clarificări privind proiectul şi traseul metroului spre Aeroportul Otopeni

    Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo. De altfel, traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare de la început.

    Un alt aspect la care a făcut referire Comisia Europeană este subestimarea investiţiei pentru construcţia acestei linii de metrou până la Otopeni, dar şi supraestimarea traficului de pasageri. Valoarea investiţiei în linia de metrou ce va lega Capitala de aeroportul Otopeni este de aproximativ 1,3 miliarde de euro (cu TVA inclus), potrivit autorităţilor locale. Pro­iectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Smart Business – Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”.

    Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate).

    Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

     

  • Angela Merkel şi Emmanuel Macron se vor întâlni vineri la Paris

    Potrivit preşedinţiei de la Paris, Merkel şi Macron vor discuta despre planurile privind reformarea Uniunii Europene, precum şi aspecte bilaterale şi internaţionale.

    Emmanuel Macron a cerut o reformare semnificativă a politicilor Uniunii Europene, pe fondul unor provocări populiste în creştere, iar propunerile includ un ministru de Finanţe şi un buget comun pentru zona euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel a fost aleasă cancelar al Germaniei pentru a patra oară

    Merkel a obţinut 364 de voturi pozitive dintr-un total de 688 de voturi înregistrate.

    Pentru a obţine al patrulea mandat, cel puţin 355 de deputaţi, dintr-un total de 709, au trebuit să voteze.

  • Cum să câştigi bani în timpul liber: două luni la bursă cât nouă ani la bancă

    Tânăra contribuabilă Alina P., proaspătă absolventă a unei prestigioase unităţi de învăţământ cu profil economic din România, s-a angajat în iarna anului trecut la o companie de IT, iar de la începutul anului 2018 a început să economisească o parte din banii primiţi din salariu.

    Chiar dacă în CV are studii economice, Alina, 24 de ani, a ales să-şi ”parcheze“ economiile la bancă pentru că acolo banii primiţi după scadenţă sunt siguri, dar cu dobânzi de sub 1% pe an. Probabil la această decizie a contribuit şi defilarea reclamelor bancare pe care Alina o putea observa în fiecare zi: la TV, pe internet, în metrou spre locul de muncă, în ziare, pe stradă, în mall-uri, sute de mii de mesaje din partea instituţiilor bancare care îi transmiteau Alinei un singur mesaj: altă modalitate mai uşoară de investiţie nu există.

    Luni, 5 martie 2018, Alina se îndrepta spre locul de muncă în aglomeratul, dar comodul metrou de Pipera. Fiind o tânără programatoare, Alinei îi plăcea să tragă cu ochiul în telefoanele călătorilor pentru a observa cele mai noi poze cu pisici de pe Facebook, cele mai noi poze pe Instagram. Dar de data asta ceva era diferit, întrucât Alinei îi sărise altceva în ochi: o postare pe Facebook arăta că Bursa de Valori de la Bucureşti a adus un randament de 9% în doar două luni din 2018 şi are cea mai mare creştere din Europa. După un calcul instant de IT-st, Alina concluzionează că acest randament ar fi putut fi obţinut la bancă în nouă ani. Nouă ani.

    Să-şi retragă economiile de la bancă, care vor fi erodate de comisioane întrucât sunt retrase înainte de scadenţă, sau să se pună la curent cu investiţiile la bursă dat fiind faptul că în mintea tinerei IT-iste se întorceau peroraţiile pedagocice ale profesorului de economie?

    Alina a ales să consulte presa economică şi a aflat că bursa de la Bucureşti este campioana Europei în primele două luni din 2018 şi că în acest an se poate ajunge la un câştig chiar şi de 12% doar din dividende. Alina a mers mai departe de prima pagină şi a întors cu grijă restul paginilor, până la cea de ”burse şi fonduri mutuale“.

    BVB, CAMPIOANA EUROPEI ÎN DOUĂ LUNI DIN 2018

    BET, principalul indice bursier pentru evoluţia Bursei de Valori de la Bucureşti, a crescut cu 9% în primele două luni din 2018 şi a marcat cel mai ridicat ritm de creştere din rândul burselor europene, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Bloomberg. Spre comparaţie, locul doi a fost ocupat de bursa de la Atena, cu un plus de 4,2%.

    Bursa românească a fost singura piaţă de capital din Europa pe plus în februarie şi a rezistat eroic în contextul în care majoritatea analiştilor americani cântau prohodul pieţelor bursiere după ce indicele Dow Jones, al celei mai mari economii la nivel mondial, a avut o scădere nominală istorică, de peste 1.000 de puncte.

    Valul de scăderi a pornit din SUA după ce Rezerva Federală Americană a dat de înţeles că va urca dobânzile la dolari într-un ritm mai rapid decât s-a crezut iniţial, ceea ce automat va pune presiune pe companiile puternic îndatorate. Investitorii americani au început să vândă acţiuni, iar asiaticii le-au urmat. Ulterior a venit şi rândul europenilor, iar turbulenţele au cuprins întreg sistemul financiar, chiar şi mica bursă de la Bucureşti, catalogată încă drept piaţă de frontieră de agenţiile de clasificare a indicilor bursieri.

    Unii analişti făceau paralele cu căderea bursei americane din 1987, sau chiar cu criza din 2008, iar alţii atrăgeau atenţia că aceste scăderi sunt doar corecţii, evenimente de tipul ”când se va înâmpla“ şi nu de tipul ”dacă se va întâmpla“.

    REZISTENŢA BVB, NEDUMERIREA ALINEI

    Alina era cuprinsă de panică. Şi totuşi, dacă pieţele erau în derivă, cum de a reuşit România să reziste? BVB a crescut cu 1% în februarie şi a rezistat turbulenţelor în faţa unor pieţe de capital mult mai dezvoltate precum cea de la Varşovia, care a scăzut cu 7%, sau Germania, minus 6%.

    ”Odată cu apariţia rezultatelor financiare preliminare care au confirmat în mare măsură previziunile analiştilor, evoluţia pieţei în ansamblu a fost determinată de randamentul la dividend, care se pare că se va situa la niveluri comparabile cu cel de anul trecut (fără însă a ne aştepta la o distribuţie suplimentară)„, spune Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România. |n evidenţă au ieşit Romgaz, la al treilea trimestru consecutiv cu rezultate peste aşteptări şi un rezultat istoric pe 2017, BRD având la rândul său un profit istoric, ceea ce sporeşte şansele ca ambele companii să distribuie dividende generoase.

    COMPANIILE DE STAT, RANDAMENTE MARI

    |n cazul Romgaz, randamentul unui dividend ar fi de 12% în cazul unei distribuiri de 90% din rezultat, aşa cum vrea acţionarul majoritar. Şi nu este singura companie.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 12% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017.

    Dividendele mari ar urma să vină în contextul în care statul şi-a exprimat intenţia să ceară aproape integral profiturile pe anul trecut, ceea ce înseamnă că de câştigat vor avea şi acţionarii minoritari.

    Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.
    Un investitor care plasează în prezent circa 10.000 de lei în acţiuni Romgaz se poate aştepta ca până la finele acestui an să câştige 1.200 de lei din dividende dacă emitentul va distribui 90% din profit. La aceeaşi sumă depusă într-un depozit, câştigul ar fi de 80 de lei şi poate fi erodat de comisioanele practicate de instituţia de credit.

    DECIZIA ALINEI

    Atrasă de cifrele mari, Alina se decide şi sună la un broker pentru a începe aventura pe bursă. Intermediarul o ascultă cu grijă pe Alina, îi explică grila de comisioane şi poate cel mai important detaliu: investiţiile la bursă nu sunt sigure şi pot aduce pierderi cauzate chiar şi de declaraţii politice nefericite, aşa cum s-a întâmplat în vara anului 2017.

    O declaraţie politică a ministrului de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avea să aducă scăderea indicelui BET cu 5%, cel mai abrupt declin şi până astăzi. Mişa spunea că fondurile Pilon II, printre cei mai activi investitori de la bursă, urmează să fie desfiinţate. Ulterior şi-a retras declaraţia şi şi-a cerut scuze. Ca să-şi găsească un portofoliu de investiţii echilibrat, Alina decide să meargă şi mai departe în paginile ZF şi găseşte că un bancher de la UBS, care decide unde investeşte 670 mld. euro, spunea că structura unui portofoliu echilibrat ar trebui să fie format din două treimi obligaţiuni şi o treime acţiuni. Iar banii din bănci să fie disponibili rapid doar pentru noi achiziţii.

  • Vremea se schimbă RADICAL. Avertizarea emisă în urmă cu puţin timp de meteorologi

    Informarea meteorologică intră în vigoare luni, 12 martie, la ora 16 şi expiră pe 14 martie, la ora 08.00.

    Meteorologii avertizează că, în următoarele zile, va ploua, la început în jumătatea de vest a ţării, apoi mai ales în regiunile estice, sudice şi centrale.

    Ploile vor avea şi caracter de aversă şi vor fi însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, îndeosebi în după-amiaza zilei de luni, 12 martie, şi în noaptea de luni spre marţi, 12/13 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro