BusinessMagazin

Tag: sua

  • Ce se întâmplă în Orientul cel neliniştit

    Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a transmis vineri secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, “cererea de aderare a Palestinei pe baza frontierelor din 4 iunie 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”. Abbas a transmis şi misiunii Libanului, ţară care asigură în această lună preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate, solicitarea unei rezoluţii de recunoaştere a statului palestinian, dar supunerea acesteia la vot ar putea dura câteva săptămâni, interval în care să se caute un compromis.

    Franţa a propus deja acordarea statului de stat observator nemembru Palestinei, urmând ca în 2012 negocierile cu Israelul să se definitiveze, iar ONU să recunoască pe deplin noul stat palestinian.

  • Joaca de-a blocarea statului, varianta de toamnă

    Deşi liderii republicani au dat asigurări înainte de vot că nu se vor opune proiectului, aripa conservatoare a partidului, afiliată mişcării Tea Party, a sfidat acest angajament şi a votat împotrivă, cerând mai multe reduceri de cheltuieli, la fel ca şi cei mai mulţi parlamentari democraţi.

    Anul fiscal american se încheie la 30 septembrie, iar în săptămâna care urmează Congresul este în vacanţă. După vot, liderii republicani au dat din nou asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii pentru ieşirea din acest impas.

  • Cel mai probabil, satelitul care va cădea azi pe Pământ va lovi Italia

    “Pe baza indiciilor şi a estimărilor furnizate de Comitetul tehnic ştiinţific”, Protecţia civilă italiană a anunţat că “probabilitatea ca unul sau mai multe fragmente desprinse din satelit să cadă pe teritoriul italian a crescut la 1,5%, după ce joi seară această probabilitate era de 0,6%”, informează AFP.

    Regiunile potenţial vizate sunt cele din nordul ţării – Piemont, Lombardia, Val d’Aosta, Liguria, Trentino – Tirolul de Sud, Veneţia şi partea de vest a regiunii Emilia-Romagna, potrivit acestei instituţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Acordul România – SUA privind scutul antirachetă, făcut public. Ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu

    Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.

    Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:

    • Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
    • România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
    • Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
    • SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
    • România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
    • România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
    • Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Noile coduri ale Americii: Operaţiunea Twist în loc de QE3

    Scopul operaţiunii este de a împinge în jos dobânzile pe termen lung, corelate cu dobânzile la creditele ipotecare şi cele pentru finanţările acordate afacerilor. Numele de Operaţiunea Twist, după genul de dans cu acelaşi nume, a apărut prima dată în 1961, când Fed a procedat pentru prima dată la schimbul de titluri de datorie pe termen scurt cu altele pe termen lung, cu scopul de a reduce decalajul dintre dobânzile pe termen lung şi cele pe termen lung şi a întări dolarul.

    Decizia Fed este o alternativă mult mai sănătoasă, ca stimulent economic, în raport cu cele două programe de relaxare monetară cantitativă promovate după declanşarea crizei financiare, întrucât nu se mai bazează pe crearea de monedă şi exportarea în toată lumea a inflaţiei rezultate, cu efecte negative îndeosebi asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

    După anunţarea deciziei de joi a Fed, randamentele la titlurile federale pe termen lung (mai ales pentru cele cu scadenţa la 30 de ani) au scăzut, într-adevăr, însă pieţele financiare au reacţionat negativ, nu atât pentru că se aşteptau la o nouă rundă de QE, ci din cauza evaluării de către Rezerva Federală a situaţiei economice din SUA, caracterizată de o continuare a situaţiei proaste de pe piaţa muncii şi a prezenţei unor riscuri apreciate drept “semnificative” ca peisajul economic din SUA să se înrăutăţească.

  • Bursele din lume, în scădere puternică după anunţul Federal Reserve

    Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în scădere cu 2,49%, iar Standard & Poor’s 500 a coborât cu 2,94%, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 2,01%. Vânzările au accelerat, iar rulajul a crescut în ultima oră de tranzacţionare, declinul fiind condus de bănci şi companiile de asigurări. Acţiunile Bank of America au pierdut 7,5%, iar titlurile Prudential Financial au coborât cu 6,6%, în timp ce indicii celor două sectoare s-au retras cu peste 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federal Reserve: Economia SUA este vulnerabilă la riscuri semnificative

    Banca centrală a SUA va extinde maturitatea medie a portofoliului prin achiziţionarea de titluri de Trezorerie SUA pe termen lung în valoare de 400 miliarde de dolari şi vânzarea unui volum similar de titluri pe termen scurt , a anunţat miercuri seară consiliul guvernator al Federal Reserve, transmite Bloomberg. “Este o măsură modestă. Au intrat astfel pe calea relaxării politicii monetare, însă vor deveni mai agresivi dacă vor fi convinşi că creşterea economică nu se va îmbunătăţi”, comentează Dean Maki, economist şef pentru SUA la Barclays Capital şi fost economist în cadrul Federal Reserve. Preţurile titlurilor de Trezorerie SUA cu maturitatea la 30 de ani au urcat puternic pe piaţa secundară în aşteptarea achiziţiilor de obligaţiuni pe termen lung de către banca centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorul George Soros se plasează pentru prima oară printre cei mai bogaţi zece americani

    Clasamentul este condus de Bill Gates, cu o avere netă de 59 miliarde de dolari, în creştere cu 5 miliarde de dolari. Fondatorul Microsoft a fost cel mai bogat american în fiecare an, din 1994. Toţi miliardarii din top 20 au înregistrat creşteri ale averilor, cu excepţia lui Warren Buffett, a cărui avere a scăzut cu 6 miliarde de dolari, la 39 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii valorii acţiunilor Berkshire Hathaway. Buffett, pe locul al doilea în clasamentul Forbes, a cerut preşedintelui american Barack Obama să taxeze mai mult milionarii şi s-a angajat să renunţe la 99% din averea sa în scopuri caritabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţia lui Obama pentru reducerea deficitului SUA: Creşterea taxelor cu 1.500 miliarde de dolari în următorii zece ani

    Obama îşi va prezenta propunerile luni dimineaţă la Casa Albă, programul elaborat de administraţie având rolul de recomandare pentru comisia din Congres care trebuie să găsească măsuri de reducere a deficitului bugetului federal cu cel puţin 1.500 miliarde de dolari. Comisia trebuie să ajungă la un acord până pe 23 noiembrie. Propunerile lui Obama anunţă un nou duel între preşedinţie şi liderii republicani din Congres. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, unul dintre cei mai influenţi republicani din Congres, a declarat săptămâna trecută că Partidul Republican nu va accepta creşteri de taxe şi a cerut comisiei de reducere a deficitului să se concentreze pe restrângerea programelor sociale, precum asigurarea de sănătate Medicare oferită bătrânilor. Obama va ameninţa cu dreptul de veto al preşedintelui orice propunere de scădere a deficitului care ar reduce programul Medicare fără să crească taxele plătite de bogaţi, au afirmat sursele citate, apropiate administraţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părinţii de bani-gata ai Americii

    Considerând că deja le-au oferit suficient copiilor, cărora le-au plătit până şi studiile superioare sau o parte din costurile de întreţinere după terminarea studiilor, mulţi dintre părinţi doresc să se bucure ei înşişi de roadele muncii lor de atâţia ani.

    Tendinţa a fost identificată ca urmare a unui studiu întreprins de o firmă americană ce oferă de ani de zile sfaturi celor care vor să-şi lase agoniseala urmaşilor. Pe lângă dorinţa de a se răsfăţa după o viaţă de muncă, mulţi dintre americanii bogaţi se tem de efectul pe care primirea unei moşteniri mari l-ar putea avea asupra copiilor lor, care i-ar putea risipi în loc să cheltuie banii cu chibzuinţă. Mulţi nici măcar nu le spun copiilor de câţi bani dispun.

    Alţii, îngrijoraţi de starea economiei din prezent, preferă să-şi păstreze banii ca să fie siguri că au suficienţi pentru cheltuieli medicale sau alte probleme ce ar putea apărea, mai ales că speranţa lor de viaţă este mai mare decât cea a părinţilor lor din generaţiile interbelice.