BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Povestea unui succes transformat în coşmar: cum s-a năruit în câteva zile un imperiu de miliarde construit într-o viaţă

    Fondatorul Hyflux, o companie de alimentare cu apă şi energie din Singapore, a avut două săptămâni cumplite pentru că protecţia împotriva creditorilor de la instanţă a companiei va expira la sfarşitul lunii. O preluare care ar fi putut menţine compania pe linia de plutire s-a prăbuşit, iar sute de creditori furioşi au protestat în public, în timp ce guvernul pare să intre şi să preia o parte din cea mai mare valoare a companiei la un preţ foarte mic, conform TheStar.

    Olivia Lum, fondatorul afacerii, a câştigat un şir de premii internaţionale ce au plasat-o în rândul celor mai  apreciaţi întreprinzători de sex feminin din lume. Afacerea ei generează acum întrebări cu privire la cultura investiţiilor din Singapore, astfel afectând reputaţia insulei referitoare la modul în care îşi desfăşoară activitatea companiile de acolo.

    Satisfăcut cu creanţe negarantate şi anunţuri de plată în valoare de 2,8 miliarde de dolari, Hyflux se află în pragul insolvenţei, lăsând mii de deţinători de obligaţiuni care îşi pierd banii să se întrebe cum o astfel de companie respectată ar putea să se prăbuşească atât de repede.

    În centrul acestei întrebări se află Olivia Lum, în vârstă de 58 de ani, un orfan care a ieşit din sărăcie pentru a construi unul dintre cele mai de succes branduri din Singapore. În acest proces, ea a obţinut lauda primului ministru al Singapore, Lee Hsien Loong, iar când a deschis cea mai mare fabrică de desalinizare a naţiunii în 2013 şi-a făcut o avere personală estimată în prezent la 200 millioane de dolari, potrivit  Bloomberg.

    În tinereţea sa, Lum a câştigat un loc la facultatea de chimie la Universităţii Naţionale din Singapore şi s-a alăturat Glaxo Pharmaceuticals ca şi chimist, unde a aflat despre modalităţile de tratare a apei. Salariul ei i-a permis să cumpere un apartament, pe care l-a vândut trei ani mai târziu, obţinând suma de 20.000 de dolari pentru a-şi începe propria companie, Hydrochem, potrivit site-ului Hyflux.

    Cu alţi doi angajaţi, Lum a bătut la uşile fabricilor din Singapore şi Malaezia pentru a vinde echipamente terţe pentru tratarea apei. Compania s-a extins în China şi, până în 1999, şi-a dezvoltat propria tehnologie prin utilizarea membranelor de ultrafiltrare cu fibre goale.

    Lum a trebuit să convingă corporaţiile că marca ei din Singapore poate concura cu nume mari. Unul dintre primii săi clienţi a fost parcul de păsări din Singapore, care tocmai dobândise „nişte pinguini imperiali foarte, foarte scumpi”, a spus Lum la studenţii de la Yale-NUS din Singapore în 2015.

    Ea a spus că şeful parcului i-a întrebat: „O să-mi omori pinguinii?”

    „Am spus că o să beau eu mai întâi din acea apă. Când a văzut că încă mai supravieţuisem, şi-a dat seama ca apa ar putea fi destul de bună pinguini”. Noua tehnologie a fost descoperirea care a permis companiei să aducă tehnologii proprietare pe o piaţă care se afla sub presiune tot mai mare pentru a îndeplini standardele de mediu mai stricte din Asia şi pentru a obţine noi resurse de apă dulce în Orientul Mijlociu.

    „Totul vine de la tehnologia membranelor. Folosim membrana pentru tratarea apei uzate; folosim membrana pentru desalinizarea apei de mare şi pentru a purifica apa din aer,” a spus Lum, într-un interviu din 2005, pentru Bloomberg TV.

    În 2001, a schimbat numekw brand-ului în Hyflux şi a avut prima ofertă publică de acţiuni în valoare de 6,8 milioane de dolari, iar în termen de trei săptămâni de la începerea tranzacţionării, acţionarii şi-au dublat banii. În acelaşi an, Hyflux a câştigat primul contract pentru o uzină municipală de tratare a apei din Singapore.

    Până acum, Lum a fost  lăudată de politicieni, grupuri de afaceri şi mass-media ca model de antreprenor feminin. Ea a devenit membru nominalizat al parlamentului din Singapore, unul dintre câţiva parlamentari numiţi de preşedinte. Valoarea sa netă era de aproximativ 500 de milioane de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Printre cei care au ajutat la finanţarea fabricii s-au numărat circa 34.000 de investitori individuali care acum pierd aproape totul. Au fost atraşi de promisiunea unei marje anuale de 6% de la o companie care a fost condusă de unul dintre superstarurile naţiunii, iar mulţi şi-au investit până şi economiile de pensie.

    În timp ce Lum rămâne stabilă din punct de vedere financiar, imperiul pe care l-a cladit timp de aproape o viaţă întreagă începe să se clatine. Creşterea şi scăderea drastică a companiei a determinat ridicarea de întrebări despre cultura de afaceri din Singapore şi despre disponibilitatea investitorilor individuali de a susţine proiecte care par a avea sigiliul aprobării guvernului, adesea fără a înţelege riscurile. Într-o notă din 8 aprilie, S & P Global Ratings a avertizat că ar putea apărea mai multe neplăţi în Singapore.

    „Guvernanţa corporativă din Singapore nu este la fel de bună pe cât am vrea să credem”, a spus Mak la NUS. „Alte companii dominate de fondatori care nu sunt dispuşi să renunţe şi să aducă oamenii potriviţi pot întâmpina aceleaşi probleme,” potrivit Bloomberg.

     

  • Europenii vor să impună taxe vamale unor importuri din Statele Unite

    Preşedintele Donald Trump a ameninţat, marţi, că va impune taxe vamale crescute pe produse de Uniunea Europeană în valoare de 11 miliarde de dolari pentru ceea ce consideră Washingtonul drept subvenţii acordate constructorului european Airbus.

    Măsurile UE vine în contextul plângerii înaintată Organizaţiei Mondiale a Comerţului asupra subvenţiilor acordate de Guvernul american companiei Boeing.

    OMC nu a luat o decizie finală în aceste cazuri.

    Comisia Europeană anunţa la începutul acestei săptămâni că lucrează la contramăsuri în cazul Boeing. Instituţia s-aa declarat deschisă discuţiilor cu SUA, cu condiţia ca acestea să nu conţină condiţii prealabile şi să vizeze obţinerea unui rezultat corect.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • PSD vrea majorarea sumei tichetului de masă cu 5 lei. În ce stadiu se află proiectul

    Iniţiatorii propun modificarea articolului 14 (1) din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare astfel: „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei de la data aplicării prevederilor prezentei legi”.

    Legea în vigoare arată că „valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18 lei”.

    Social-democraţii care un iniţiat proiectului de lege susţin că este necesară modificarea legii, deoarece suma de 15 lei nu este suficientă pentru a cumăra o masă de prânz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robotul meu şi-a plătit impozitele

    Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.
    Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

    În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

    El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

    Pe mâinile noilor politicieni
    Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

    Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

    Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

    Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

    Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

    Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF. 

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere
     

  • Investitorii încă mai pot spera: Bitcoin atinge cea mai mare valoare din acest an

    Cea mai puternică monedă digitală la momentul actual a crescut cu 1,6%, la 4.135 de dolari, înregistrând cea mai semnificativă creştere din 24 decembrie.
     
    În 2017 bitcoin s-a apropiat de 20.000 de dolari şi a devenit un fenomen mondial.
     
    Mişcarea ascendentă a dat startul unei noi tendinţe în materie de achiziţii, în conformitate cu Indicatorul de Divergenţă Convergenţă GTI VERA, un instrument utilizat de comercianţii care analizează istoricul preţurilor pentru a prezice direcţiile ulterioare.

  • Cum a ajuns o piatră găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca opritor de usă valoreze azi 80 de milioane de euro

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Raport PwC pe piaţa M&A: Valoarea totală a pieţei a ajuns la aproximativ 5 miliarde de euro în 2018 cu 170 de tranzacţii

    Potrivit raportului PwC România, piaţa de fuziuni şi achiziţii s-a situat la valoarea de 5 miliarde de euro în 2018, în scădere cu 12% faţă de anul precedent, însă aceste scăderi au fost în linie cu evoluţiile din regiune.

    Anul trecut au fost încheiate 170 de tranzacţii, în creştere faţă de anii precedenţi când media a fost de circa 130 de tranzacţii.

    „În piaţă se simte o presiune în sensul creşterii aşteptărilor privind valoarea adăugată generată de o tranzacţie”, spune George Ureche, liderul echipei de tranzacţii în cadrul PwC România.

    Cele mai efervescente domenii au fost cel de IT, farma, servicii mdeciale, producţia industrială şi sectorul imobiliar.

    „Pentru anul 2019 anticipăm o evoluţie oarecum similară ultimilor doi ani, atât în ceea ce priveşte valoarea pieţei, cât şi numărul de tranzacţii. Sunt proiecte deja începute în mai multe sectoare, iar finalizarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de stabilitatea economică şi legislativă a ţării. Dacă aceste elemente sunt întrunite, vedem un an foarte bun pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii”, a spus George Ureche.

     

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.

  • Probleme de superbogaţi: Cum să-ţi protejezi colecţia de artă de pe iaht

    În ziua de azi există superiahturi cu colecţii de artă mai bune decât cele din unele muzee naţionale, după cum explică specialişti în istoria şi conservarea artei, scrie The Guardian, iar uneori valoarea operelor de la bord e chiar mai mare decât a iahtului în sine. Cum ambarcaţiunile nu sunt galerii de artă, pot apărea probleme care să afecteze lucrările, cum ar fi copiii care aruncă cu fulgi de porumb în tablouri care i-au speriat, provocând stricăciuni, agravate apoi de echipajul de la bord care încearcă să cureţe tablourile fără să ştie cum ar trebui de fapt s-o facă, sau contactul involuntar al operelor de artă cu dopurile săltăreţe ale unor sticle de şampanie.

    A apărut astfel nevoia de cursuri şi consultanţă pentru echipajele de pe iahturi, cât şi pentru proprietari cu privire la întreţinerea colecţiilor. Pentru a reduce accidentele, de exemplu, este bine ca echipajul să ştie ce valoare au obiectele de la bord, spun experţii.

    Printre proprietarii importanţi de colecţii de artă expuse pe iahturi se află acţionarul majoritar al echipei de fotbal Tottenham Hotspur, Joe Lewis, care deţine lucrări de Degas, Francis Bacon, Freud, Klimt, Matisse sau Picasso şi nu numai, deşi nu se ştie exact ce anume expune pe vasul său Aviva.