BusinessMagazin

Tag: bani

  • Bani din piatra seaca

    Jennifer Grinnell era furnizor de mobila in Michigan. Nu si-a imaginat niciodata ca ar putea sa-si castige existenta dintr-un joc video si cu atat mai putin ca va deveni un respectabil designer de moda, e drept, intr-o lume virtuala. In mai putin de o luna, Grinnell castiga mai mult in Second Life decat in viata reala si dupa numai trei luni, a renuntat la jobul ei de furnizor de mobila. Second Life este acum singura ei sursa de venit, iar Janie Marlowe, numele la care raspunde avatarul ei, spune ca are un venit de patru ori mai mare decat inainte. Deci, emigram in? Second Life?
    Grinnell nu este singurul astfel de exemplu. Artisti si designeri, proprietari de terenuri, manageri sau antreprenori transforma mediul virtual Second Life (SL) intr-un mediu de business real. Iar companii multinationale, de talia Vodafone, IBM sau Dell, General Motors si Leo Burnett patrund de asemenea in aceasta lume virtuala, castigand astfel avantajul de a testa anumite servicii in virtual, inainte de a le lansa in realitate,
    Grinnell a plecat de la ideea ca oamenii vor sa se diferentieze si pe Internet, in medii virtuale precum Second Life, dorindu-si astfel avataruri – reprezentarea lor online – cat mai apropiate de ceea ce sunt ei in viata reala. Ideea de afaceri pe care a abordat-o Grinnell in SL a fost un magazin cu haine digitale si diverse “fete” pe care utilizatorii le cumpara pentru a-si personaliza “aspectul online”. Grinnell este exemplul de antreprenor in Second Life, care castiga bani reali, fiind astfel foarte posibil ca si ea sa ajunga precum Anshe Chung sau Ailin Graef, pe numele ei real, care a devenit prima milionara in Second Life dupa doi ani si jumatate de investitii in real estate-ul virtual.

    Timid, dar sigur
    Privit doar ca un joc in primele luni de la lansare, Second Life a inceput sa trezeasca interesul oamenilor de afaceri pe masura ce tot mai multe persoane din mediul de business, dar nu numai, au inceput sa-si petreaca timpul in acest mediu. Tocmai din acest motiv, companiile multinationale, dar si agentii de presa, precum Reuters, au gasit oportuna ideea de a isi deschide birouri acolo, in conditiile in care si in lumea reala, si in cea virtuala oamenii/avatarurile au aproximativ aceleasi nevoi.
    Dar daca vorbim despre companiile romanesti, dar si despre romani de altfel, prezenta loc in aceasta “a doua lume” este inca timida. Chiar daca SL nu are multi adepti in Romania, jocul a starnit puternice polemici, ceea ce inseamna cel putin ca acest joc este interesant pentru romani.
    Neogen este prima companie romaneasca care si-a deschis birou in Second Life. Fondatorul Neogen, Calin Fusu sau Kalin Kuhn, numele sau virtual, considera ca SL este o modalitate foarte buna de a experimenta si de a evolua atat ca business, cat si ca persoana. Investitia pentru deschiderea acestui birou a fost de cativa lindeni (modeda oficiala din Second Life), iar pentru moment exista o singura persoana ca punct de contact. “Fenomenul este absolut wow. Pentru o firma care doreste sa fie prezenta la nivel global, intrarea in Second Life are sens din punct de vedere economic (pentru promovare, angajari sau colaborari)”, considera Fusu. Insa in Romania aceste beneficii sunt mult mai reduse datorita numarului mic de romani care acceseaza lumea virtuala – in jur de 12.000 sau 0,2% din totalul rezidentilor Second Life (peste 6 milioane).

    Game experiment
    Chiar daca au sau nu afaceri in Second Life, curiozitatea i-a facut pe unii dintre managerii romani sau in cazul de fata islandezi, cu business in Romania, sa intre in aceasta lume chiar si ca simpli vizitatori. Birgir Jonsson, CEO al Infopress Group, a auzit de Second Life de la un prieten, care i-a vorbit in termeni foarte elogiosi despre aceasta lume, facandu-l astfel foarte curios.
    “Recunosc ca am fost fascinat. Cred ca ne jucam putin de-a dumnezeii cand accesam acest joc si cand decidem sa patrundem in el ca personaje”, spune Jonsson care este constient ca aceasta joaca poate avea si efecte negative, in conditiile in care se pierde contactul cu realitatea. Dar oare acest contact cu realitatea nu este doar o chestiune de timp? Realitatea este ca oamenii sunt tot mai atrasi de lumea online, iar in tarile in care au inteles cum functioneaza acest fenomen s-au creat comunitati de zeci de mii sau sute de mii de oameni care isi petrec mai mult timp in lumea virtuala decat in cea reala.
    Matei Malos, fondator al site-ului MagazinulDeCase.ro, o companie imobiliara din mediul online, crede ca am inceput sa traim in doua lumi in momentul in care internetul a devenit indispensabil oamenilor.
    “Accesul la informatie neingradita si comunicarea intr-un mod facil a dus la nasterea SL, tocmai de aceea lumea virtuala este o oglindire a noului mod de viata pe care internetul il propune”, spune Malos care crede ca Second Life este mai degraba un fenomen de media decat o reusita indubitabila. Dar nu contesta ca SL poate fi o unealta de marketing pentru companii, o modalitate de a testa idei de afaceri sau chiar un mod nou de a face team building-uri. “Este posibil ca pe viitor acest fenomen al vietii sociale online sa capete o amploare de invidiat. Cred insa ca valoarea si rolul sau sunt supraestimate in acest moment, mai ales in Romania, unde nu exista in momentul de fata o valorificare adevarata a SL in comparatie cu tarile in care chiar a fost inteles si folosit in consecinta.”
    Fusu considera ca problema principala pentru care SL nu are un numar impresionant de participanti in Romania este si din cauza anumitor bariere de intrare in aceasta lume. In momentul in care acestea vor fi mai mici numarul celor care vor trai in doua lumi va creste considerabil. Dar o crestere impresionanta se va produce pe termen foarte lung, iar fondatorul Neogen crede ca efectele vor fi dramatice, pe plan social, profesional sau psihologic. “Intotdeauna oamenii vor alege cea mai mica distanta intre doua puncte. Daca SL va oferi modalitati de castig (bani, relatii, etc.), oamenii le vor alege.”
    Tipografii, case sau afaceri pentru suflet?
    Birgir Jonsson nu are timp si pentru o afacere in lumea virtuala, dar daca ziua ar avea chiar si cu o ora in plus, ar face, in primul rand, un business cu tipografii in SL, pentru a-si oferi o stabilitate financiara, fiind domeniul la care se pricepe cel mai bine. Dar ar risca si cu o afacere “de suflet”, un bookstore, pornind de la ideea ca cititul poate fi un mod de relaxare si in Second Life. “Cred ca as avea mai mult curaj sa risc in aceasta lume, sa intru in afaceri pe care in viata reala le-as ocoli considerandu-le fie prea pretentioase, prea riscante sau prea boeme.”
    Malos nu crede ca SL ar reprezenta oportunitatea de a incepe o afacere, ci translatarea actualului business pe care il conduce, MagazinulDeCase.ro. Astfel ca o eventuala investitie ar canaliza-o catre crearea unui sistem de FSBO (For Sale By Owner), miscare pe care ar realiza-o avand in vedere cifrele de afaceri ale companiilor de imobiliare din SL. “Din moment ce exista o piata de real estate extrem de interesanta, este absolut necesar pentru utilizatori sa poata folosi si o solutie alternativa la aceste servicii.” In aceste conditii, Malos vede potential in SL pentru business-ul pe care il conduce, potential pe care s-ar putea sa il valorifice la un moment dat, “cu conditia ca SL sa isi valorifice statutul de rising star”. Pentru o astfel de afacere, managerii romani nu sunt dispusi sa investeasca sume exorbitante, iar legile dupa care ar conduce sau ar incepe o afacere in lumea virtuala nu se deosebesc de cele din “first life”. “Daca luam exemplul de vanzare al noului model Scion de la gigantul Toyota, vom vedea ca modul de a privi piata este la fel ca intr-o piata reala, in ciuda premiselor care pozitionau SL ca o piata atipica, centrata in jurul altor legi”, spune Malos care ar aloca un buget de cateva zeci de mii de euro pentru MagazinulDeCase din Second Life.
    Ca si in “first life” managerii au propria lor teorie de management. Unii considera ca e mai bine sa ai propria cladire de birouri, in timp ce altii gasesc inchirierea cea mai buna solutie. “Aceste investitii depind in primul rand de bugetul alocat, iar in aceste conditii, incadrarea lor intr-un eventual business plan s-ar face conform impactului asupra dezvoltarii ulterioare”, considera Malos. Jonsson nu crede ca ar amesteca vreodata business-ul din SL cu cel din viata reala, dar considera ca cel mai avantajos este sa construiesti cladirea de birouri. Si pentru a-si amortiza investitia in cat mai scurt timp ar popula doar o parte din cladire cu oamenii sai, iar cealalta parte ar inchiria-o. Fusu contrazice acest rationament, fiind de parere ca cea mai buna solutie este inchirierea unui spatiu si “angajarea” a cat mai putini oameni. “Momentan, pentru Romania, nu se justifica sa blochezi prea multi oameni in SL, pentru ca nu sunt foarte multi romani care au prins gustul acestui fenomen.”
    Poate ca milionarii din Second Life nu sunt de talia lui Warren Buffett sau Bill Gates, dar exemplul lui Ailin Graef, care numai in doi ani si jumatate si-a multiplicat investitia de 100.000 de ori, ma face sa admit ca online-ul este o modalitate de a face “bani verzi” dupa principiile din viata reala: idee, viziune, incredere, perseverenta.

  • Hi-tech pe bani

    Avem case hi-tech, birouri hi-tech, per total, viata hi-tech. Aceste lucruri au devenit tehnologizate din momentul in care am realizat ca nu se (mai) poate trai fara telefon mobil, laptop sau PDA. Astfel ca, in foarte multe cazuri, gadget-urile devin indispensabile pentru multi dintre managerii din companiile romanesti. Iar companiile care le produc se orienteaza tot mai mult catre acest segment de consumatori, care au nevoie de functii specifice la telefonul mobil si vor tot felul de “jucarii” tehnologice care sa ii ajute in afacerile pe care le conduc.
    Dar cu cate cifre se trec aceste gadget-uri in bugetul firmei sau in cel personal? Alexandru Costin, general manager al Adobe Systems Romania, este pasionat de tot ceea ce inseamna tehnologie. Iar daca tehnologia este integrata in produse care mai au si functia de entertainment, cu atat mai bine. “Pe gadget-urile pe care le am in momentul de fata am cheltuit aproximativ 5.000 de euro. Mi se pare o suma mica, avand in vedere cat de pasionat sunt de jucariile acestea”, spune el. In schimb, masina pe care o detine, un Mercedes S-Class, a costat 110.000 de euro. “O incadrez tot in categoria ‘gadget-uri’ pentru ca este ‘mobila’ si e plina de tehnologie, inclusiv Bluetooth, 2 radare, hard disk, camera video, camera cu infrarosu, mouse, 2 LCD-uri, card readere, iPod adaptor, 150 de motorase pentru confort, un motor mare pentru mers de la A la B etc.”, spune Costin.
    La polul opus, Marius Ghenea, presedinte PCFUN.ro si FIT Distribution, incearca sa utilizeze cat mai putine gadget-uri, iar acestea sunt decat cele de care are nevoie “pe drum”. “Gadget-urile mele se rezuma la un power-notebook Dell Latitude seria 8000 si un telefon mobil Sony Ericsson P990, care include functii de push-email, Internet mobil si PDA, avand in acelasi timp si camera foto digitala. Toata aceasta dotare mobila nu m-a costat mai mult de 3.000 de euro.”

    Investitie si profit
    Chiar daca au si functie de entertainment, gadget-urile sunt utilizate de oamenii de afaceri, in principal, pentru a fi in permanent contact cu businessul, pentru a tine legatura cu partenerii de afaceri, pentru a nu rata oportunitati, ceea ce inseamna castiguri de zeci, poate chiar sute de mii de euro. Rezultatul este, in acest caz, o investitie profitabila. “Cred ca gadget-urile sunt cea mai mica ‘investitie’ pentru un manager si este in general gandita pentru functionalitate, nu din snobism sau show-off. Iata de ce, probabil, vanzarile de gadget-uri super scumpe (gen Vertu) nu au prins deloc la publicul de business”, explica Ghenea. Ca in orice domeniu, exista tendinte care se schimba de la o perioada la alta. In domeniul IT, frecventa de aparitie a noilor tehnologii si gadget-uri este uimitoare. De aceea, multi dintre manageri incearca sa fie la curent cu tot ce se intampla pe aceasta piata si sa tina pasul cu tendintele, in functie si de necesitatile pe care le au. “Imi place sa fiu la curent cu toate tendintele in acest domeniu si ma informez prin intermediul revistelor de specialitate, precum go4it! sau Stuff, dar si prin intermediul Internetului”, spune Catalin Bindea, directorul de marketing al Sound Vision International, reprezentanta marcii Bang & Olufsen in Romania. Costin doreste de asemenea sa fie la curent cu “lumea gadget-urilor” si face asta cu ajutorul revistei go4it!. “E un fel de pasiune ‘vinovata’, pentru ca satisfacerea nevoilor tehnologice o consider o ‘vina’ care ma tine departe de munca.”

    (Nu)gadget-ul il face pe om
    Dar ii arata statutul sau pozitia sociala? “Orice gadget, oricat de scump, nu poate costa mai mult de cateva mii de euro. Aceasta suma nu defineste bogatia sau superioritatea unei persoane, ci poate fi, de multe ori, o ‘spoiala’ ieftina cu care unii incearca sa ii pacaleasca pe altii sau chiar sa se pacaleasca pe ei insisi ca sunt mai sus decat sunt de fapt”, este de parere Ghenea care a vazut lucratori la salubritate folosind BlackBerry. “Socant, nu-i asa? Dar asta nu ii face pe acei lucratori niste oameni de afaceri.”
    Bindea este si el de parere ca un gadget de lux nu are neaparat valoare de status-symbol pentru posesorul lui. “In plus, eu cand achizitionez un gadget il iau pentru mine, nu pentru cei din jur. Desigur ca daca trezesc admiratia celor din jurul meu, nu ma supar.” Costin crede insa ca un gadget poate fi si un status-symbol, dar nu ii place sa si le etaleze pe ale lui pe masa. “Fac asta doar pentru ca imi este mai comod decat sa le strivesc in buzunar.”

    A new gadget in your pocket
    Frecventa cu care oamenii isi schimba gadget-urile reflecta, intr-o oarecare masura, pasiunea pe care acestia o au pentru produsele din domeniul IT sau dorinta de a fi in tendinte cu ceea ce se poarta in materie de tehnologie. “Obisnuiam sa-mi schimb telefonul mobil de 3-4 ori pe an. Daca nu ar fi fost problema cu agenda telefonica si calendarul, probabil ca as fi facut-o si mai des. Acum am un telefon care imi place din toate punctele de vedere si deocamdata raman fidel acestui produs”, spune Bindea. “Un gadget nou imi cumpar doar daca am neaparat nevoie sau daca trebuie sa inlocuiesc unul pentru ca s-a defectat”, adauga acesta.
    Costin isi achizitioneaza o data la 5 luni cate ceva. Doar telefonul il schimba mai rar. “O data la 2 ani. Pentru ca se uzeaza si imi place din cand in cand sa ma sincronizez cu piata.” Presedintele PCFUN.ro este poate genul de manager din domeniul IT atipic. Vinde gadget-uri in fiecare zi, dar nu este innebunit dupa ele. “Nu imi place deloc sa vorbesc la telefon. Nu cumpar accesorii decat daca este strict necesar: pentru notebook am cumparat un tool-kit complet (cateva zeci de euro) si acum nu simt nevoia de altceva, iar pentru telefon nu am avut niciodata nevoie de mai mult decat are telefonul in pachetul original.”

    Must-have in top
    Top 10 criterii dupa care un manager achizitioneaza un gadget:
    1. Functionalitatea
    2. Factorul de time-saving
    3. Design/Look/Stil
    4. “Coolness”
    5. Performanta
    6. Brand
    7. Confort
    8. Pret
    9. Service
    10. Materiale folosite

    Gadget de manager

    Alexandru Costin, general manager Adobe Systems
    Telefon mobil Nokia N73 – 600 de euro
    Podcast player iPod – 500 de euro
    Notebook ThinkPad T63P – aprox. 1.800 de euro
    Camera foto Sony T6 – 500 de euro
    Camera video Sony HD cu hard disk de 40 GB – aprox. 750 de euro
    TOTAL: 4.150 de euro

    Marius Ghenea, presedinte PCFUN.ro si FIT Distribution
    Notebook Dell Latitude seria 8000 – aprox. 2.000 de euro
    Telefon mobil Sony Ericsson P990 – 900 de euro
    TOTAL: 2.900 de euro

    Catalin Bindea, directorul de marketing al Sound Vision International, reprezentanta marcii Bang & Olufsen in Romania
    Telefon mobil Serene – Bang & Olufsen – 1.150 de euro
    MP3 player Bang & Olufsen – 600 de euro
    Notebook MacBook Pro – 2.200 de euro
    Camera foto Canon – 600 de euro
    Hands free Ear Set 2 B&O – 330 de euro
    Centru multimedia BeoMedia – 500 de euro
    TOTAL: 5.380 de euro

  • Mobilul face bani

    Reclamele au invadat lumea, fie ca e vorba de Internet, televiziune, cesti de cafea sau umbrele. Iar lucrurile vor merge si mai departe, iar principalii vinovati pentru acest lucru vor fi AOL, Google si Yahoo!. Cat de curand, publicitatea pe telefonul mobil va fi la fel de populara ca cea de pe Internet. Ecranul de 3 inci al telefonului mobil a fost targetat ca un mediu propice pentru publicitate inca din anii ’90. Acum nu mai este vorba doar de niste startup-uri care incearca sa formeze piata. In ultimele saptamani, gigantii din mediul online precum AOL si Microsoft au pus mana pe cateva din acele startup-uri, in vreme ce Google si Yahoo s-au inscris in cursa pentru publicitatea pe mobil, construindu-si propriile lor solutii. “Aceasta miscare poate fi considerata piatra de temelie a acestei industrii”, spune Jeff Janer, director de marketing al Third Screen Media, startup-ul achizitionat de AOL la inceputul lunii mai. Aceasta tendinta pe piata de publicitate online poate fi explicata prin prisma imbunatatirii ratei de transfer la telefoanele mobile.

  • Blackstone da bani pe ceara

    Compania de private equity Blackstone Group a anuntat achizitia firmei care detine celebrul muzeu de ceara Madame Tussauds din Londra. Cifra la care se ridica tranzactia este de 1,9 miliarde de dolari, iar alaturarea grupului Tussauds la grupul Merlin, aflat in proprietatea Blackstone, va duce la crearea celui mai mare operator de parcuri tematice din lume dupa Walt Disney. Merlin, unde Blackstone este actionar majoritar, opereaza 38 de atractii turistice la nivel global, inclusiv branduri ca Legoland, Sea Life, Gardaland si Earth Explorer. Pe langa renumitul muzeu al figurilor de ceara, grupul Tussauds opereaza, la randul sau, parcuri tematice ca Alton Towers, Thorpe Park si Chessington World of Adventures. Cele doua firme sunt prezente in 12 tari si totalizeaza 13.000 de angajati.
    Noul grup va avea astfel 50 de situri turistice si patru hoteluri, care au atras in total 30 de milioane de vizitatori la nivel mondial doar anul trecut.
    Proprietarii vizeaza in continuare extinderea, prin investirea a 60-90 de milioane de euro in scopul lansarii a cate patru-cinci noi atractii turistice pe an.

  • Mai multi bani sub soare

    Antreprenorii americani s-au hotarat sa isi schimbe statutul, de la mari consumatori de energie la mari producatori de energie. Contextul este favorabil: preturile la petrol si gaze vor continua sa creasca, iar incalzirea globala ingrijoreaza pe toata lumea, astfel incat investitorii plaseaza sute de milioane de dolari in start-up-uri care produc energie solara. Astfel, companii ca Akeena Solar, SolFocus, Nanosolar si Solaicx vor putea acapara un segment mai mare din piata de electricitate, evaluata la 1.000 de miliarde de dolari.Dintre zecile de companii californiene care pun in miscare o piata a energiei solare in valoare de 11 miliarde de dolari, Nanosolar este start-up-ul care a beneficiat cel mai mult de pe urma competitiei acerbe dintre investitori, atragand finantari de peste 100 de milioane de dolari in prezent. Nanosolar urmareste sa integreze celulele solare pe care le produce direct in materialale de constructii. De exemplu, un zgarie-nori ale carui geamuri de sticla ar contine celule solare ar fi o sursa insemnata de energie.In ultimii ani, vanzarile companiilor care produc celule solare au inregistrat rate de crestere de la 50 la 100%, iar cererea tot mai mare da nastere asteptarilor privind un volum al pietei de 167 de miliarde de dolari pana in 2015. Investitiile vor lua amploare, doar Silicon Valley atragand 3,2 miliarde de dolari pentru instalarea de panouri solare pe un milion de acoperisuri pana in 2018 si inca 4 miliarde pentru programele de cercetare.Chiar daca energia solara este inca de trei ori mai scumpa decat cea pe baza de combustibili fosili, preturile urmeaza un trend descendent: de la 30 de dolari pe watt in 1980 la 3-4 dolari in prezent si la 1 dolar pe watt in viitor, adica echivalentul energiei conventionale.

  • Bani adevarati din realitatea virtuala

    Piata de retail online din Romania va creste in acest an cu 300% fata de anul trecut, la valoarea de 60 de milioane de euro, potrivit lui Radu Apostolescu, director executiv si cofondator al companiei Emag.ro, cel mai mare magazin online din Romania, citat de ZF. Pe piata romaneasca de retail online, doar o mica parte din vanzari este efectuata prin intermediul cartilor de credit sau de debit, conform oficialului eMag.ro. Valoarea tranzactiilor de pe piata romaneasca de comert electronic a scazut puternic in lunile septembrie si octombrie ale anului trecut, dupa ce pe piata au fost aplicate unele restrictii avand ca obiect reducerea numarului de fraude. Restrictiile care au limitat valoarea tranzactiilor au fost cerute de companiile Visa si Mastercard in vederea prevenirii fraudelor si au fost implementate prin renegocierea contractelor dintre banci si comerciantii online.