BusinessMagazin

Tag: zboruri

  • Câte avioane mai aterizează sau decolează de pe Aeroportul Băneasa

    Pe de altă parte, pe acest aeroport s-au înregistrat anul trecut 26.000 de mişcări, adică în medie au decolat şi aterizat circa 70 de avioane pe zi.

    Din totalul curselor care au operat pe aeroportul Băneasa în prima lună de după mutarea curselor low-cost pe Otopeni, 40% au fost zboruri private, iar 44% zboruri-şcoală. De asemenea, 7,5% au fost zboruri tehnice şi doar 2,5% zboruri de tip ambulanţă. Restul au fost curse cargo, umanitare, militare, sau zboruri oficiale.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti susţine că traficul de pasageri pe Aeroportul Băneasca va depăşi în 2012 numărul de 480.000 de pasageri. Trebuie luat însă în calcul şi faptul că aproape 3 luni pe acest aeroport au decolat şi au aterizat o serie de avioane low-cost, care probabil au adus cea mai mare parte a traficului. În 2011, Aeroportul Băneasa a înregistrat un trafic de 2,4 milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Iberia îşi lansează propriul operator de zboruri low-cost, Iberia Express

    Companiile europene de transport aerian se confruntă că creşterea preţurilor carburanţilor, cererea scăzută din cauza crizei datoriilor de stat, introducerea unor noi taxe pe transportul aerian şi concurenţa dură din partea operatorilor low-cost, precum compania irlandeză Ryanair. Ryanair a depăşit anul trecut Iberia, devenind lider de piaţă în Spania după numărul pasagerilor transportaţi. Circa jumătate din totalul zborurilor efectuate în Spania sunt în regim low-cost, situaţie dificilă pentru operatorii tradiţionali, precum Iberia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Wizz Air intră pe culoarul liber lăsat de plecarea easyJet şi anunţă zboruri către Milano-Malpensa

    Wizz Air va adăuga Milano-Malpensa reţelei actuale de 11 aeroporturi italiene, prin urmare acoperirea Wizz Air asupra regiunii de nord fiind extinsă. Compania va opera zboruri spre aeroporturile din zona Milano de două ori, în fiecare zi. Patru curse săptămânale vor fi operate spre Milano Malpensa, adiţional celor zece zboruri săptămânale ce vor fi operate în continuare spre Milano Bergamo. Tarifele spre Milano Malpensa încep de la 19,99 euro pe zbor, cu toate taxele incluse, biletele putând fi rezervate începând de astăzi pe wizzair.com.

    “Adăugarea acestei noi rute consolidează poziţia noastră de cea mai mare linie aeriană din România. Cu tarife mai mici decât ale competiţiei şi cu acces mai convenabil spre centrul oraşului Milano, anticipăm că această rută va fi foarte populară pentru cei care călătoresc în interes de serviciu sau pentru petrecerea timpului liber, preconizând creşterea traficului şi a operaţiunilor în viitor”, a declarat György Abrán, directorul comercial al Wizz Air.

    easyJet, a doua cea mai mare companie low-cost din Europa, cu 44,8 milioane de pasageri la nivel internaţional, anuţa în luna octombrie a anului trecut că se va retrage din România în 2012, după ce a operat timp de patru ani curse spre Milano şi Madrid (şi câteva luni către Londra) de pe aeroportul Otopeni.

    Compania Wizz Air a transportat anul trecut 2,7 milioane de pasageri din şi spre România, în creştere cu 29% faţă de 2010.

  • Zece curse anulate şi trei redirecţionate din cauza viscolului de pe Aeroportul Henri Coandă

    Din cauza condiţiilor meteorologice excepţionale de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (în special vânt de forfecare), din raţiuni de siguranţă a pasagerilor, mai multe curse aeriene au fost anulate, până la îmbunătăţirea situaţiei meteo, potrivit unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Cursele anulate sunt Air France 2488 şi 1088 Paris – Bucureşti, Air France 2489 Bucureşti – Paris, Malev 854 Budapesta – Bucureşti, Malev 853 şi 855 Bucureşti – Budapesta, KLM 1379 Amsterdam – Bucureşti, KLM 1372 Bucureşti – Amsterdam, Lufthansa 1655 Bucureşti – Munchen şi Niki 8776 Viena – Bucureşti.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce se întâmplă când companiile aeriene fac economii

    Opririle, care au cauzat întârzieri pentru mii de pasageri în ultimele săptămâni, sunt consecinţa unei decizii a operatorului american United, deţinut în prezent de Continental Airlines, cea mai mare companie aeriană din lume, de a folosi aeronave de dimensiuni mai mici pentru rutele transatlantice. Aeronavele Boeing 757 ale companiei United pot zbura în deplină siguranţă cel mult 4.000 de mile (circa 6.500 km), iar în faţa vânturilor puternice, care determină creşterea consumului de combustibil, rămâne foarte puţin loc de manevră, dat fiind că distanţele dintre rute sunt de 3.850-3.950 de mile.

    Numai luna trecută, aeronavele 757, cu 169 de locuri la bord, au fost nevoite să realimenteze de 43 de ori, din totalul 1.100 de zboruri câte operează anual United-Continental. Prin comparaţie, doar 12 aterizări neprogramate au avut loc în întreg anul precedent. Astfel de aterizări sunt însă mai sigure decât trecerea aeronavei pe rezerva de combustibil. Piloţii sunt obligaţi să nu mai zboare în momentul în care combustibilul nu mai e suficient pentru ca avionul să poată să mai zboare cel puţin 45 de minute.

    Potrivit specialiştilor în aviaţie, citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică, un avion 757 ocupat aproape în totalitate, care operează cu mai puţini însoţitori de zbor, este mai profitabil decât unul de capacitate mai mare, Boeing 767, cu acelaşi număr de pasageri la bord şi personal suplimentar.

    Compania aeriană United-Continental Airlines operează zboruri transatlantice în Europa către aeroporturi precum Stockholm, Copenhaga, Amsterdam, Paris, Stuttgart şi Barcelona. Destinaţiile din SUA care au fost afectate de întreruperea forţată a curselor sunt aeroportul Washington Dulles, dar şi cel din Newark, New Jersey, unde se află şi hubul companiei.

  • Destinaţii noi pentru companiile aeriene în 2012

    Cele mai multe destinaţii noi în reţeaua de zboruri va introduce, din martie anul viitor, compania aeriană low-cost Blue Air, controlată de Nelu Iordache. După ce a renunţat la mai multe curse externe în urma procesului de restructurare prin care a trecut, Blue Air a programat curse noi.

    Pe orarul de vară de anul viitor compania va avea zboruri spre Veneţia şi Catania. De asemenea, “vom reintroduce cursele Bucureşti-Lisabona, care vor fi operabile doar pe perioada verii”, a declarat Florentina Tatu, director de relaţii publice la Blue Air. Din martie 2012 transportatorul introduce curse noi din Bucureşti către Veneţia de trei ori pe săptămână şi din Bacău către Veneţia tot de trei ori pe săptămână. Biletele sunt deja disponibile la preţuri începând de la 14,99 euro/segment de zbor, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene. Mai mult, Blue Air va avea un nou zbor şi pe ruta Bacău-Catania, în perioada 25 martie – 27 octombrie anul viitor. Zborurile vor fi operate de trei ori pe săptămână.

    WIZZ AIR SPRE 20 DE DESTINAŢII
    Şi compania low-cost Wizz Air turează motoarele pe piaţa românească, de unde avioanele pe care le deţine vor zbura spre 20 de destinaţii externe din Bucureşti. În orarul de vară de anul viitor compania va opera zboruri şi spre Verona, cu plecare de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa). Ungurii vor introduce mai multe zboruri suplimentare din Bucureşti, dar şi de pe aeroportul din Timişoara spre Paris, Londra, Bologna, Roma şi Dortmund. Compania estimează că va transporta 400.000 de pasageri anul viitor din şi spre Timişoara.

    Low-costul ungar a intrat pe piaţa din România în iulie 2006, stabilindu-şi prima bază operaţională în Bucureşti. Ulterior compania a mai deschis baze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş
    Wizz Air a ajuns de la 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la un trafic de 2,1 milioane de pasageri anul trecut şi aşteaptă 2,76 milioane de pasageri anul acesta. Este astfel compania aeriană cu cea mai agresivă strategie de extindere pe piaţa locală.

    NU TOŢI MIZEAZĂ PE EXTINDERE
    Pe piaţa aeriană low-cost mai operează compania GermanWings, iar oficialii companiei nu au anunţat nicio destinaţie nouă în programul de anul viitor. Pe acelaşi segment, easyJet, care avea zboruri de pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunţat că din ianuarie anul viitor se va retrage de pe piaţa românească. Compania a operat în ultimii patru ani şapte zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti-Madrid şi cinci pe Bucureşti-Milano, rute pe care s-au înregistrat 200.000 de pasageri în 2009, conform celor mai recente date disponibile. Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, susţinea că din cauza costurilor mari de operare nu este profitabil pentru companie să mai rămână pe piaţa locală.

  • Aeroport este. Unde sunt VIP-urile?

    Aruncaţi cu pietre din Bucureşti, marii operatori low-cost din Europa, Ryanair şi easyJet, n-au desenat pe harta lor capitala României. easyJet a insistat totuşi cu două zboruri de pe Otopeni către Madrid şi Milano, contrar obiceiurilor de a ataca agresiv fiecare piaţă pe care decide să opereze. Liderul european Ryanair operează doar tangenţial în România, de la Constanţa. “Nu am fost primiţi cu braţele deschise în România. De aceea am ales doar aeroporturi mici, care au înţeles importanţa unei curse Ryanair.” Era răspunsul dat la lansarea Ryanair în România, în aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director de vânzări al Ryanair pentru Europa Centrală şi de Est. “Nu am reuşit să ajungem la un acord cu aeroportul Băneasa, cel către care ne îndreptasem în primă fază, iar Otopeni percepe costuri de operare mai mari”, declara şi Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet. Low-cost-ul din Carpaţi înseamnă în aviaţia românească Blue Air, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, şi Wizz Air, cu acţionariat maghiar, care transportă cumulat peste patru milioane de pasageri, mai bine de jumătate din trafic realizându-se de pe aeroportul bucureştean. Ei au fost şi cei care au ştiut să negocieze “pe româneşte” cu autorităţile de la Bucureşti, deci au primit frâu liber să zboare de pe Băneasa.

    Ministrul Anca Boagiu relua în decembrie anul trecut o temă dezbătută încă din 2008 de predecesorii săi Ludovic Orban şi Radu Berceanu: “Băneasa trebuie să devină un city-airport de pe care să nu mai opereze companiile low-cost, ci doar aeronavele mici cu trafic de business”. Traficul de business este însă neglijabil, iar motivul invocat de Boagiu le sună multora cusut cu aţă albă. Două milioane de călători au zburat de pe Aurel Vlaicu în 2010, jumătate faţă de numărul celor de pe Otopeni. Dacă ne referim la cursele business, numărul lor ajunge în cel mai bun caz la ordinul zecilor lunar, argument care nu poate sta în picioare la nivel de costuri pentru funcţionarea şi întreţinerea unui aeroport. Interesele imobiliare din nordul Bucureştiului sau zgomotul reclamat de riveranii din zona aeroportului sunt motivele neoficiale vehiculate pentru decizia Ministerului Transporturilor. Şi la fel cum ideea venită pe drumul de la Poiana Braşov legată de introducerea anvelopelor de iarnă a devenit lege, Anca Boagiu demonstrează că şi aerogara se poate transforma în city-airport. “Este cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, spunea CEO-ul Wizz Air, Joseph Varadi, la aflarea veştii. Cu doar trei săptămâni înainte vicepreşedintele John Stephenson declara că Bucureştiul e o piaţă suficient de importantă pentru afacerile maghiarilor din România pentru a nu pierde terenul câştigat. Planurile lui Nelu Iordache de a construi un nou terminal, anunţate în urmă cu doi ani, par astăzi rupte de realitate, însă Wizz şi Blue au arătat că vor cu orice preţ să ţină cu dinţii de Băneasa. Prima şi, respectiv, a treia companie aeriană ca mărime după numărul pasagerilor transportaţi sunt exemplul clar că reţeta low-cost a funcţionat perfect în ultimii trei ani. De aceea, ameninţările cu anularea curselor par desuete.

    E greu de crezut deci că cineva va părăsi piaţa după închiderea aeroportului. Otopeniul va funcţiona la capacitate maximă, biletele se vor scumpi cât să acopere creşterea taxelor de aeroport cu 40%, iar pasagerii îşi vor spune că oricum condiţiile de pe Băneasa erau primitive, chiar dacă asta însemna bilete chiar şi cu zeci bune de euro mai ieftine. În sala de aşteptare de pe Otopeni vor aştepta la primăvară, unul lângă altul, omul de afaceri cu geantă de voiaj Ermenegildo Zegna şi căpşunarul cu sacoşa de rafie, prăjit de soarele Italiei.

  • Care sunt cele mai frumoase aeroporturi din lume – GALERIE FOTO

    Atunci când cineva ajunge pentru pentru prima oară într-o ţară străină, aeroportul pe care aterizează este cel care creează prima impresie despre locul respectiv.

    Cu cât este mai curat, mai modern şi mai bine organizat, cu atât mai bine.

    Sunt ţări care ţin la aceste prime impresii şi care şi-au construit aeroporturi care să exprime exact cât de mult s-au dezvoltat. Iată care sunt cele mai frumoase aeroporturi din lume:

    SURSA: www.cnbc.com

  • Cum cucereşte Lufthansa piaţa românească

    Ofer Kisch, directorul pentru Europa Centrală şi de Est al transportatorului german Lufthansa, a preluat această funcţie la începutul acestui an. Israelianul lucrează însă de mai bine de două decenii în cadrul companiei aeriene, iar numirea sa în 2011 la conducerea unei zone de la care germanii aşteaptă în continuare creşteri vorbeşte mult de la sine.

    Anul trecut Lufthansa a transportat 615.000 de pasageri pe piaţa locală, cu 10% mai mulţi decât în 2009. Avansul de anul acesta va fi peste estimările iniţiale ale companiei, care vorbea de creşteri tot de 10 procente. Cifrele se referă însă doar la transportatorul aerian Lufthansa. Dacă luăm în calcul grupul Lufthansa, care cuprinde compania aeriană cu acelaşi nume şi companiile Austrian Airlines şi Swiss, numărul total de pasageri transportaţi pe plan local anul trecut a fost de 1 milion. Ultimele estimări oficiale pentru acest an spun că grupul va transporta anul acesta 1,1 milioane de pasageri, mai mult cu 10% faţă de anul trecut.
    Creşterea economică a zonei nu ar justifica această creştere. Aşadar, strategia germanilor a fost să ajungă direct la clientul final. “Am ales să încheiem contracte cu companiile prezente în România. Ca urmare a acestor contracte, pot fi rezervate bilete la oricare dintre companiile din grup, respectiv Lufthansa, Austrian Airlines şi Swiss”, spune Kisch. Ţinta pe care şi-a propus-o este ca, până la finalul anului în curs, 40% din pasagerii companiei germane să vină din aceste contracte. Asta doar pentru compania Lufthansa, de care el se ocupă direct: “Şi aproape am atins ce ne-am propus”.

    Contactul personal cu clienţii de business a permis germanilor să ofere servicii personalizate, explică Kisch: “Unele companii au reguli potrivit cărora middle şi top managementul călătoresc la business class, iar restul la economic”. Există, în cazul altor companii, criteriul timpului de zbor, respectiv dacă zborul e mai lung de “x” ore, atunci se poate zbura la business class. Cea mai flexibilă industrie şi cea mai permisivă cu angajaţii este cea hi-tech. La polul opus, unele companii de stat nu permit angajaţilor să cumuleze mile, pentru că sunt considerate venit suplimentar.

    Ofer Kisch a venit de trei ori în România până acum, de la preluarea mandatului, şi spune că va veni mai des în viitorul apropiat. Călătoriile sale în România au legătură cu strategia aplicată, deoarece “trebuie să vezi ce e sub fiecare piatră, pentru că fiecare ţară are potenţial”. Tot despre România adaugă că i se pare o ţară frumoasă, a cărei natură te duce cu gândul la Germania, mai exact la regiunea Bavariei, la Austria şi la Elveţia. Doar infrastructura nu e la aceleaşi standarde: “Dacă autorităţile vor turism, trebuie să facă investiţii. După principiul «unde-s doi puterea creşte», şi aici, unde sunt zece care lucrează împreună poate ieşi bine”.

    Pentru că România are potenţial să devină o destinaţie turistică, şeful Lufthansa pentru Europa Centrală şi de Est spune că şi-a stabilit strategia de iarnă în această direcţie. “Vreau să aduc turişti străini în România. Există potenţial, dar nu este cunoscut. Toţi cei ce vin în România nu ştiu la ce să se aştepte, şi odată ajunşi aici, sunt plăcut impresionaţi”. Pentru a-şi pune pe picioare planul, Kisch spune că are nevoie de un tour operator important, care să creadă în potenţialul României şi să o promoveze alături de compania aeriană. “Caut şi vreau să găsesc tour operatori, în Germania iniţial, pe care să îi conving. Agenţiile din România sunt deja dispuse să coopereze.”

  • Carpatair închide baza operaţională din Cluj-Napoca după conflictul cu directorul aeroportului

    “Directorul Aeroportului Cluj încearcă să hărţuiască în disperare compania Carpatair pentru plângerea pe care aceasta a depus-o la Comisia Europeană. Operatorul aerian a acuzat în plangerea sa aeroportul că subvenţionează, începand cu 2007, pe unul din concurenţii săi cu sume care se apropie de 20 milioane de euro, măsura respectivă prejudiciind grav mediul concurenţial, mai multe companii aeriene fiind nevoite să-şi sisteze cursele pe care le-au zburat în mod traditional de pe aeroportul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă remis BUSINESS Magazin.

    Oficialii Carpatair susţin că aplicarea procedurii de degivrare este o operaţiune care ţine strict de competenţa şi decizia comandantului aeronavei şi că se aplică în funcţie de condiţiile meteorologice de la aeroportul de plecare.

    “Acţiunea de astăzi de la Cluj cu provocarea întârzierii neîntemeiate a zborului Cluj-Timişoara cu aproximativ două ore, însoţită de acţiunea din mass-meda cu declaraţii defăimătoare la adresa Carpatair din partea directorului aeroportului şi denaturarea premeditată a faptelor, aducerea unor comparaţii total inacceptabile, gen Verona 1997, nu au nimic de a face cu preocupările reale de siguranţă a zborului. Aceste acţiuni sunt vădit premeditate şi au ca scop doar denigrarea Carpatair”, susţine directorul Carpatair, Nicolae Petrov.

    Potrivit Mediafax, conducerea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca va sesiza Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), după ce piloţii companiei Carpatair au încercat, sâmbătă şi luni, să decoleze cu avioanele fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii depuse pe fuzelaj şi aripi. Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că piloţii companiei au pus vieţile pasagerilor în pericol.