BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Ce salariu are o stewardesă de la Wizz Air. De ce se bat româncele să lucreze aici

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din România după numărul de pasageri transportaţi, foloseşte angajaţi români pentru rutele operate din Bucureşti şi oraşele din provincie.

    Salariul unui însoţitor de bord de pe cursele Wizz Air porneşte de la 600 de euro lunar, potrivit unor surse din piaţă, în timp ce un şef de cabină poate câştiga o mie de euro.

    În prezent, compania lucrează cu un personal angajat din diferite ţări ale Europei, cum ar fi Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Germania, Norvegia şi Franţa. Compania Wizz Air are 1500 de angajaţi, dintre care câteva sute provin din România, una dintre principalele pieţe ale companiei.

    Sute de tineri se prezintă la interviurile de angajare organizate de companie în România, concurenţa fiind în multe cazuri de peste zece candidaţi pe un loc.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 3,2 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

     

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Guvernul bulgar promite să salveze compania feroviară de stat fără concedieri

     Papazov s-a întâlnit cu angajaţii feroviari cu ocazia celei de-a 125-a aniversări a BDZ şi a dat asigurări că Guvernul nu intenţionează să continue o campanie de concedieri iniţiată de executivele anterioare, transmite Novinite.

    El a adăugat că Guvernul va concepe un plan de restructurare a companiei în lunile următoare.

    Papazov a mai spus că ministerul pe care îl conduce va organiza în septembrie o întâlnire cu creditorii BDZ pentru negocierea restructurării datoriilor companiei.

    BDZ are împrumuturi în valoare de 750 milioane de leva (375 milioane euro), din care credite de 175 milioane de leva (87,5 milioane euro) cu termenele de plată depăşite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pro Lex: Absorbţia greşită a vămilor în ANAF a dus la un blocaj fiscal

     Prin HG nr. 520/2013, începând cu data de 1 august 2013, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a reorganizat prin absorbţia autorităţii vamale şi regionalizarea direcţiilor finanţelor publice, fiind abrogate HG nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANAF, precum şi HG nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, arată sindicatul într-un comunicat.

    “Problema este că s-au desfiinţat unele structuri şi înfiinţat altele, fără să se comunice angajaţilor deciziile de numire pe noile funcţii şi noile atribuţii. În aceste condiţii, nimic nu s-a mai mişcat prin Direcţiile Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale şi aparatul central al fostei autorităţi vamale. Practic, de la 01 august a.c. până la îndeplinirea formalităţilor de organizare şi de resurse umane nu mai avem control la produsele accizate, nu mai avem supraveghere vamală şi nici încasări ale creanţelor”, precizează reprezentanţii “Pro Lex”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi demisionează după un an

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coor-donează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului

    Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

    Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.

    Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.

    Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câştigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine şi sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animaţii. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producţie video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicaţii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe nişte puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.

    Absolvent al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, n-a fost însă dintotdeauna freelancer. A început să lucreze încă din vremea liceului, ca impresar artistic cu jumătate de normă, organizând printre altele spectacole pentru o trupă care promova cultura braziliană în România. Apoi a lucrat timp de şapte ani ca fotograf şi operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat în lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condusă de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimentaţi editori de imagine din România”, povesteşte tânărul.

  • Adevăratul preţ al unui iPhone: vezi condiţiile în care lucrează angajaţii Apple

    Filmul şi fotografiile făcute sub acoperire de reprezentanţii organizaţiei nonguvernamentale pentru protecţia muncii China Labour Watch(CLW) arată angajaţi epuizaţi care dorm pe podea, folosesc găleţi pentru a se spăla sau duşuri mizere improvizate într-un garaj. Fabrica unde au fost făcute fotografiile aparţine companiei Pegatron, unul dintre principalii furnizori ai Apple.

    De asemenea, un afiş din fabrică arată că aceştia nu au voie să poarte tatuaje sau să aibă părul vopsit, iar persoanele scunde sau aparţinând anumitor grupuri etnice nu pot fi angajate. Filmul publicat arată şi cum Apple recrutează  exlcusiv tineri, cu vârsta până în 35 de ani. Raportul confirmă şi zvonurile despre producţia unui Iphone mai ieftin, din plastic, pe care Apple îl va vinde în curând.

    După publicarea fotografiilor, reprezentanţi ai Apple au declarat că vor investiga condiţiile de muncă din interiorul fabricilor din China.

    Nu este singura controversă de acest gen din istoria companiei americane: Foxconn, cel mai mare furnizor chinez al Apple, a fost subiectul mai multor scandaluri în ultimii ani privind condiţiile dificile de muncă din fabrici. O serie de sinucideri care au avut loc în 2010 la fabricile Foxconn din China ca urmare a condiţiilor de lucru ale angajaţilor.

    Povestea lui Steve Jobs: geniu sau tiran?

    Trilioanele de dolari din 2025

     

  • Oltchim trimite în şomaj tehnic peste 700 de salariaţi, din 29 iulie

     Salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază.

    Totodată, combinatul urmează să-şi reducă programul de lucru de la 5 zile la 4 zile, în perioada 29 iulie-8septembrie, pentru angajaţii aparţinând Direcţiei Petrochimice.

    Liderul sindical al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Mihai Diculoiu, a declarat joi că 271 de angajaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit deja deciziile de intrare în şomaj tehnic începând cu 29 iulie.

    “Această serie de salariaţi care pleacă în şomaj tehnic vine după ce, în urmă cu două luni, 909 angajaţi au fost disponibilizaţi şi sperăm că este printre ultimele măsuri de trimitere în şomaj tehnic şi că la finalul lunii septembrie Oltchim va fi privatizat într-o formulă de succes care să includă şi rafinăria de la Piteşti, cea de la Arpechim”, a declarat Diculoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

     Perfectarea unei tranzacţii este aşteptată în perioada imediat următoare, potrivit unor informaţii de pe piaţa imobiliară, bancară şi de HR.

    “Chiar dacă nu este vorba – cel puţin deocamdată – despre extinderea ofertei de servicii bancare a Deutsche Bank pentru piaţa locală, proiectul de outsourcing al puternicei bănci germane reprezintă un adevărat eveniment şi marchează transformarea României într-un hub de back office, servicii de callcenter şi procesare de carduri pentru mari grupuri bancare europene”, potrivit Ziarul Financiar.

    Deutsche Bank, a cărei divizie de investment banking este unul dintre managerii preferaţi ai Ministerului Finanţelor la emisiunile de obligaţiuni realizate pe pieţele externe, a tatonat înainte de criză mai multe variante de dezvoltare a prezenţei locale, însă planurile au devenit tot mai greu de susţinut în faţa acţionarilor pe fondul deteriorării dramatice a mediului financiar-bancar internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE sindicaliştilor CFR: Peste 2.500 de manifestanţi cer oprirea privatizării CFR Marfă şi “salarii decente”

     Sindicaliştii CFR s-au adunat, joi dimineaţă, în faţa Ministerului Transporturilor, unde au protestat mai bine de o oră. Aceştia au afişat bannere cu însemnele federaţiilor sindicale din care fac parte, dar şi cu mesaje prin care cer “salarii decente, nu de mizerie”. Sindicaliştii scandează “Vrem să muncim”, “Unitate”, “Hoţii” şi “Stop privatizării”.

    Protestatarii au spus că, dacă din 2007 până în 2008, în CFR Marfă erau 240.000 de angajaţi, acum mai sunt doar 51.000 de angajaţi, care răspund de 11.000 de kilometri de cale ferată, în condiţiile în care pe căile ferate “se transportă bogăţiile României”.

    Sindicaliştii au mai spus că vor să declanşeze greva generală şi cer demisia Executivului, întrucât nu este în stare să ia măsuri pentru a salva CFR Marfă şi locurile de muncă ale angajaţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolăescu: Spitalele să găsească resurse pentru a acoperi finanţarea fără a tăia din salarii

     Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele şi vicepreşedintele CNAS, Cristian Buşoi şi Ciprian Bogdan, secretarii de stat Raed Arafat şi Adrian Pană au discutat, marţi, în videoconferinţă, cu vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Marius Sepi, prefecţii tuturor judeţelor, managerii spitalelor publice, directorii Direcţiilor de Sănătate Publică şi ai Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate.

    Eugen Nicolăescu a spus că principala direcţie de reformă pe care conducerile Ministerului Sănătăţii (MS) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate o au în vedere este echilibrarea componentelor sistemului sanitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro