Tag: angajati

  • TenarisSilcotub şi-a dublat efectivele de angajaţi în plină criză şi continuă angajările

    Producătorul de ţevi TenarisSilcotub, care are în România şapte puncte de lucru, a ajuns la 1.528 de angajaţi la începutul lunii iulie a acestui an, majorându-şi forţa de muncă faţă de perioada de boom economic (2008) cu peste 50%. De altfel, de la finalul anului trecut şi până în prezent compania a mai angajat aproximativ 50 de oameni.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    “Am fost săptămâna trecută cu nişte turişti străini la Murighiol. Am plecat din Bucureşti, iar deplasarea până acolo a fost un coşmar. GPS-ul ne-a arătat trei rute, dar tot am făcut cinci ore“. Roxana Bălcescu, proprietara agenţiei de turism CMB Travel, se întâlneşte frecvent cu astfel de situaţii. Turistul străin care îşi doreşte să ajungă în Delta Dunării zboară, de exemplu, trei ore din Franţa până la Bucureşti, de unde mai face şase ore, deci dublu, până la Tulcea sau Sulina. Asta în timp ce aeroportul internaţional „Delta Dunării“ de lângă oraş zace nefolosit.

    Nicio companie aeriană nu zboară în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu poate explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. O vizită pe pagina aeroportul-tulcea.ro scoate în faţă sloganul „Poarta de intrare în Delta Dunării“. Rubrica „pasageri şi vizitatori“ nu are conţinut, nici cea legată de informaţii utile.

    Deşi nicio companie aeriană nu şi-a pus Tulcea pe propria hartă, nici măcar transportatorul naţional TAROM, ni se spune totuşi de ce merită să ajungem acolo: „România deţine un peisaj unic – Delta Dunării. Înainte să se unească cu Marea Neagră, Dunărea creează un habitat unic – Delta. Aceasta nu este doar un peisaj creat pe cale naturală, dar şi un habitat al unor specii de animale sălbatice unice în lume“. 

    Dacă informaţii utile nu găsim, la secţiunea Galerie Foto prima fotografie care sare în ochi este cea a directorului aeroportului. Constantin Albu este din 1995 directorul de la Tulcea. El stă de aproape 20 de ani în fotoliul de director, asta deşi în 2012 au zburat la şi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informaţiilor furnizate de directorul economic Mirela Corobană. Asta înseamnă în medie un pasager pe zi. Vina este, evident, în altă parte. Albu spune că în perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investiţii noi sau în curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni în prezent. „Nu am putut începe operarea cu companii ce doreau să aibă baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de îmbarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglementări ale autorităţii aeronautice de care aparţineau ca lăţimea pistei să fie de 45 de metri şi nu de 30 cât are în prezent“, spune directorul. Pentru viitor, se are în vedere modernizarea şi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum şi dublarea platformei de îmbarcare-debarcare, însă planul abia acum se pune pe hârtie: „Se lucrează la scrierea unei cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene“.

    Situaţia de la Tulcea nu este singulară. Alte şapte aeroporturi din zone strategice ale ţării funcţionează mult sub parametri: Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Craiova, Suceava şi Constanţa.

  • DISPONIBILIZĂRI la Poştă: 3.650 de salariaţi, 11% din personal, vor rămâne fără loc de muncă începând cu luna septembrie

     La finele anului trecut, Poşta avea 32.887 salariaţi.

    “Începând cu luna septembrie 2013, din cadrul Poştei Române vor fi disponibilizaşi 3.650 de angajaţi, pe baza unui set de criterii stabilite de comun acord cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România. Aceste criterii sunt construite pe baza evaluării competenţei profesionale, abaterilor disciplinare cât şi a opţiunii individuale. Procesul de disponibilizare va fi aplicat fără să fie afectată derularea normală a activităţilor Poştei Române la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al Poştei.

    Anunţul survine unei întâlniri de lucru care a avut loc joi la sediul Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), la care au participat preşedintele Consiliului de Administraţie Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), conducerea executivă a operatorului, reprezentanţiai MSI şi conducerea Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primii 20 de distribuitori IT&C au avut afaceri de 732 mil. euro şi 1.202 angajaţi

    Cele mai mari 20 de companii de distribuţie IT&C din România au avut în anul 2012 afaceri cumulate de peste 700 de milioane de euro, iar piaţa este dominată de Network One Distribution – companie controlată de omul de afaceri Iulian Stanciu, care a avut un rulaj de 206 milioane de euro, arată datele din bi­lanţurile pe anul 2012 publicate de Ministerul de Finanţe.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Tara in care se vor inregistra cele mai mari cresteri salariale in 2013

    In Statele Unite, de exemplu, cresterea salariala va fi de 2,9% in 2013 si de 3,1% in 2014, potrivit datelor furnizate de WorldatWork, organizatie ce se ocupa cu cercetarea in domeniul salarial global. Cele mai mici cresteri, de numai 2,2% au avut loc in SUA in anul 2009, scrie publicatia americana Quartz. 

    Indienii stau cel mai bine la acest capitol, urmand sa primeasca, in medie, salarii cu 10,5% mai mari. Cu toate acestea, firma de cercetare sustine ca, cel mai probabil, inflatia din tara va fi si ea una pe masura. 

    Cititi mai multe pe incont.ro

  • Ministerul sud-coreean al Apărării a neutralizat telefoanele performante ale angajaţilor. Ce funcţii sunt interzise pentru aceştia

     Cei 1.500 de angajaţi ai ministerului erau obligaţi să aibă instalată aplicaţia “Mobile Management Device” luni dimineaţa, înainte să intre la serviciu.

    Aproximativ unul din cinci nu a făcut acest acest lucru, iar o coadă s-a format la intrarea în minister.

    Potrivit agenţiei de presă Yonhap, anumiţi angajaţi au refuzat să instaleze programul, invocând temeri privind protecţia datelor private.

    Un purtător de cuvânt al ministerului, Kim Min-seok, a precizat că aplicaţia are scopul să evite atât scurgerile de informaţii, cât şi piratarea telefoanelor performante multifuncţionale de către persoane din afara instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii externi dau Greciei încă trei luni pentru a-şi îndeplini planul de concedieri

    Şomajul a atins un nou record (26,9% din forţa de muncă la nivelul lunii aprilie, faţă de o medie de 12,2% a zonei euro), iar în prezent sunt aproape de trei ori mai mulţi şomeri în Grecia decât în 2009. Biroul de statistică de la Atena a calculat că între 700 şi 1.000 de greci sunt concediaţi zilnic.

    Grecia a obţinut în această săptămână acordul Eurogroup pentru o nouă tranşă, de 6,8 mld. euro, din pachetul de salvare de 240 mld. euro obţinut în virtutea acordului cu UE, FMI şi BCE. Obţinerea tranşei, din care 5,8 mld. euro vor fi disponibili până în august, iar restul de 1 mld. euro până în octombrie, era necesară inclusiv pentru a-i asigura statului grec resursele pentru plata a 2,2 mld. euro reprezentând contravaloarea unor obligaţiuni ajunse la scadenţă.

    “Troica” creditorilor a acordat Atenei o păsuire de trei luni faţă de calendarul iniţial de concedieri, constatând că guvernul a ratat ţinta de concedieri asumată până la finele lunii iunie. Prin urmare, guvernul trebuie să includă până în septembrie 12.500 de angajaţi din sectorul public într-un aşa-numit “plan de mobilitate”, respectiv să-i transfere pe alte posturi în sectorul public sau să-i concedieze. Circa 5.000 dintre aceştia sunt angajaţi ai autorităţilor locale (personal din educaţie, poliţia locală, angajaţi din salubritate). Un număr de 4.000 de posturi în sectorul public vor fi însă desfiinţate până în decembrie, conform angajamentului asumat de guvernul grec.

    Anul trecut, Atena s-a angajat ca în total să includă 25.000 de salariaţi din sectorul public în “planul de mobilitate” pentru tot anul 2013. Până în 2015, conform The Wall Street Journal, Grecia trebuie să reducă personalul din sectorul public cu 150.000 de oameni în raport cu nivelul de la finele lui 2010, respectiv de la 892.207 la 695.000.

  • RAPORT: Jumătate dintre bănci au fost nevoite să sancţioneze angajaţii pentru fapte de corupţie

     Probabilitatea de a acţiona dacă suspectează fapte de corupţie este mai ridicată în cazul companiilor de servicii financiare decât în alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi contabilitate, citat de Bloomberg.

    Aproape 70% dintre persoanele din industria financiară intervievate de Ernst & Young au afirmat că instituţia pentru care lucrează are în regulament sancţiuni clare în cazul încălcării reglementărilor privind spălarea de bani. În celelalte sectoare ale economiei, media este de 49%.

    Anul trecut, grupul bancar HSBC a fost sancţionat în Statele Unite cu 1,9 miliarde de dolari pentru acuzaţii de spălare de bani, autorităţile susţinând că banca britanică a oferit grupărilor teroriste şi cartelurilor de droguri acces la sistemul financiar american.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Târgu Mureş: 18 persoane, între care 10 angajaţi BCR Asigurări de Viaţă, reţinute în cazul de evaziune

     Şeful DIICOT Mureş, Alin Lazăr, a declarat, joi, că în urma audierilor care au avut loc în ultimele două zile s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore în cazul a 18 persoane, zece dintre acestea fiind angajate la BCR Asigurări de Viaţă.

    Potrivit lui Lazăr, în cazul tuturor celor 18 persoane a fost formulată propunere de arestare preventivă, care va fi judecată la Tribunalul Mureş joi după-amiază.

    De asemenea, procurorii au decis instituirea sechestrului pe conturile a zeci de firme din cele 112 implicate în acest caz de evaziune fiscală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste pentru doritorii de slujbe: mai bine de jumătate dintre oamenii de afaceri nu cred că vor face angajări în 2013

    În pofida contextului economic dur, la nivel global antreprenorii dau dovadă de rezistenţă şi se declară optimişti în privinţa planurilor lor de recrutare pentru viitoarea perioadă, arată studiul EY “Global job creation”.

    Acesta s-a derulat pe baza răspunsurilor a 200 de antreprenori selectaţi în cadrul competiţiei internaţionale EY Entrepreneur Of The Year; documentul evidenţiază faptul că 78% dintre aceştia declară că intenţionează să îşi extindă echipa de angajaţi în 2013, atât în ţările de origine, cât şi în afara graniţelor.

    Studiul a arătat că 73% dintre femeile antreprenor au în plan să îşi mărească numărul de angajaţi în acest an, faţă de 69% dintre antreprenorii bărbaţi. 78% din totalul antreprenorilor chestionaţi, atât bărbaţi cât şi femei, au declarat că factorul determinant în privinţa planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este creşterea producţiei de bunuri şi a furnizării de servicii oferite de firmele lor.

    Femeile antreprenor au mai multă încredere că economia ţărilor în care activează se îndreaptă într-o direcţie bună – 88% faţă de 71% dintre bărbaţi. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori câştigători ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

    Astfel, în pofida contextului economic global dificil, veniturile cumulate ale acestor antreprenori s-au dublat în ultimii trei ani, ajungând împreună la 40 de miliarde de dolari. De asemenea, aceştia şi-au mărit echipele de angajaţi cu peste 40%, ajungând la mai mult de 200.000 de persoane. 

    Antreprenorii continuă să recruteze forţă de muncă experimentată
    Când au fost întrebaţi despre locurile de muncă pe care le creează, 51% dintre antreprenorii chestionaţi au spus că vor crea posturi pentru “personal experimentat (non-management)”, în timp ce doar 14% au spus că vor recruta “începători cu studii superioare” şi 26% “începători fără studii superioare”.

    O schimbare semnificativă remarcată în acest an este faptul că antreprenorii fac investiţii sustenabile în productivitate. Cu toate că răspunsul care a avut cel mai important procentaj a rămas faptul că angajările sunt făcute pentru a intra pe pieţe noi (74%, în 2012, şi 63%, în 2013), un mare număr dintre respondenţi au afirmat că fac recrutări în vederea creşterii productivităţii. Acest procent a crescut semnificativ, de la 28% în 2012, la 45% în acest an.

    Bogdan Ţenu, senior manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii afirmă despre contextul românesc: “Pe piaţa de la noi, oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimişti, 26% estimează o creştere a numărului de angajaţi în acest an, în timp ce 55% dintre ei nu vor face angajări în 2013, conform studiului EY România A Vision For Growth, realizat la jumătatea lui 2013”.

    Conform unui alt studiu recent, pentru angajatorii români care sunt în căutare de oameni noi: atitudinea potrivită, calitatea competenţelor profesionale şi inteligenţa emoţională fac diferenţa.