Tag: aeroport

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    O tânără de 21 de ani a fost arestată pe aeroportul din Sidney în timp ce se pregătea să plece din Australia; numele ei este Christine Jiaxin Lee, iar povestea ei este uluitoare.

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee va începe pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Şeful celui mai mare operator aerian din Europa spune că în curând oamenii vor călători gratis cu avionul

    Şeful Ryanair, cel mai mare operator aerian din Europa, şi-a afirmat recent încrederea în faptul că oamenii vor ajunge să zboare gratis în următorii zece ani, plătind doar pentru anumite servicii opţionale.

    ”Am o viziune că în următorii cinci până la 10 ani biletele de avion Ryanair vor fi gratuite, caz în care avioanele vor fi pline, iar noi vom face bani […] primind o parte din câştigurile magazinelor şi ale restaurantelor din aeroporturi. Cred că se va întâmpla. Nu se va întâmpla la Heathrow ori în acele aeroporturi care sunt mari ”Hub”-uri.

    Dar da în majoritatea celorlaltor aeroporturi, care doresc să îşi crească mult traficul, unde acest proces a început deja să se realizeze, scăzând o parte din taxele de aeroport şi câteva alte taxe” a declarat Michael O’Leary. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă a Asociaţiei Operatorilor Aerieni Britanici.

    Nu este prima oară când O’Leary vorbeşte despre gratuitatea zborurilor: el consideră această idee ca fiind cea mai puternică armă de marketing şi a revenit, în mai multe rânduri, asupra acestui discurs.

  • Şeful celui mai mare operator aerian din Europa spune că în curând oamenii vor călători gratis cu avionul

    Şeful Ryanair, cel mai mare operator aerian din Europa, şi-a afirmat recent încrederea în faptul că oamenii vor ajunge să zboare gratis în următorii zece ani, plătind doar pentru anumite servicii opţionale.

    ”Am o viziune că în următorii cinci până la 10 ani biletele de avion Ryanair vor fi gratuite, caz în care avioanele vor fi pline, iar noi vom face bani […] primind o parte din câştigurile magazinelor şi ale restaurantelor din aeroporturi. Cred că se va întâmpla. Nu se va întâmpla la Heathrow ori în acele aeroporturi care sunt mari ”Hub”-uri.

    Dar da în majoritatea celorlaltor aeroporturi, care doresc să îşi crească mult traficul, unde acest proces a început deja să se realizeze, scăzând o parte din taxele de aeroport şi câteva alte taxe” a declarat Michael O’Leary. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă a Asociaţiei Operatorilor Aerieni Britanici.

    Nu este prima oară când O’Leary vorbeşte despre gratuitatea zborurilor: el consideră această idee ca fiind cea mai puternică armă de marketing şi a revenit, în mai multe rânduri, asupra acestui discurs.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Escală între dunele de nisip: Doha, cea mai nouă poartă către est

    Poziţionat la marginea peninsulei arabice, înconjurat de Arabia Saudită şi Iran, Qatarul nu răsare, în gândurile călătorilor, drept o destinaţie turistică mondială. Însă pentru o rută de lung curier către altă destinaţie asiatică, de pildă, o pauză de câteva zile între două zboruri poate fi o descoperire: atât în ce priveşte reperele culturale iconice ale oraşului, dezvoltările imobiliare, infrastructura inedită, cât şi a celor mai vechi tradiţii orientale.  

    La aterizarea pe aeroportul internaţional Hamad am fost surprinsă să văd la cozile de la verificarea paşapoartelor o aglomerare de oameni la fel ca în cele mai mari aeroporturi europene: structuraţi pe rânduri specifice culturii orientale – femei, familii, cetăţeni ai ţărilor membre Consiliului de Cooperare din Golf, alte naţionalităţi, business class – zeci de oameni aşteptau să intre în Doha. Aveam să aflu de la oficialul care însoţea grupul de presă cu care sosisem că, deşi deschis în 2014, aeroportul din Doha a devenit printre cele mai tranzitate din lume, cu peste 30 de milioane de pasageri care au trecut pe acolo în 2015. Hamad International Airport se întinde pe o suprafaţă de 22 de kilometri pătraţi – aproximativ o treime din oraşul Doha, iar investiţiile în acesta ajung la 15 miliarde de dolari. Aeroportul are o capacitate anuală de 50 de milioane de pasageri; surprinde prin spaţiile amenajate pentru expoziţii de artă, un terminal VIP inspirat de bărci arabe, precum şi o moschee cu o temă acvatică; trenuri între terminale (un serviciu inaugurat recent), precum şi un hotel cu piscină – unde cazarea porneşte de la circa 100 de riali qatarezi pe noapte (aproximativ 100 de lei).

    În centrul aeroportului oamenii îşi fac poze lângă un imens monument sub forma unui urs de pluş, care pare să aibă capul ascuns de o lampă, pe măsura dimensiunilor sale. Ursul înalt de şapte metri este de fapt o sculptură faimoasă a artistului elveţian Urs Fischer, realizată în 2006. Cântăreşte aproximativ 18-20 de tone şi este din bronz turnat. Înainte să fie adus aici a fost expus în faţa clădirii Seagram de pe Park Avenue, New York. Presa internaţională spune că a fost cumpărat de un membru al familiei regale din Qatar pentru mai mult de 6,8 milioane de dolari, de la o licitaţie la Christie în New York. În terminale sunt expuse numeroase opere de artă, în parteneriat cu muzeele din Qatar (de altfel, Qatar Museums a deschis şi un magazin şi o cafenea în aeroport).

    Apetenţa pentru artă a qatarezilor este prezentă de altfel pretutindeni în Doha: stâlpi coloraţi în lumini albastre, fuchsia, verzi, presăraţi de sus până jos de înscrisuri arabe, concurează macaralele ce se întâlnesc la tot pasul în preajma viitoarelor construcţii ce se observă la drumul dinspre aeroport. Efervescenţa sectorului construcţiilor este confirmată de cifre: este sectorul cu cel mai mare ritm de creştere din Qatar – guvernul plănuieşte să cheltuiască peste 200 de miliarde de dolari ca parte a unei scheme de investiţie majore direcţionate spre infrastructură, care include şi construirea unei linii de metrou cu peste 100 de staţii. Deadline‑ul final al proiectului (intitulat Qatar Vision) este 2030, însă un termen intermediar este 2022, când Qatarul va găzdui cupa UEFA.

    În scurtul drum de la aeroport (amplasat la circa 20 de minute de centrul oraşului), am observat că zicala „bigger is better” se aplică nu doar în proiectele vaste de infrastructură, ci şi la vehicule; majoritatea maşinilor înşirate la semafor sunt SUV-uri albe sau maşini luxoase pe care doar în filme (sau poate parcările din Mamaia) le-am mai văzut. Se pare că SUV‑urile acordă qatarezilor percepţia respectului cuvenit, dar sunt şi utile în off road‑urile prin deşert. De altfel, qatarezii nu au nevoie de motive de îngrijorare în ce priveşte consumul mare al acestora: preţul pentru un litru de benzină este de 1,3 riali qatarezi.

    Prima oprire turistică pe care am făcut-o, în seara în care am ajuns în Souk Waqif din Doha, un loc în care pari că te întorci în timp, la adevăratele tradiţii orientale, datează de aproximativ un secol, într-o vreme în care localnicii veneau acolo să cumpere şi să vândă peşte, capre şi lână. Simţul olfactiv a fost primul atacat; un amestec de mirosuri orientale de mirodenii şi arome de narghilea (chicha) te loveşte imediat ce intri. Apoi, bogăţia cu care te întâmpină vizual locul este pe măsură: tarabele încărcate cu lămpi şi alte obiecte aurite, toate sunt aşezate într-o ordine impecabilă în clădiri cu arhitectură orientală.

    Dacă în alte pieţe orientale m-am simţit deseori agasată de insistenţele negustorilor, aici nu te simţi vinovat dacă atingi marfa, o pozezi sau vrei să o fotografiezi. Ca oriunde în Orient, e bine să negociezi: aveam dolari în momentul în care voiam să cumpăr mirodenii, iar vânzătorul s-a oferit să meargă el la casa de schimb valutar pentru a-i schimba. Îndoielile legate de întoarcerea negustorului s-au spulberat imediat ce vânzătorul a ajuns cu chitanţa, cu explicaţiile legate de curs, cu restul, dar şi cu reducerea negociată anterior. De altfel, toate tarabele sunt deţinute de oameni de afaceri qatarezi, iar orice lipsă de profesionalism a vânzătorilor, majoritatea imigranţi, angajaţi aici, ar putea fi pedepsită cu confiscarea paşaportului şi condamnarea la muncă până la răscumpărarea greşelii. Motiv pentru care chiar şi pe timp de noapte tarabele lor sunt acoperite doar de o folie de plastic, fără niciun alt mijloc de securizare.

    Pe măsură ce avansam în interiorul pieţei, zgomotele se intensificau: o varietate de păsări cu care puţine grădini zoologice se pot mândri se află în centru, de la zeci de canari, la papagali în diferite dimensiuni, coloraţi şi ridicaţi de negustori la momentul în care voiam să le fac poze. Pisici de rasă, iepuri îmbrăcaţi în haine, ţestoase, dihori, cam orice animal pe care cineva şi-l poate imagina că poate fi animal de companie este aici. La loc de cinste, în încăperi dedicate, se află însă şoimii, înşiraţi pe bârne paralele, cu ochii acoperiţi; ghidul povesteşte că este pasărea naţională a qatarezilor, văzută ca simbol al forţei şi curajului şi este folosit la vânătoare. Lângă ei, negustorii hrănesc în cuşti alte păsări, de dimensiuni mici: „Sunt hrana şoimilor”, explică Ashan, ghidul turistic srilankez, în timp ce ne îndepărtăm de această zonă. Preţul acestora ajunge  la peste 250.000 de euro; nu e de mirare că operatori aerieni precum cel naţional al statului Qatar şi alţi operatori aerieni permit pasagerilor să zboare cu aceste animale de companie în cabina aeronavelor.

    În cadrul Souq Waqif se află o zonă de terase şi de „majilis” – un loc de relaxare al arabilor, cu perne confortabile, în care îşi savurează ceaiurile şi narghilele; o atmosferă efervescentă pe care nu cred că greşesc dacă o asemăn cu serile de weekend din Centrul Vechi.

    Faptul că populaţia este formată majoritar din bărbaţi (peste 70%) se observă cel mai bine aici: într-o mişcare browniană, o aglomerare de thawburi albe (îmbrăcămintea tradiţională a bărbaţilor) se mişcă în grupuri printre tarabele şi terase; printre ei, femei în abaya negre, se plimbă însoţite de copii. Toţi par oameni de afaceri – pixul la buzunarul halatului alb este la fel de des întâlnit ca şi ghutras-urile (eşarfele purtate de bărbaţi pe capete, ale căror culori pot varia: alb – care înseamnă puritatea, alb şi roşu – patriot, negru şi alb – care înseamnă libertate). Se plimbă alene în grupuri gesticulând în timp ce vorbesc – formate majoritar din bărbaţi, stau la terasele din souk, îşi fumează narghilele la terase amplasate în aer liber. De altfel, toate afacerile din piaţă sunt deţinute de câţiva cetăţeni qatarezi, iar negustorii sunt angajaţii lor.

    Turiştii sunt prezenţi – însă se află în minoritate evidentă faţă de proporţia mare de persoane cu veşminte specific arabe. Pentru ei, nu există restricţii vestimentare majore şi se traduc, în cazul femeilor, în ţinute care acoperă braţele şi fuste până peste genunchi. Un alt lucru care m-a frapat în piaţă (şi la toate destinaţiile vizitate ulterior în Doha) este că totul este extrem de curat – pe alocuri sunt lăsate în voie perne pe canapele din lemn – iar ghidul Asham spune că amenzile sunt ridicate pentru cei care aruncă lucruri pe stradă (ajung la 10.000 riali).

     

  • Mişcare surprinzătoare a Wizz Air: renunţă temporar la operaţiunile dintr-un oraş din Transilvania

    Wizz Air a decis mutarea tuturor curselor de pe Aeroportul Internaţional ”Transilvania” Târgu Mureş pe Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” Cluj pentru două săptămâni din cauza stării pistei de aterizare/decolare care are nevoie de reparaţii capitale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Aeroportului Internaţional ”Transilvania” Târgu Mureş au declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că reparaţia capitală, care aduce după sine inaugurarea unei noi piste de aterizare/decolare, va permite Aeroportului Internaţional Transilvania noi oportunităţi de colaborare atât cu Wizz Air, compania deja existentă pe aeroport, cât şi cu alte companii.

    ”Compania Wizz Air a luat decizia de a muta toate cursele de pe Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu-Mureş pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, pentru o perioadă de două săptămâni. Decizia subliniază, încă o dată, nevoia imperativă a unei reparaţii capitale a pistei Aeroportului Internaţional Transilvania Tîrgu Mureş. În acest sens conducerea aeroportului împreună cu Consiliul Judeţean Mureş vor întreprinde toate demersurile necesare pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv. Reparaţia capitală, care aduce după sine inaugurarea unei noi piste de aterizare/decolare va permite Aeroportului Internaţional Transilvania noi oportunităţi de colaborare atât cu Wizz Air, compania deja existentă pe aeroport, cât şi cu alte companii”, au spus sursele citate.

  • Mişcare surprinzătoare a Wizz Air: renunţă temporar la operaţiunile dintr-un oraş din Transilvania

    Wizz Air a decis mutarea tuturor curselor de pe Aeroportul Internaţional ”Transilvania” Târgu Mureş pe Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” Cluj pentru două săptămâni din cauza stării pistei de aterizare/decolare care are nevoie de reparaţii capitale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Aeroportului Internaţional ”Transilvania” Târgu Mureş au declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că reparaţia capitală, care aduce după sine inaugurarea unei noi piste de aterizare/decolare, va permite Aeroportului Internaţional Transilvania noi oportunităţi de colaborare atât cu Wizz Air, compania deja existentă pe aeroport, cât şi cu alte companii.

    ”Compania Wizz Air a luat decizia de a muta toate cursele de pe Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu-Mureş pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, pentru o perioadă de două săptămâni. Decizia subliniază, încă o dată, nevoia imperativă a unei reparaţii capitale a pistei Aeroportului Internaţional Transilvania Tîrgu Mureş. În acest sens conducerea aeroportului împreună cu Consiliul Judeţean Mureş vor întreprinde toate demersurile necesare pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv. Reparaţia capitală, care aduce după sine inaugurarea unei noi piste de aterizare/decolare va permite Aeroportului Internaţional Transilvania noi oportunităţi de colaborare atât cu Wizz Air, compania deja existentă pe aeroport, cât şi cu alte companii”, au spus sursele citate.

  • Patru porţi noi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti-Otopeni

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a pus în folosinţă patru noi porţi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de CNAB.

    Suplimentarea numărului de porţi s-a obţinut prin reorganizarea şi reconfigurarea unui spaţiu de la parterul Terminalului Finger.

    Prin punerea în folosinţă a porţilor, numerotate de la 20 la 23, pasagerii beneficiază de un spaţiu suplimentar de aşteptare în zona de îmbarcare de peste 700 de metri pătraţi, anunţă CNAB.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune acum de 42 de porţi de îmbarcare pentru pasageri.

  • Nicio zi fără un anunţ de la operatorii low-cost: Wizz Air a demarat operaţiunile pe un nou aeroport şi a lansat o nouă promoţie

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a operat săptămâna aceasta primul zbor de la Satu Mare, al zecelea şi cel mai nou aeroport Wizz în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Prima rută a companiei este Satu Mare – Londra Luton, cu o frecvenţă de 2 ori pe săptămână, luni şi vineri. Primul zbor a aterizat la Satu Mare luni, pe 31 octombrie, cu 160 de pasageri de la Londra Luton şi a transportat 171 de pasageri spre Marea Britanie.

    Biletele pentru zborurile spre Londra pot fi rezervate pe site-ul companiei de la 109 lei pe un segment de zbor.

     

  • Nicio zi fără un anunţ de la operatorii low-cost: Wizz Air a demarat operaţiunile pe un nou aeroport şi a lansat o nouă promoţie

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a operat săptămâna aceasta primul zbor de la Satu Mare, al zecelea şi cel mai nou aeroport Wizz în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Prima rută a companiei este Satu Mare – Londra Luton, cu o frecvenţă de 2 ori pe săptămână, luni şi vineri. Primul zbor a aterizat la Satu Mare luni, pe 31 octombrie, cu 160 de pasageri de la Londra Luton şi a transportat 171 de pasageri spre Marea Britanie.

    Biletele pentru zborurile spre Londra pot fi rezervate pe site-ul companiei de la 109 lei pe un segment de zbor.