Tag: angajati

  • Angajaţii români învaţă online de un milion de euro pe an

    E-LEARNING-ULUI APROAPE CĂ POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, atât angajatorii, cât şi companiile care furnizează cursuri de training online sunt de părere că piaţa este în creştere şi că în următorii ani, chiar dacă nu va ajunge să înlocuiască trainingurile tradiţionale, e-learingul va fi principalul „refugiu„ al angajatorilor presaţi de bugete de HR mici şi de nevoia de a avea oameni bine pregătiţi într-un timp scurt.

    „Piaţa de e-learning este cu siguranţă în creştere, iar proiectele cu finanţare europeană dezvoltate în ultima perioadă au reuşit să o dinamizeze atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Fără a include însă aceste proiecte europene, în momentul actual, dimensiuna pieţei se situează până în pragul de un milion de euro din bugete private. Estimăm că în prezent există un număr mic de companii care furnizează cursuri de e-learning pentru economia privată, sub cinci„, spune Măriuca Talpeş, CEO al Intuitext, divizia producătoare de software educaţional a dezvoltatorului de soft Softwin.

    LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE ŞI ZIARUL FINANCIAR A LANSAT O PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE ÎN LIMBA ROMÂNĂ – ZFeLEARNING.ro, care are în prezent un portofoliu de zece cursuri dedicate unor domenii precum cel financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi cel al fondurilor europene. Cursurile sunt predate de opt traineri „preluaţi„ din companiile prezente pe piaţa locală care s-au implicat în proiectul ZFeLEARNING.

    Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). „În momentul de faţă, există puţine informaţii publice centralizate despre valoarea pieţei de business de învăţare şi dezvoltare, cu atât mai puţin despre această zonă nouă – de e-learning. Însă cred că pentru zona de business, adică traininguri online achiziţionate de companii, piaţa ar putea fi oriunde între 700.000 de euro şi 1,2 mil. de euro pe an„, este de părere Silviu Martin, fondator al Enovate, dezvoltator de programe de învăţare mixte (online şi experienţe „faţă în faţă„) pentru manageri. Compania a avut anul trecut venituri de 150.000 de euro, iar din 2008 şi până în prezent a pregătit peste 1.500 de cursanţi.

    Cu toate că în România atât companiile, cât şi angajaţii sunt încă reticenţi în privinţa metodei de învăţare pe internet, angajatorii şi furnizorii de astfel de traininguri susţin că avantajele e-learning-ului vor demonta în curând această cutumă.
    „E-learning-ul nu va înlocui total piaţa de cursuri la clasă, dar o va lărgi. Va crea oportunităţi de formare şi pentru persoane care nu au acces la training din diverse motive (cele mai importante fiind legate de timp şi de bani), apoi folosirea e-learning-ului împreună cu formarea faţă în faţă va duce la degrevarea trainerului de o mare parte din informaţiile teoretice care se pot învăţa şi exersa online şi îi va permite să se concentreze pe acele activităţi de învăţare care au plus valoare dacă sunt realizate faţă în faţă (jocuri de rol)„, explică Măriuca Talpeş.

    Şi Silviu Martin este de părere că, deşi va exista o supremaţie a cursurilor online, în viitor, acestea vor fi cu atât mai eficiente cu cât vor fi folosite în combinaţie cu sesiuni de follow-up faţă în faţă, întâlniri cu manageri, sesiuni de coaching sau lucrul pe proiecte interne, metodă definită de specialiştii în domeniu ca „blended learning„ (n.red – învăţare mixtă).

    METODA DE TRAINING ONLINE ARE AVANTAJE CLARE CE ŢIN DE COSTURI, de uşurinţa implementării de programe către un public mai mare din companii, de punerea la dispoziţie a mai multor tipuri de conţinut (video, audio, text etc.), potrivit mai multor tipuri de învăţare şi, foarte important, de acces la conţinut creat de profesori, autori de cărţi sau consultanţi de renume, la care altfel se ajunge destul de greu„, mai spune Martin.

    Măriuca Talpeş pe de altă parte precizează că traingurile sau cursurile online oferă flexibilitate studenţilor, un tip de învăţare diferenţiată şi cu un grad ridicat de calitate.„Atunci când este cazul şi când este bine executat, sistemul de tip e-learning oferă una dintre cele mai bune variante de a produce rezultate tangibile. Acesta este poate şi principalul motiv pentru care această industrie înregistrează o creştere anuală semnificativă la nivel mondial„, este de părere Elvis Popovici, director recruitment manager în cadrul firmei româneşti specializată în soluţii antivirus Bitdefender,.

    Costurile unor cursuri de e-learning pot varia de la câteva zeci de euro şi chiar până la 150-400 de euro pe an pentru fiecare utilizator (angajat al unei companii), potrivit informaţiilor din piaţă. Printre principalii furnizori de e-learning de pe plan local se mai numără şi InSoft, Ascendia Design sau Siveco.

  • Angajaţii ANAF, Vămii şi Gărzii Financiare, obligaţi să treacă de teste pentru a lucra la Direcţia Antifraudă

     “ANAF se restructurează. Posturile se păstrează, dar nu înseamnă că absolut toată lumea va fi trecută, sunt nişte teste pe care trebuie să le dea cei de acolo şi s-ar putea ca nu toţi să corespundă”, a spus Ponta la RTV.

    Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii iunie, reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a decis înfiinţarea Direcţiei Antifraudă, care va funcţiona inclusiv sub supravegherea Parchetului de cercetare penală.

    ANAF este astfel reorganizată ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 88 de magazine noi, Mega Image şi-a triplat profitul anul trecut

     Şi numărul angajaţilor a crescut cu 33%, la 5.693 persoane, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În 2011, Mega Image a avut un profit net de 13 milioane lei şi o cifră de afaceri de 1,22 miliarde lei.

    Parte a grupului belgian Delhaize, reţeaua Mega Image operează pe piaţa locală două formate de magazine: supermarketurile Mega Image şi magazinele de proximitate Shop&Go.

    Anul trecut, Mega Image a început o extindere puternică pe piaţa românească aproape dublându-şi numărul magazinelor, la 193 de unităţi, de la 105 cu un an în urmă, cu un accent mai mare pe magazinele Shop&Go care au însumat peste 50 de deschideri. În 2011 Mega Image a deschis 33 de magazine, iar în 2010 a inaugurat 21 de unităţi.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

  • GREVĂ în Grecia: zeci de mii de bugetari denunţă măsurile de austeritate

     Aproximativ 4.000 de manifestanţi s-au adunat în faţa Ministerului Reformei Administrative, în centrul Atenei. La miting au participat inclusiv agenţi ai poliţiei municipale afectaţi de planul de restructurări.

    “Într-o ţară în care rata şomajului ajunge la 30%, iar în rândul tinerilor este de 60%, aceste noi măsuri de austeritate nu vor face decât să amplifice sărăcia”, a comunicat sindicatul ADEDY.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretele bine ascunse ale unor angajaţi fericiţi

    Şinşilele atrag în special persoane care locuiesc singure, fiind potrivite pentru cei care vin târziu acasă, deoarece atunci sunt în general active şi în plus mai seamănă şi cu Pikachu, îndrăgitul personaj din Pokemon.

    Ca atare, au început să fie căutate şi de companiile din industria high-tech, cum ar fi Apple sau Google, care au instalat şinşile în sălile de recreare pentru angajaţi, după cum afirmă reprezentaţii unei asociaţii din California dedicate acestor animale.

  • Panasonic închide fabrica de celule fotovoltaice din Ungaria, concediind 550 de angajaţi

     Producţia la fabrica de la Dorog va fi oprită în luna septembrie, închiderea unităţii fiind programată pentru luna martie, a declarat un purtător de cuvânt al Panasonic.

    Compania va transfera producţia de celule fotovoltaice din Ungaria la fabrici din Japonia şi Malaezia.

    Piaţa europeană a celulelor fotovoltaice este în scădere, parţial din cauza reducerii subvenţiilor acordate de guverne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile care te lasă să vinzi sau să cumperi zile de concediu

    Unele companii din SUA permit angajaţilor să cumpere şi să vândă din zilele de concediu, potrivit cnbc.com. Un studiu făcut de Societatea pentru managementul resurselor umane au descoperit că 9% dintre companiile americane permiteau angajaţilor să îşi vândă zilele de concediu în timp ce 5% dintre acestea permiteau cumpărarea de zile suplimentare de concediu. 

    Nora Kouba, responsabil de maşinile companiei din construcţii USG Corp. din Chicago, este un exemplu de astfel de angajat: Ea obişnuia să cumpere o săptămână de concediu în plus pe perioada verii, dar acum a ajuns să facă parte din cea de a doua categorie, care îşi vinde zilele de concediu. “Îmi plăcea să am o săptămână liberă în plus, dar acum îmi plac şi banii suplimentari care vin din zilele de concediu la care am renunţat, a declarat Kouba. USG permite celor 9.000 de angajaţi din toată lumea să cumpere sau să vândă până la o săptămână de concediu.

    O companie texană permite vacanţele flexibile ale angajaţilor de 15 ani. Aici, ei pot să îşi ia până la cinci zile de vacanţă suplimentare. “Costurile pentru concediul suplimentar este împărţit în salariile din tot anul şi nici nu se simt”, observă Sandi Winant, un angajat de 24 de ani la compania de servicii financiare USAA. Flexibilitatea acestui program permite angajaţilor să îşi programeze timpul liber cu suficient timp înainte, aspect care este de ajutor pentru companii, pentru care situaţia nefavorabilă este cea în care angajaţii  îşi iau zile libere anunţate cu puţin timp înainte.

  • Sortilemn a investit 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe

    Compania Sortilemn din Gherla, unul dintre cei mai importanţi furnizori locali ai grupului suedez IKEA, a finalizat o investiţie de 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe la Gherla, judeţul Cluj, pe o suprafaţă totală de 11.000 mp. Producţia de umeraşe pentru IKEA a fost demarată încă din luna februarie, iar până în prezent în această fabrică au fost angajaţi 240 de oameni. Pentru administrarea fabricii de umeraşe a fost înfiinţată o nouă firmă, denumită C.H.I.P.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Poşta concediază 3.650 de angajaţi în septembrie

    Poşta Română va disponibiliza în luna septembrie un număr de 3.650 de angajaţi, reprezentând 11,4% din personal, în conformitate cu negocierile şi acordul încheiat cu sindicatele, a spus Dan Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al companiei de stat.
     
    „Avem 3.650 de angajaţi care vor trece prin procesul de disponibilizare colectivă. În prezent este în derulare un proces de selecţie a acestora, la nivel naţional, atât în mediul rural cât şi în cel urban, pe baza unor criterii stabilite de comun acord cu sindicatele“, a spus Dumitrescu, contactat de ZF.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.