BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Anunţul făcut de Billa: deschide primul magazin din Piteşti

    Magazinul se va afla în Centrul Comercial Trivale şi va oferi clienţilor peste 8.500 de produse: fructe şi legume, produse de panificaţie şi patiserie, produse preparate şi semipreparate, carne, alimente de bază sau băuturi,  articole cosmetice şi de menaj.

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi. Comppania este parte a Rewe Group, unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail şi turism. În prezent, 323.000 de angajaţi lucrează în cadrul REWE Group în 13 ţări europene, iar cele aproximativ 15.700 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 48 de miliarde de euro.

     

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.

     

  • Anunţul făcut de Billa: deschide încă două magazine în Bucureşti

    Cele două magazine vor fi deschise în două centre comerciale din Bucureşti, Cocor şi Promenada. „Ne bucurăm că putem fi prezenţi în două locaţii atât de importante şi ne dorim astfel să oferim serviciile şi ofertele noastre unui număr cât mai mare de clienţi.” a declarat Sorana Georgia, Director General Billa România.

    Cele două magazine pun la dispoziţia clienţilor 17.000 de produse. Printre acestea se numără: legume, fructe, produse de panificaţie şi patiserie sau produse preparate,  produse din carne, alimente de bază sau băuturi,  articole cosmetice şi de menaj. 

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi. Comppania este parte a REWE Group, unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail şi turism. În prezent, 323.000 de angajaţi lucrează în cadrul REWE Group în 13 ţări europene, iar cele aproximativ 15.700 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 48 de miliarde de euro.

     

  • Cum îşi mint companiile din România angajaţii

    Mihai lucrează de un an în una dintre băncile de top de pe piaţa locală, într-un sediu impunător din oţel şi sticlă din Piaţa Victoriei. Trebuie să sune în fiecare zi zeci de clienţi cu datorii şi să-i convingă să-şi plătească ratele restante.

    Deşi i s-a promis că salariul lui va creşte după şase luni de la angajare şi are cea mai bună rată de colectare din echipa sa, primeşte în fiecare lună acelaşi răspuns când cere o mărire: „Luna viitoare”. Între timp, angajatorul i-a propus o altă formulă prin care i-ar creşte cu 40% salariul de 1.100 de lei – să muncească şi în zilele de sâmbătă.

    La câteva sute de metri de turnul de oţel şi sticlă munceşte Andrei, de cinci ani angajat al unui operator telecom. Lucrează peste program cel puţin zece ore pe săptămână, fără ca cineva să-i dea vreun ban sau să-i spună „Mul-ţumesc!„. „Dacă aş pleca în fiecare zi după nouă ore de program, nu mi-aş termina niciodată volumul de muncă. Targeturile pe care mi le-au făcut îmi cer să fiu acolo cel puţin de la nouă la şapte„, spune Andrei.

    Deşi este duminică şi a ieşit în oraş la meci, lui Alex îi sună telefonul primit de la companie. „Este o urgenţă„, spune el, în timp ce îşi lasă berea neterminată pe masă şi achită consumaţia. „Pe lângă faptul că banii nu au intrat de o lună, ne mai sună şi când vor ei„, spune tânărul de 27 de ani, brand manager la o companie din FMCG.

    Cei trei au în comun un anume  tip de angajator. Un angajator care îşi permite să încalce multe dintre reguli, mizând pe angajaţi care cu greu se pot desprinde de actualul loc de muncă din cauza lipsei de locuri de muncă. „Bancurile despre recrutare şi situaţia reală de la slujbă sunt, din păcate, prea des adevărate. Multe companii sunt sub presiunea de a recruta şi prezintă o realitate mai roz. Uneori angajatorii îşi mint angajaţii în mod deliberat, mult mai frecvent însă angajatorii se mint pe ei înşişi„, spune Sergiu Neguţ, partener în cadrul companiei de consultanţă Wanted Transformation.

    Astfel, promisiunile pe care le fac angajatorii sunt pentru candidatul ideal, pe când angajatul real, în carne şi oase, nu are de cele mai multe ori acele performanţe, competenţe şi abilităţi ideale care i-ar permite să obţină toate avantajele descrise ca posibil de atins. De aceea, bonusurile, posibilităţile de promovare, vizibilitatea, autonomia, autoritatea sunt limitate în raport cu imaginea căpătată de angajat la recrutare. Dincolo de faptul că lui Mihai i se amână mărirea de salariu, solicitările legate de productivitate cresc de la o zi la alta.

    Dacă până săptămâna trecută trebuia să-i convingă pe clienţii pe care îi sună să plătească 30% din restanţă, plafonul s-a mărit la 60%. „Apar, mai rar, situaţii şi mai vitrege, în care schema de plată se schimbă la scurt timp după angajare, fără legătură cu performanţa angajatului, cât mai degrabă cu performanţa companiei în ansamblu„, mai spune Neguţ despre situaţia în care se găseşte Mihai. Pe blogurile de specialitate li se atrage atenţia candidaţilor care aplică pentru un job în actualul context economic.

  • Financial Times va publica o ediţie print unică pe zi, pentru a se concentra pe conţinutul online

     “Proiectul nostru este de a lansa o ediţie print unică, pentru toate regiunile, din primul semestru al anului 2014”, a scris redactorul-şef Lionel Barber, într-o notă trimisă miercuri angajaţilor cotidianului economic britanic.

    Aceasta este consecinţa strategiei publicaţiei de a da prioritate domeniului online, în condiţiile în care abonamentele pentru acest tip de conţinut depăşesc cu 100.000 de unităţi abonamentele pentru ediţia tipărită. Totodată, Barber spune că aceste modificări vor fi operate în condiţiile în care tot mai mulţi cititori preferă să citească conţinuturile pe computer, tabletă şi telefoane inteligente.

    Astfel, cotidianul, deţinut de compania Pearson, nu va mai publica multiplele sale ediţii actualizate în funcţie de orarele ţărilor în care apare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KPMG România angajează 90 de profesionişti

    70 dintre cei nou angajaţi fac parte din prima generaţie a Şcolii de Afaceri KPMG, program cu o durata de doi ani, adresat studenţilor interesaţi de o carieră în Audit. În aceşti doi ani, participanţii vor parcurge o curiculă complexă, menită să dezvolte deopotrivă aptitudinile tehnice şi personale ale studenţilor, şi să le ofere o vedere de ansamblu asupra domeniului financiar. De asemenea, programul oferă posibilitatea unei experienţe practice în domeniul Auditului, urmărind să provoace creativitatea, să stimuleze inovaţia şi să crească profesionalismul în rândul generaţiilor viitoare de consultanţi.

    Serban Toader, Senior Partner la KPMG în Romania, explică: “La KPMG procesul educaţional şi sprijinirea dorinţei de dezvoltare profesională şi personală sunt prioritare. Şcoala de Afaceri KPMG vine în completarea studiilor universitare şi oferă studenţilor posibilitatea ca, la absolvirea facultăţii, aceştia să deţină o experientă aplicată şi relevantă în domeniul Auditului şi consultanţei şi, implicit, un avantaj competitiv important. Cred că, pe lângă beneficiul evident pe care-l oferim studenţilor implicaţi în acest program, există un beneficiu important şi pentru clienţii KPMG, deoarece aceştia vor beneficia de serviciile unor profesionişti cu o pregătire peste nivelul pieţei”.

  • Mănescu îi convoacă la minister pe consultanţi pentru a decide soluţia juridică în cazul CFR Marfă

     El a precizat că iniţierea acestor discuţii a fost decisă la întâlnirea pe care a avut-o, joi, cu ministrul Transporturilor.

    “Am stabilit că doamna Mănescu merge din nou la Ministerul Transporturilor, cheamă consultanţii, îi cheamă pe cei din minister care au lucrat şi urmează să anunţe soluţia juridică, şi anume se opreşte contractul, se continuă…e ceva ce nu se decide politic, ci se decide în baza prevederilor legale şi a ofertei iniţiale”, a spus Ponta.

    În luna iunie, GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul francez cere Alcatel-Lucent să revizuiască planul de a concedia 10.000 de angajaţi

     Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat că Alcatel-Lucent trebuie să revizuiască planul anunţat marţi, care prevede concedieri de până la 10.000 de angajaţi la nivel global în următorii doi ani şi închiderea unor birouri, urmând ca operaţiunile să se concentreze în jurul unui număr mai restrâns de centre de afaceri, potrivit Wall Street Journal.

    În Franţa, Alcatel-Lucent intenţionează să desfiinţeze 900 de locuri de muncă, să închidă birouri şi să elimine alte 900 de posturi prin subcontractare şi transferuri interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocajul federal va afecta personalul care monitorizează centralele nucleare în SUA

     Comisia de Reglementare Nucleară (NRC) a anunţat luni că se aşteaptă ca aproximativ 3.600 de angajaţi să fie trimişi în concediu fără plată, după închiderea programului marţi, în contextul în care republicanii şi democraţii nu au depăşit impasul cu privire la cheltuielile la nivel federal, relatează CNN.

    Între cei aproximativ 300 de membri ai personalului care vor asigura un nivel considerat esenţial se numără aproximativ 150 de “inspectori rezidenţi”. Ei reprezintă “ochii şi urechile” NRC în centralele nucleare. Din personalul considerat esenţial mai fac parte angajaţi care susţin o intervenţie în caz de urgenţă, o structură de bază a echipei de management, cinci comisari NRC şi câţiva membri ai personalului Comisiei, potrivit acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alcatel-Lucent ar putea concedia 10.000 de angajaţi, 14% din total, pentru a reveni pe profit

     Compania franceză, care produce echipamente pentru reţele de telecomunicaţii, avea 72.000 de angajaţi la finele anului trecut, scrie Bloomberg.

    Directorul general al Alcatel-Lucent, Michel Combes, va discuta marţi concedierile cu reprezentanţi ai sindicatelor, au adăugat sursele citate.

    Grupul a mai efectuat disponibilizări semnificative în ultimii ani, a restructurat operaţiunile şi a vândut mai multe active, însă nu a revenit pe profit în pofida acestor măsuri.

    Producătorii europeni de echipamente de telecomunicaţii, precum Alcatel-Lucent, NSN (parte a grupului Nokia) şi Ericsson, sunt afectaţi de scăderea preţurilor echipamentelor, reducerea investiţiilor efectuate de operatorii de telecomunicaţii în Europa şi concurenţa cu producători chinezi precum Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro