BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru

    Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.

    În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

    Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum se vede din Budapesta piaţa imobiliară a Bucureştiului

    Futureal, grupul ungar fondat de Gábor Futó alături de tatăl său Péter Futó la începutul anilor 2000 în Ungaria, a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa, fiind activ în România, Polonia, Ungaria, Germania şi Statele Unite. Anul acesta a demarat în Bucureşti primul proiect rezidenţial de pe piaţa locală.
    Proiectele Futureal vizează în primul rând proximitatea faţă de metrou, în condiţiile în care construiesc zeci de mii de metri pătraţi de birouri şi centre comerciale, care pot fi „alimentate“ doar cu un transport în comun cu o capacitate suficient de mare.
    „În cel mai bun caz într-un autobuz încap 100 de pasageri. Pentru un proiect de 100.000 mp de birouri în care lucrează 10.000 de oameni ar fi necesare 100 de autobuze care pur şi simplu nu pot ajunge la o singură staţie într-un interval de o oră“, explică arhitectul proiectelor Futureal. 
    În Budapesta „capodopera celor de la Futureal o reprezintă cartierul Corvin – o zonă care putea fi comparată cu cea din spatele magazinului Cocor din Bucureşti, o zonă din proximitatea centrului istoric, însă formată din vechi locuinţe naţionalizate şi neîntreţinute. Locuinţe care în anii ’90 nu mai dispuneau nici de sisteme de canalizare funcţionale. Acestea fiind în proprietatea statului maghiar a permis realizarea unui parteneriat public-privat prin care majoritatea clădirilor vechi şi fără valoare arhitecturală au fost demolate, iar în locul lor au apărut blocuri noi şi moderne, un centru comercial şi clădiri de birouri. Şi dacă în anii ’90 nici măcar poliţia nu se aventura, acum este considerat unul dintre cele mai „cool cartiere, iar acesta este considerat a fi „cartea de vizită“ a celor de la Futureal.
    „În anul 2007 am vândut asseturi de 500 milioane de euro. Am avut noroc atunci pentru că nu am ştiut că vine criza, iar când a venit, noi aveam cash. Astfel, deşi aveam 20 de proiecte noi în dezvoltare, am reuşit să le finalizăm pe toate tocmai pentru că aveam cash. În acel moment am devenit una dintre companiile preferate de bănci pentru colaborare, iar acum lucrăm cu şase-şapte bănci, a spus Tibor Tatár, CEO – Dezvoltare Comercial şi Retail, membru al consiliului de administraţie al Futureal. „Acum avem 30 de proiecte în construcţie în Europa Centrală.
    Activitatea grupului este împărţită în două – Cordia reprezintă divizia de rezidenţial, cea care este activă şi Futureal, care gestionează activitatea legată de office şi retail, adică clădirile de birouri şi mallurile sau centrele comerciale.
    „Cordia este pionierul pe o piaţă nouă, după care urmează intrarea Futureal. Un proiect rezidenţial poate fi mic, însă un centru comercial sau un proiect de birouri nu are cum să fie mic. Un proiect de 5.000 mp de birouri nu este suficient pentru nicio piaţă, însă oriunde poţi începe cu câteva sute de apartamente, a spus Tibor Tatár. În plus, piaţa rezidenţială creşte peste tot în Europa. Pentru expansiune acum ne uităm la Polonia, unde pe lângă locuinţe am cumpărat o clădire de birouri pe care urmează să o modernizăm şi să o relansăm pe piaţă.
    Cel mai mare proiect comercial pe care îl construieşte Futureal în Ungaria este Etele Plaza în partea de vest a capitalei maghiare, construit lângă cel mai mare nod intermodal din Ungaria, care include autostrăzile M1 şi M7 dinspre Austria şi Croaţia, linii de tren, autobuz şi troleibuz, dar şi noua linie de metrou, care deşi a întârziat şase ani, este acum funcţională.
    „Etele Plaza, cu o suprafaţă de 54.000 mp, va fi cel mai mare mall de pe partea Buda a Budapestei şi care prin reţelele de transport în comun va fi direct conectat şi cu Pesta, unde cu metroul poţi ajunge în 10-15 minute, iar pe lângă acestea avem trei linii de troleibuz şi 80 de autobuz. Estimăm să finalizăm proiectul în toamna anului viitor. Acum terminăm structura şi lucrăm la instalaţii“, a spus Tibor Tatár. Terenul pentru centrul comercial a fost achiziţionat în urmă cu 12 ani, însă criza economică şi întârzierea metroului de şase ani au determinat de asemenea amânarea demarării proiectului.
    Ce urmează în România? proiecte de birouri şi retail, după modelul implementat deja la Budapesta.
    „Pentru birouri sunt şansele cele mai mari, la Bucureşti. Dezvoltările de retail sunt oportunistice de obicei. În acest moment avem terenuri pentru dezvoltări de proiecte rezidenţiale, nu pentru birouri. Pentru acestea din urmă analizăm piaţa“, a subliniat Tibor Tatár. În ceea ce priveşte dimensiunile, un proiect office ar fi între 10.000 şi 20.000 mp suprafaţă închiriabilă şi într-o zonă conectată la transport public, în special la metrou.
    În ceea ce priveşte imaginea României în afară, el a subliniat că „imaginea a crescut în ultimii ani, iar Bucureştiul merită să fie în aceeaşi ligă a investitorilor cu Praga“.
    În cazul dezvoltărilor rezidenţiale, Cordia are în lucru 35 de proiecte în cele cinci ţări pe care le acoperă.
    „În România avem mai multe achiziţii în curs, iar ţara are potenţial şi pe piaţă este nevoie de locuinţe de calitate. Avem în plan să construim pe termen lung“, a spus Tibor Földi, CEO Cordia – Dezvoltare Rezidenţială, membru al consiliului de administraţie al Cordia.
    Cea mai recentă achiziţie a vizat un teren de 18.000 mp pe malul lacului Griviţa în Bucureştii Noi într-o tranzacţie evaluată la 1-2 mil. euro. Terenul se află pe Bdul Laminorului şi str. Fabrica de Cărămidă, pe malul lacului Griviţa. Pe acel teren înainte de 1989 era Baza Sportivă şi de Agrement a ICPTT – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică în Transporturi.
    „Proprietatea din Laminorului a fost achiziţionată în februarie 2019 şi face parte din suita de patru terenuri prevăzute pentru dezvoltări Cordia în piaţa din Bucureşti. Terenul are o suprafaţă de peste 18.000 mp şi va găzdui un proiect rezidenţial pentru segmentul mediu-premium al pieţei de apartamente. Suntem încă în stadiul de PUZ, motiv pentru care nu putem oferi mai multe detalii. Încă de la revenirea pe piaţa locală cu proiectul Parcului20, aflat în desfăşurare, am anunţat că avem o strategie agresivă de abordare a pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi un buget total de investiţii de peste 100 mil. euro. Echipa Cordia este pregătită să susţină acest plan de dezvoltare şi să implementeze în paralel mai multe proiecte care se adresează clasei de mijloc“, a spus Mauricio Mesa Gomez, country manager pentru România.
    În zona Bucureştii Noi în prezent se dezvoltă trei mari proiecte – cel mai apropiat de noul teren al Cordia este AFI City, care va ajunge în următorii şapte-opt ani la peste 2.000 de apartamente, iar primele blocuri vor fi gata la finalul acestui an. La staţia de metrou Jiului cei de la Prime Kapital construiesc proiectul Marmura Resi­dence, cu circa 450 de apar­tamente, iar Liviu Lepădatu cons­tru­ieşte Atria Urban Resort lângă lacul Străuleşti cu un total de 1.400 de apartamente.
    Alături de investiţiile anunţate de Cordia România în dezvoltarea celor patru terenuri care ating o suprafaţă cumulată de aproximativ opt hectare se adaugă alte 40 de milioane de euro ce vor fi investite în următorii trei ani în dezvoltarea proiectului rezidenţial Parcului20 din zona Expoziţiei.
    Futureal deţine un portofoliu de trei miliarde de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est şi include dezvoltări de birouri, centre comerciale, proiecte mixed-use şi proiecte rezidenţiale. Cordia are o experienţă de peste 15 ani în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Ungaria şi Polonia şi îşi propune să facă din România una dintre principalele pieţe de investiţii pentru divizia de proiecte rezidenţiale.

  • Ungaria a dat lovitura secolului: a fost descoperit cel mai mare câmp petrolifer din ultimii 30 de ani

    Horizon Energy din Ungaria şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolifer din această ţară din ultimele trei decenii în urma unei colaborări ungaro-americane, relatează Budapest Business Journal. Câmpul a fost descoperit în apropiere de râul Drava, în sudul Ungariei. Potrivit unor calcule, din câmpul respectiv ar putea fi extraşi 475 de barili pe zi, producţia totală putând ajunge la 14.200 bari pe zi.

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.

    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.

    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • Cum arată soţia miliardarului George Soros. Este cu 40 de ani mai tânără

    Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

    Acum patru ani, miliardarul s-a casatorit a treia oara, cu Tamiko Bolton, consultant in domeniile educatiei si sanatatii, la nunta numarandu-se printre invitati si Christine Lagarde, Jim Yong Kim si Bono.

    Pentru Soros, om de afaceri, investitor si filantrop, care are o avere de peste 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes, acesta este al treilea mariaj, in timp ce pentru Bolton este al doilea.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • Fabrica de programatori

    În 2018, Codecool a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro şi pentru anul acesta reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 5,1 milioane. Balázs Vinnai, preşedinte şi fondator al Codecool, a fost de asemenea fondator şi CEO al grupului IND, care a devenit principalul dezvoltator şi furnizor de soluţii bancare digitale în Europa şi Orientul Mijlociu. El a făcut apoi unul dintre cele mai mari exituri din regiunea Europei Centrale şi de Est în ultimii cinci ani după ce compania a fost achiziţionată în 2014 de furnizorul de servicii financiare Misys, care mai târziu a devenit Finastra, cea de-a treia companie fintech din lume, unde Balázs era vicepreşedinte şi chief development officer. József Boda, CEO şi cofondator al Codecool, a lucrat împreună cu Balázs Vinnai la grupul IND, apoi a preluat rolul de manager de site al Evosoft. „Am decis să ne unim forţele şi am înfiinţat Codecool”, descrie el începuturile businessului.
    Ideea de a pune bazele unei astfel de companii le-a venit după ce au realizat că devine din ce în ce mai greu să găsească colegi noi talentaţi, şi asta din două motive: „În primul rând, acum, nu doar companiile de IT&C se luptă pentru oameni cu competenţe de digital, ci şi companiile care doresc să avanseze în competiţia digitală. În al doilea rând, rezultatele învăţământului universitar nu au reuşit să facă faţă cererii în continuă creştere. Nici în ceea ce priveşte calitatea şi nici cantitatea. Am crezut că putem avea rezultate mai bune”, explică antreprenorul.
    În 2014 businessul a primit o primă rundă de investiţii de tip angel în valoare de 1,5 milioane de euro, din partea lui Balázs Vinnai, investiţie care „a contribuit la construirea misiunii noastre de a deveni până în 2023 unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii din Europa în domeniul formării forţei de muncă digitale şi al managementului talentelor”. Trei ani mai târziu, PortfoLion s-a alăturat cu încă 2 milioane de euro într-o rundă de investiţii seria A, care a generat încredere imaginii Codecool pe piaţă, povesteşte Boda. În timp, reţeta s-a dovedit a fi reuşită, iar în 2019 compania a adăugat 3,5 milioane de euro din capitalul de risc din seria B, oferit de Lead Ventures şi PortfoLion, pentru a-şi finanţa extinderea europeană.
    Iniţial, cei doi antreprenori s-au concentrat pe deschiderea de birouri în Ungaria, unde cunoşteau piaţa şi au considerat că ar putea fi mai eficienţi în dezvoltarea afacerii. Primele două birouri au fost deschise în 2015, la Miskolc, iar apoi a urmat deschiderea biroului din Budapesta. Polonia a fost următoarea ţară aleasă pentru extindere, aici reprezentanţii businessului deschizând alte două birouri: în Cracovia (2016) şi Varşovia (2017).
    În prezent, businessul este prezent pe două pieţe – Ungaria (unde se află 60% dintre studenţi) şi Polonia (40%) –  şi a crescut de la 42 de studenţi în 2015 la 411 de studenţi în 2018. Planurile reprezentanţilor Codecool nu se opresc însă aici: „Un procent de 77% dintre companiile din UE declară că lipsa competenţelor digitale reprezintă principalul obstacol în calea transformării lor digitale. Modificările provocate de inovaţie şi tehnologie se produc într-un ritm mai rapid decât pot companiile să angajeze forţă de muncă pentru a le adopta, iar 90% dintre directorii de nivel C consideră că recrutarea de talente IT este o provocare de vârf. Deci, piaţa devine din ce în ce mai conştientă de această problemă şi aici intervenim noi. Planificăm să deschidem zece campusuri şi să dezvoltăm o reţea de absolvenţi de aproape 10.000 de oameni până în 2023”, spune Boda. De altfel, compania a demarat deja pregătirile pentru un nou campus est-european.
    Codecool are patru campusuri deschise în momentul de faţă, dar „după o analiză atentă şi o cercetare extinsă, care a implicat discuţii cu principalele companii locale şi parteneri de afaceri din România, am decis să deschidem un campus şi în Bucureşti, care îşi va primi studenţii în septembrie 2019”, spune antreprenorul. Site-ul urmează să fie lansat luna aceasta.
    Pentru primul an de activitate, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o primă grupă formată din 60-70 de studenţi, cu începere din luna septembrie, dar speră ca anul viitor numărul acestora să evolueze la 240. Potrivit lui Boda, alegerea pieţei locale pentru o nouă extindere a fost motivată de faptul că „ţările din Europa Centrală şi de Est au nevoie de un nou motor de creştere. Credem că regiunea nu mai este etichetată ca o forţă de muncă ieftină. În ansamblu, există o oportunitate imensă şi potenţial pentru forţa de muncă digitală creată de o piaţă vibrantă, oameni ambiţioşi în domeniul IT, companiile care utilizează dezvoltarea de tip nearshoring şi crearea de noi centre de servicii”.
    Preţul cursurilor Codecool este de aproximativ 5.000 de euro brut, dar sistemul de plăţi al companiei este, potrivit lui Boda, unul „foarte flexibil, permiţând studentului să plătească aşa cum preferă, în avans sau după ce este angajat, într-un interval de timp convenit (între 18 şi 30 de luni)”. El adaugă că investiţia în cursuri poate fi recuperată, de obicei, în mai puţin de un an, odată cu creşterea salariilor în domeniul IT. „O piaţă nouă reprezintă o investiţie de aproximativ doi până la doi ani şi jumătate, datorită modelului nostru postfinanţare şi garantării locului de muncă, precum şi a spaţiului de închiriere, cheltuielilor pentru activităţi de marketing, instruirii studenţilor. Noi devenim profitabili odată ce plasăm studenţii noştri în companii, după încheierea studiilor şi începerea pregătirii la locul de muncă. Studenţii nu trebuie să plătească pentru nimic în timp ce învaţă şi după terminarea trainingului în cadrul Codecool noi le garantăm un loc de muncă”, explică antreprenorul. Codecool nu oferă o diplomă, nefiind o instituţie de învăţământ acreditată în acest sens, însă studenţii care doresc pot primi un certificat de absolvire, reprezentanţii businessului mizând mai mult pe faptul că un curs în cadrul şcolii poate transforma cunoştinţele acumulate în obţinerea unui job, „care va vorbi de la sine”.
    Împărţite în patru module, cursurile şcolii de codare se întind pe o durată de circa 12 luni, ca urmare a sistemului de învăţare intitulat Mastery Based Learning (MBL), care presupune ca elevii să se afle la acelaşi nivel înainte de a avansa la următorul modul. Va urma apoi o formare de şase luni „la locul de muncă”, explică antreprenorul. „Credem cu tărie – şi asta este confirmat de peste 80 de clienţi corporate – că acesta este timpul necesar pentru a putea face o educaţie de înaltă calitate, care va avea ca rezultat dobândirea competenţelor şi a mentalităţii necesare”, adaugă el. 
    Echipa start-up-ului este formată în prezent din 70 de angajaţi, dintre care jumătate sunt mentori. „Aceştia acţionează ca ghizi care îi încurajează pe studenţi în acest proces şi răspund nevoilor lor, oferind sprijin pentru problemele de programare, şi îi ajută pe cursanţi să-şi şlefuiască abilităţile soft, o parte foarte importantă a curriculumului Codecool. Acest mod de abordare face parte din Mastery Based Learning – filosofia noastră educaţională.” Până la sfârşitul anului, reprezentanţii businessului speră să coopteze în echipa lor încă 30 de persoane. În ceea ce priveşte profilul cursanţilor, vârsta medie a studenţilor Codecool este de aproximativ 28 de ani, dar sunt şi cursanţi de toate vârstele – între 20 şi 39 de ani. Dintre aceştia, 30% sunt femei şi 70% bărbaţi, 85% având „o experienţă educaţională mai înaltă”, potrivit lui Boda. Din cei 500 de alumni, spune că au reuşit să plaseze mai mult de 99% în companii din Ungaria, iar în Polonia în jur de 96 până la 98% lucrează în IT. În prezent, businessul are în portofoliu peste de 80 de companii partenere, cu care colaborează pentru a oferi absolvenţilor locuri de muncă competitive, printre care se numără: Morgan Stanley, NNG, Vodafone, Siemens, Prezi, Capgemini, UniCredit Bank, Generali şi Groupama. De-a lungul cursurilor, reprezentanţii Codecool intermediază mai multe întâlniri cu companiile, care vin să asiste la prezentările de proiecte ale cursanţilor – aceştia fiind necesar să participe la minimum şase întâlniri pentru a putea obţine un job după terminarea pregătirii, pe platformă fiind actualizate în permanenţă diverse roluri noi în companiile partenere, pentru care aceştia pot aplica.
    Ca în orice alt business, nici în dezvoltarea Codecool nu lipsesc provocările. Cea mai mare, spune antreprenorul, este recrutarea echipei potrivite, mai precis a mentorilor care împărtăşesc valorile şi viziunea de bază care pot ajuta la formarea studenţilor, dar şi recrutarea studenţilor şi a potenţialilor parteneri de afaceri. O altă mare provocare este educarea companiilor: „Dacă doresc să rămână în frunte în competiţia digitală, trebuie să-şi schimbe modul în care îşi aleg viitorii angajaţi şi aptitudinile acestora”.
    Despre nivelul pieţei locale, comparându-l cu cea din Ungaria, antreprenorul spune, citând Brainspotting IT Talent Map, 2019-2020, că în Ungaria lipsesc circa 22.000-25.000 de dezvoltatori de pe piaţă, România fiind unul dintre cele mai puternice huburi IT din Europa Centrală şi de Est, cu un număr estimat de 140.000 de profesionişti în IT până în 2020.

  • De ce a ales eMAG să fuzioneze cu o companie din Ungaria

    Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiţii cumulate de peste 150 milioane de dolari şi care reprezintă de altfel „inima” întregului său business, este principalul activ cu care gigantul Naspers şi antreprenorul Iulian Stanciu participă în fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacţiei să devină un business de un miliard de euro în şase ani.

    „Produsul nostru nu mai este produsul fizic pe care îl vindem, aşa cum am început ca şi comerciant, ci este acum de fapt platforma tehnologică, care este motorul din spatele businessului. Noi am construit de fapt o infrastructură pentru un nou mod de a face comerţ care este mult mai eficient, aducând valoare atât clienţilor, cât şi partenerilor”, spune Iulian Stanciu, CEO-ul grupului eMAG, companie înfiinţată în urmă cu 18 ani.

    Astfel, eMAG pune pe masă toată tehnologia din spatele businessului său de aproape un miliard de euro în fuziunea cu Extreme Digital din Ungaria, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa vecină, tranzacţia vizând formarea unui jucător care să aibă şi o dimensiune şi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi preţuri competitive şi a ţine piept concurenţei regionale şi globale.

    „Noi suntem într-o concurenţă pe o piaţă regională sau chiar globală pentru că ne batem cu jucători care vin de pe pieţe mari precum Amazon din SUA, Alibaba din China sau eBay, care în Ungaria este mare, plus retailerii tradiţionali mari de pe piaţa vecină. Ca să facem faţă competiţiei şi să avem preţuri bune, o gamă bună de produse şi servicii bune, suntem obligaţi să creştem. Printr-o dimensiune mai mare vom putea oferi preţuri mai bune, iar pe termen lung, dacă nu creştem suficient de repede, riscăm să fim bătuţi de companiile mari din regiune sau globale”, a explicat el motivul pentru care eMAG vrea să fuzioneze cu jucătorul din Ungaria.

    Tranzacţia cu Extreme Digital, un business pus pe picioare în 2001 de antreprenorii ungari Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen, permite grupului eMAG să intre şi pe alte cinci pieţe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operaţiuni în aceste ţări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent şi pe piaţa din Bulgaria şi Polonia. Retailerul local şi-a construit întâi un business puternic pe piaţa din România, iar apoi s-a extins în ţările vecine, investind constant în tehnologie, ceea ce a permis creşterea bazei de clienţi prin extinderea gamei şi categoriilor de produse, iar mai apoi prin implementarea platformei de tip marketplace prin intermediul căreia şi-au putut lista produsele pe site-ul eMAG şi alţi comercianţi.

    „Am ajuns în România la peste 4 milioane de clienţi, iar apoi am început extinderea internaţională. Am avut o abordare antreprenorială şi am început să testăm, învăţând foarte mult. Întâi în Bulgaria, iar apoi în Ungaria, care este o piaţă cu o concurenţă mult mai mare, dar şi cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Retailul din Ungaria reprezintă 80% din retailul românesc”, a punctat Iulian Stanciu. El a adăugat că pentru a-şi extinde operaţiunile pe piaţa vecină, eMAG a optat pentru varianta mai rapidă – parteneriatul cu un jucător local.

    „Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen au construit un business de la zero la 100 de milioane în 18 ani şi au făcut acest lucru din fonduri proprii, rămânând profitabili tot timpul. Şi-au dat însă seama că au nevoie de un partener pentru a putea creşte în continuare. Noi am ajuns în cinci ani la dimensiunea lor pe piaţa din Ungaria.”

    eMAG a ajuns pe piaţa din Ungaria la o echipă de 260 de persoane pentru a face faţă concurenţei. Cota de piaţă a eMAG din Ungaria se situează între 1 şi 3%, la fel ca şi în cazul Extreme Digital, comparativ cu 50%, cât deţine Media Markt – cel mai mare retailer de electronice din Europa.
    Discuţiile de negociere dintre eMAG şi Extreme Digital au durat mai mult de un an, peste 14 luni mai exact, în condiţiile în care – explică Iulian Stanciu – fuziunea este o tranzacţie mult mai grea decât o achiziţie, fiindcă fiecare parte vrea să se asigure că obţine ce este mai bun pentru ea.
    „A durat să ne cunoaştem şi să ne câştigăm încrederea unul în altul.

    Am văzut însă că sunt oameni cu valori şi cu principii, iar în final am ajuns la un numitor comun care presupune o organizare în funcţie de ce are fiecare mai bun. Astfel, noi venim cu tehnologia şi cu know-how-ul de business de la cap la coadă – modele financiare, cum angajezi oameni, cum faci operaţiunile, cum negociezi cu companiile de curierat ş.a.m.d., plus acces la capital, având un business profitabil în România, iar ei vin cu partea comercială şi de marketing. Extreme Digital are relaţii mai bune cu furnizorii de pe plan local, sunt mult mai conectaţi la tot ceea se întâmplă local şi cunosc mult mai în profunzime piaţa, ca atare pot face un marketing mult mai bun – mai aplicat şi cu rezultate mai bune”, a explicat Iulian Stanciu.

    Planul celor doi retaileri este să formeze o singură companie în care să maximizeze competenţele fiecăruia, încercând totodată să păstreze ambele branduri. Cei doi fondatori ai Extreme Digital nu vor rămâne doar cu pachetul de 48% din acţiunile noii entităţi formate împreună cu eMAG, ci vor face parte şi din echipa de conducere. Astfel, Balázs Várkonyi va fi CEO-ul noii companii cu sediul la Budapesta, iar Gyula Kelemen va fi director financiar, în timp ce Cătălin Diţ, actualul country manager al eMAG Ungaria, va ocupa poziţia de director comercial. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, noua companie ce urmează a fi creată de eMAG şi Extreme Digital va avea o echipă de peste 560 de persoane, în condiţiile în care doar retailerul ungar are circa 300 de salariaţi. Deocamdată însă, cei doi jucători aşteaptă acordul de la Consiliul Concurenţei pentru a putea realiza fuziunea.

    „Având în vedere obiectivul pe care îl avem, de a forma o companie de peste un miliard de euro, avem nevoie de toţi oamenii buni pe care îi putem găsi pe piaţă. Deci nu vom da afară oameni”, a punctat CEO-ul eMAG.

    Într-o competiţie tot mai acerbă pe piaţa de comerţ online, unde graniţele nu reprezintă bariere pentru a vinde în străinătate, un retailer online local rămâne în joc doar dacă poate face faţă competitorilor regionali, dar şi giganţilor globali precum Amazon sau Alibaba, insistă Stanciu. Iar acest lucru poate fi făcut în prezent doar prin tehnologie, acesta fiind diferenţiatorul şi principalul activ al unui retailer online din ziua de azi, în condiţiile în care acum, a face comerţ online este doar la un clic distanţă prin intermediul soluţiilor de e-commerce în regim SaaS (plăteşti lunar accesul în platformă şi nu ai nevoie de serverele proprii şi de toată infrastructura IT din spate), adaugă el.

    „Tehnologia stă în spatele a tot ceea ce facem – de la preţuri la gamă de produse, la servicii de livrare, retur, ş.a.m.d. Iar tehnologia este scumpă şi este globală – salariile din România au ajuns la aproape acelaşi nivel cu cele din străinătate, cu o diferenţă de circa 20-30%. Costă la fel tehnologia pe care o dezvoltă spre exemplu Alibaba sau Amazon cu cea pe care o dezvoltăm noi. Sunt mândru de ceea ce am reuşit să dezvoltăm cu costuri semnificativ mai mici”, a subliniat Iulian Stanciu.

    Tehnologia pe care va rula noua companie din Ungaria va fi cea dezvoltată de eMAG, iar aceasta va primi şi suport de la sediul central din România pentru toate activităţile desfăşurate – tehnologie, finanţe, juridic, resurse umane, comercial, operaţiuni etc.
    Platforma tehnologică pe care este clădit întreg businessul eMAG este mult mai complexă decât ceea ce se vede pe site-ul pentru desktop şi pentru dispozitive mobile sau în aplicaţia mobilă, relatează Iulian Stanciu.

    Aceasta cuprinde cinci zone – zona comercială, care presupune tot fluxul de aprovizionare (de la furnizor la uşa depozitului) precum şi stabilirea preţurilor; site-ul şi aplicaţia mobilă unde sunt încărcate produsele odată ajunse în depozitul eMAG; zona de marketplace, prin intermediul căreia alţi comercianţi îşi pot lista produsele la vânzare în cadrul eMAG; zona de operaţiuni, care implică preluarea comenzilor şi gestionarea lor cât se poate de automat prin sistemul de warehouse management creat in-house, dar şi partea de integrare cu companiile de curierat din România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia; zona de business intelligence, prin intermediul căreia se calculează o serie de indicatori de performanţă şi se generează rapoarte de analiză.

    „Circa 80% din efortul nostru este investit în partea de back-end, nu în cea de front-end, care este vizibilă clienţilor – site-ul şi aplicaţia mobilă”, a precizat Bogdan Axinia, vicepreşedinte pentru platforme şi tehnologie în cadrul eMAG Group. El a adăugat că zona de business intelligence este una dintre cele mai importante din întreaga platformă, dat fiind că prin intermediul soluţiilor software dezvoltate intern se calculează în total peste 20.000 de indicatori de performanţă şi peste 1.000 de tipuri de rapoarte folosite de angajaţii eMAG, dintre care 150 sunt actualizate în timp real – dashboard-uri în care se oferă informaţii cu privire la stocuri, aprovizionare, trafic, rata de conversie, comenzile care trebuie livrate ş.a.m.d.
    Echipa de business intelligence (BI) din cadrul eMAG este formată din 80 de persoane care au diferite roluri – dezvoltatori BI care lucrează în SQL, specialişti care gestionează bazele de date, oameni de produs care gândesc rapoartele şi obţin feedback, plus o echipă de data scientists care analizează datele.

    În total, echipa eMAG care lucrează pe partea de tehnologie numără 650 de persoane.

    Toată platforma tehnologică – de la intrarea produsului în depozit şi până ajunge la client – este dezvoltată exclusiv de noi. În total sunt peste 100 de aplicaţii interconectate între ele între cele cinci mari zone – comercial, web & mobile, marketplace, operaţiuni şi BI”, a punctat Bogdan Axinia.
    Platforma de marketplace este de asemenea unul dintre punctele cheie ale tehnologiei dezvoltate de eMAG, aceasta fiind gândită asemenea unui catalog – produsele fiind organizate pe categorii, nu ca pe alte site-uri, unde sunt pe modelul classified – de anunţuri. Marketplace-ul este o platformă complexă, care integrează partea ce ţine de vânzători (selleri) şi managementul acestora.

    „Avem una dintre cele mai bune platforme marketplace din Europa dezvoltată cu investiţii mari astfel încât comercianţii să poată intra ca să vândă pe platformă cu uşurinţă. Am dezvoltat foarte multe instrumente – ce tipuri de produse să aducă, când le expiră stocurile, care este rata de conversie pentru produsele pe care le au şi indicatorii de satisfacţie a clienţilor ş.a.m.d.”, a menţionat el. 
    Platforma marketplace va fi integrată şi în noua companie din Ungaria, ceea ce le va permite comercianţilor care sunt deja în marketplace-ul eMAG să vândă ulterior şi în celelalte cinci ţări în care este prezent Extreme Digital.

    Totodată, în cadrul platformei tehnologice din spatele eMAG sunt integrate şi unele dintre cele mai noi tehnologii – inteligenţă artificială şi machine learning –, algoritmii fiind integraţi atât în sistemul de management al depozitului pentru optimizarea rutei de picking (colectare) al produselor comandate din depozit, cât şi în căutarea de produse de pe site-ul şi aplicaţia mobilă eMAG.

    „Am început să cercetăm zona de inteligenţă artificială şi machine learning în urmă cu trei ani. În general, inteligenţa artificială rezolvă probleme de genul clasificare de imagini. În cadrul Fashion Days avem implementată o astfel de soluţie pentru recomandarea de produse similare”, a explicat Bogdan Axinia. El a adăugat că, de asemenea, tot ceea ce ţine de afişarea produselor şi căutarea de pe site-ul eMAG are în spate algoritmi de inteligenţă artificială. Astfel, spre exemplu, atunci când un client caută un anumit produs pe eMAG, rezultatele cuprind cele mai relevante produse din acea categorie, iar în cazul în care cuvântul căutat este scris greşit, sistemul dă rezultatele bune, ca în cazul în care cuvântul este scris corect. Un alt exemplu în care este folosită inteligenţa artificială este şi cel care ţine de scanarea facturilor – acestea sunt recunoscute automat şi înregistrate în sistem. 

    În ceea ce priveşte partea de gestiune a depozitului eMAG, care are 125.000 mp, cea mai costisitoare operaţiune era cea de colectare a produselor dintr-o comandă, astfel că retailerul a integrat algoritmi de inteligenţă artificială pentru a optimiza ruta pe care angajatul se duce să ridice articolele dintr-o comandă. Prin optimizarea rutei de picking, eMAG a reuşit să scadă costurile.

    Toate aceste dezvoltări de soluţii software, aplicaţii şi integrări ale celor mai noi tehnologii au fost făcute în ultimii ani de către retailer cu o investiţie substanţială, dar care îi va permite să se extindă şi mai mult pe plan extern, platforma tehnologică fiind practic atuul său în acest demers.
    „A fost un pariu şi o investiţie mare pe care am făcut-o în ultimii zece ani. Investiţia s-a ridicat la 150 milioane de dolari, bani care nu s-au capitalizat fiindcă au fost cheltuiţi pe salarii. Însă acum încep să apară beneficiile. Dacă scanăm Europa Centrală şi de Est, nu există o tehnologie la nivelul celei dezvoltate de noi în ceea ce priveşte profunzimea şi complexitatea. Şi la nivelul întregii Europe sunt puţine companii care au dezvoltată o astfel de tehnologie”, a conchis Iulian Stanciu. 

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.