Tag: terorism

  • Nu ascultă muzică la căşti, nu mănâncă baghetă şi nu se uită la televizor? Ar putea fi terorist! Programul de spionaj social în valoare de 490 de milioane de euro

    Pentru aceasta, guvernul a lansat site-ul Stop Djihadisme (http://www.stop-djihadisme.gouv.fr/ ) care include un ghid de “identificare”, dar şi mijloacele tehnice pentru denunţuri.

    Cetăţenii ar trebui să fie alertaţi, printre altele, de schimbarea obiceiurilor alimentare, de faptul că respectivul nu mai ascultă muzică la căşti, că nu se mai uită la televizor sau nu mai merge la cinema sau că nu mai face sport. Cetăţenii mai au la dispoziţie, pentru a anunţa activităţi suspecte, un număr de telefon şi un formular online.

    Demersul a iscat o serie de critici în mediul online, din partea celor care au devenit vegetarieni sau care au abandonat televizorul sau au rămas fără partener de viaţă. Dar trebuie spus că Franţa are cea mai mare populaţie de musulmani din Europa şi că sute de cetăţeni francezi au plecat în Siria sau Irak pentru a se înscrie în grupările radicale islamiste. Pentru mulţi tineri radicalismul religios poate constitui o formă de refugiu, o alternativă la viaţa plină de insatisfacţii pe care o duc.

    Pe de altă parte, nici mesajul guvernului francez nu este foarte inspirat: dacă nu te conformezi, eşti un potenţial pericol!

  • Patru elevi francezi au fost convocaţi în faţa justiţiei pentru “apologia terorismului” pe Facebook

    Ei riscă teoretic până la trei ani şi jumătate de închisoare.

    “Nu suntem Charlie şi nu vom fi vreodată, pui de căţea. Culegeţi ce semănaţi”, se poate citi pe pagina de Facebook a unuia dintre aceşti elevi, în vârstă de 15 ani.

    Mesajul, care apare în partea de jos a unei fotografii de grup, a fost descoperit marţi de unul dintre colegii lor, care l-a semnalat conducerii liceului, potrivit unei surse judiciare.

    Reţinuţi apoi eliberaţi, ei au sunt convocaţi la 25 martie în faţa unui judecător pentru minori “în scopul de a fi cercetaţi pentru apologia terorismului prin intermediul unei reţele publice de comunicare”, a anunţat Parchetul din Meaux, situat la 40 de kilometri est de Paris.

    Atentatele jihadiste şi antisemite s-au soldat cu 17 morţi la Paris între 7 şi 9 ianuarie. Zeci de persoane au fost urmărite de atunci în Franţa pentru apologia terorismului.

  • Patru elevi francezi au fost convocaţi în faţa justiţiei pentru “apologia terorismului” pe Facebook

    Ei riscă teoretic până la trei ani şi jumătate de închisoare.

    “Nu suntem Charlie şi nu vom fi vreodată, pui de căţea. Culegeţi ce semănaţi”, se poate citi pe pagina de Facebook a unuia dintre aceşti elevi, în vârstă de 15 ani.

    Mesajul, care apare în partea de jos a unei fotografii de grup, a fost descoperit marţi de unul dintre colegii lor, care l-a semnalat conducerii liceului, potrivit unei surse judiciare.

    Reţinuţi apoi eliberaţi, ei au sunt convocaţi la 25 martie în faţa unui judecător pentru minori “în scopul de a fi cercetaţi pentru apologia terorismului prin intermediul unei reţele publice de comunicare”, a anunţat Parchetul din Meaux, situat la 40 de kilometri est de Paris.

    Atentatele jihadiste şi antisemite s-au soldat cu 17 morţi la Paris între 7 şi 9 ianuarie. Zeci de persoane au fost urmărite de atunci în Franţa pentru apologia terorismului.

  • Abu Bakr al-Baghdadi, liderul reţelei Stat Islamic, rănit într-un raid aerian – premierul Irakului

    Potrivit Al-Hayat, citat de International Business Times, Abu Bakr al-Baghdadi a fost rănit într-un raid aerian irakian efectuat în zona Al-Qaim, la circa 400 de kilometri de Bagdad, la frontiera Irakului cu Siria.

    Haidar al-Abadi a catalogat supravieţuirea lui Abu Bakr al-Baghdadi drept un “miracol”, precizând că, după ce a fost rănit, liderul reţelei teroriste a fost transferat în altă zonă.

    Organizaţia teroristă Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant) ocupă teritorii irakiene şi siriene, unde a instaurat un “califat”.

  • Cinci cetăţeni ruşi acuzaţi de pregătirea unor atentate, reţinuţi în Franţa

    Procurorul regional, Yvon Calvet, a declarat că cei cinci suspecţi au fost reţinuţi în localitatea Béziers, unde au avut loc şi percheziţii.

    Atacurile teroriste comise în regiunea Paris în perioada 7-9 ianuarie s-au soldat cu 17 morţi.

     

  • Aurescu: Măsurile de combatere a terorismului nu trebuie să afecteze libera circulaţie în UE

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, la Bruxelles, că la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) au fost discutate o serie de măsuri care ar putea fi luate la nivelul miniştrilor de Externe din UE în vederea obţinerii “unor rezultate mai eficiente” în combaterea terorismului pe fondul evenimentele din Franţa, precum o angajare mai puternică a statelor din regiunea Orientului Mijlociu şi încurajarea abordării comunităţilor musulmane şi a comunităţilor de limbă arabă din Orientul Mijlociu şi din interiorul UE.

    El a precizat că trebuie luate în considerare şi “cauzele fenomenului terorist având în vedere că există o serie de probleme de incluziune şi integrare socială, economică şi culturală care trebuie să fie abordate nu numai prin intermediul măsurilor de aplicare a legii”, care sunt utile dar nu suficiente. “E necesar să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi recrutare în cadrul unor iniţiative teroriste”, a declarat Aurescu, într-o conferinţă de presă.

    Şeful diplomaţiei a explicat că, în cadrul intervenţiei sale la CAE, a subliniat necesitatea ca setul de măsuri pe care îl va lua Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne în acest sens “să aibă în vedere necesitatea respectării depline a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

    Totodată, Bogdan Aurescu a subliniat că prin măsurile privind combaterea terorismului nu trebuie să fie afectate “realizări importante ale procesului de integrare europeană, cum este libera circulaţie a cetăţenilor europeni în interiorul UE”.

  • Europenii îşi testează hotărârea de consolidare a cooperării în combaterea terorismului

    Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliţiei.

    Reuniunea de luni le va permite europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi “combatanţilor” europeni care se întorc din Siria sau Irak.

    Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi Statele Unite între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak şi Siria.

    Între miniştrii UE, discuţiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă şi anume relaţiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârşitul Războiului Rece.

    Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.

    Cooperarea pe tema Siriei şi a grupării Stat Islamic

    Pentru noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exerciţiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniştrilor să reflecteze la “o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică” a circulat săptămâna trecută.

    Documentul sugerează câteva domenii pentru o “reangajare selectivă şi graduală” cu Moscova, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privinţa Siriei şi lupta împotriva SI, dar şi Libia şi negocierile nucleare cu Iranul.

    Acesta insistă asupra faptului că avansarea dialogului cu Rusia “nu înseamnă o revenire la o situaţie normală” şi ar trebui să fie “strâns legată” de punerea în aplicare completă a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în septembrie. Acestea, care prevăd o încetare a focului, se află în prezent într-un punct mort în timp ce situaţia din estul Ucrainei se deteriorează din nou, odată cu ofensiva împotriva aeroportului din Doneţk.

    Textul are în vedere mai ales o “diferenţiere” între sancţiunile legate de Crimeea, care “ar trebui menţinute atât timp cât continuă anexarea”, şi cele vizând “destabilizarea estului Ucrainei”, întinzând clar mâna Moscovei dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morţi începând din aprilie. “UE ar trebui să fie pregătită să revizuiască sancţiunile imediat ce Rusia pune în aplicare acordurile de la Minsk”, apreciază documentul.

    UE a impus sancţiuni economice limitate după anexarea Crimeei în martie. Cele legate de situaţia din estul Ucrainei sunt mult mai dure şi sunt considerate ca fiind parţial responsabile de prăbuşirea rublei şi agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia.

    Aceste ipoteze de lucru au nemulţumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum “să rişti să trimiţi un semnal necorespunzător (…) Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său”, a comentat un diplomat. “Nu este posibil să decuplezi relaţiile UE-Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat un alt diplomat.

    Dezbaterea abia va începe luni. Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în martie, cu mize mult mai mari: ei vor trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancţiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene.

  • Europa, în alertă pe fondul unei posibile mobilizări a teroriştilor. 20 de celule latente ar fi pregătite să atace – VIDEO

    Temerile erau deja mari în Europa Occidentală după mai multe ameninţări din partea Statului Islamic (SI) şi Al-Qaida în Yemen, în momentul operaţiunii antiteroriste de joi seara din Belgia. Potrivit unor surse din cadrul serviciilor de informaţii, ar putea fi implicate până la 20 de celule latente formate în total din 120-180 de persoane pregătite să atace în Franţa, Germania, Belgia şi Olanda, relatează CNN. Agenţiile de informaţii din Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu au identificat o “ameninţare iminentă” în Belgia şi, posibil, în Olanda, a adăugat sursa citată.

    În plus, autorităţile belgiene se tem că şi alţi terorişti vor trece la acţiune, potrivit publicaţiei De Tijd, citată de La Libre Belgique. Cotidianul economic şi financiar a aflat de la serviciile de securitate că pericolul unui atac nu a fost încă înlăturat. Serviciile antiterorism se tem că şi alţi combatanţi întorşi din Siria vor trece la acţiune după operaţiunile efectuate de justiţie şi poliţie de-a lungul ţării. Ameninţări ar fi fost deja primite joi seara la Bruxelles, în urma cărora a fost ridicată alerta teroristă pentru toată ţara, potrivit De Tijd.

    Ca urmare, membrii personalului operaţional al poliţiei locale din Anvers au primit permisiunea de a-şi aduce armele de serviciu la domiciliu. Secţiile de poliţie rămân închise publicului până la noi ordine, în timp ce comisariatele principale sunt deschise dar sunt supravegheate.

    Ca măsură de precauţie, cele mai importante şcoli evreieşti din Bruxelles şi Anvers şi-au anulat cursurile pentru vineri, potrivit revistei Joods Actueel, citată de agenţia Belga. Potrivit revistei, în urma analizei de securitate realizate de serviciul de protecţie internă a comunităţii evreieşti, s-a constatat că este prea periculos pentru continuarea cursurilor vineri.

    Pe de altă parte, o înregistrare video postată pe contul de Twitter al unui jihadist şi reperată de Observatorul pentru Orientul Mijlociu ameninţă Belgia, Franţa, Germania şi Elveţia cu noi atacuri teroriste. Potrivit Observatorului, se remarcă trei tineri combatanţi ai Statului Islamic, probabil pe străzile din Rakka în Siria, care laudă atentatele de la Paris şi ameninţă cu atacuri ulterioare.

    “Le spun tuturor francezilor care se gândesc că Statul Islamic nu va ajunge în Europa, că dacă Allah o va permite, vom veni în Europa. Vor fi din ce în ce mai multe operaţiuni în toată Europa, în Franţa, Belgia, Germania, Elveţia, peste tot în Europa şi peste tot în America“, afirmă primul jihadist. “Califatul se va instala în toată Europa”. adaugă el.

    Unul dintre tovarăşii lui adaugă: “Islamul este o religie de pace între fraţi, dar înainte de toate este o religie a dreptăţii. Indiferent cine ne face rău, îi facem rău”.

    Tot joi, Het Laatste Niews a dezvăluit mesajul unui tânăr din oraşul flamand Courtrai, în vârstă de 19 ani, postat pe Facebook: “Ajungem în Belgia”. Tânărul a fost identificat drept Lucas Van Hessche, plecat în Siria pentru a se alătura Statului Islamic. “Suntem un stat care se dezvoltă şi care va sfârşi prin a ajunge în Belgia. Fie că vreţi sau nu”, adaugă el. Mesajul lui a strâns zeci de “like”-uri şi comentarii pozitive pe reţeaua de socializare.

    Pe de altă parte, potrivit La Libre Belgique, un belgian este suspectat de autorităţile yemenite că face parte dintr-o celulă a Al-Qaida. Bărbatul a fost arestat la începutul lui ianuarie la Sanaa, capitala Yemenului, împreună cu alte două persoane, un somalez şi un portughez. Potrivit Ministerului belgian de Externe, bărbatul este interogat, dar nu era căutat în Belgia.

    De la atacurile de la Paris, anchetatorii din Europa şi-au intensificat activitatea. Poliţia franceză a efectuat noi arestări vineri, iar autorităţile belgiene au desfăşurat operaţiuni în mai multe oraşe din ţară. În Germania vecină, poliţia a efectuat zece percheziţii vizând “mişcarea islamistă” la Berlin şi a arestat două persoane, în cadrul unei operaţiuni de anvergură.

    Joi seara, oraşul belgian Verviers, cu 56.000 de locuitori, a fost scena unui schimb de focuri în urma cărora doi suspecţi de origine nord-africană au fost ucişi. În Verviers locuiesc multe persoane de origine marocană, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Liege. Imigranţii reprezintă peste 11 la sută din populaţie, dar cei mai mulţi provin din ţări europene. Rata şomajului era deja de 20 la sută înaintea crizei economice.

    Raidul a fost punctul culminant al unor investigaţii ale poliţiei în privinţa unei presupuse celule teroriste care includea persoane ce se întorseseră din Siria. Poliţia a arestat, a chestionat şi a căutat dealeri de arme belgieni cu presupuse legături cu SI, iar la sfârşitul săptămânii trecute au arestat doi bărbaţi care se întorceau din Siria, pe aeroportul Charleroi.

    Autorităţile cred că suspecţii urmăriţi joi au furnizat documente şi arme unor bărbaţi care se întorceau din Siria, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informaţii. Un oficial belgian din cadrul serviciului de contraterorism a declarat pentru CNN că presupusa celulă teroristă ar fi primit instrucţiuni de la gruparea Stat Islamic.

    Potrivit televiziunii VTM, afliată CNN, investigaţia teroristă din Belgia a început în urmă cu câteva săptămâni şi nu există o legătură cu atacurile de la Paris. Dar surse din cadrul serviciilor de informaţii au declarat că atacurile de la Paris au jucat un rol în accelerarea operaţiunii belgiene.

    Potrivit RTL.be, suspecţii din Verviers aveau uniforme de poliţie false, ceea ce i-a intrigat pe anchetatori. Aceeaşi sursă afirmă că există informaţii, neconfirmate oficial însă, potrivit cărora suspecţii ar fi putut folosi aceste uniforme pentru deturnarea unui autobuz.

    Presa flamandă vorbeşte şi despre alte piste cu privire la intenţiile teroriştilor pe teritoriul belgian. Cotidianul Het Laatste Nieuws vorbeşte despre atacul asupra sediului poliţiei federale. Teroriştii ar fi plănuit, de asemenea, răpirea unei persoane cunoscute pentru a filma şi apoi difuza decapitarea ei. Cotidianul flamand De Standaard vorbeşte despre un atac global asupra comisariatelor de poliţie.

    Ministrul belgian de Externe Didier Reynders a declarat vineri dimineaţa pentru postul de televiziune francez iTélé că ameninţarea cu atentate viza forţele de poliţie.

    Celula belgiană de luptă împotriva spălării de bani a transmis Parchetului anul trecut un număr record de dosare privind finanţarea terorismului, respectiv 36 de dosare ce implică în total 6,8 milioane de euro. În 2013, celula a transmis 25 de dosare, implicând în total 2,6 milioane de euro, potrivit ediţiei de vineri a L’Echo şi De Tijd.

    În 2014, celula a primit 152 de notificări privind tranzacţii financiare suspecte legate de terorism, comparativ cu 126 în 2013.

    “Este totuşi foarte dificil de reperat banii teroriştilor”, insistă Jean-Claude Delepière, directorul celulei de combatere a spălării de bani, care a lansat un apel pentru ca celula să primească mai multe competenţe.

    O altă îngrijorare o reprezintă însă faptul că această celulă nu partajează direct informaţiile financiare cu serviciile de informaţii.

     

  • Cel puţin trei morţi într-o operaţiune antiteroristă desfăşurată în Belgia

    Forţele speciale belgiene au intervenit, joi seară, într-o clădire din oraşul Verviers unde erau presupuşi membri ai unui grup terorist.

    Trei persoane au murit în schimburile de focuri care au urmat, iar alţi suspecţi au fost reţinuţi, anunţă postul RTBF.

    În zonă au fost auzite mai multe explozii şi schimburi de focuri.

  • Un exemplar din Charlie Hebdo costă pe internet chiar şi 100.000 de euro

    După ce copiile revistei de la chioşcurile de ziare s-au epuizat la scurt timp de la atacul terorist, site-ul de licitaţii online eBay a lansat spre vânzare mii de numere ale publicaţiei, majoritatea pentru cea mai recentă ediţie a revistei. Coperta acesteia prezintă un desen cu profetul Mahomed care ţine o pancartă inscripţionată cu mesajul “Je suis Charlie”. Deasupra desenului se află mesajul “Tout est pardonne” (Totul este iertat).

    O revistă Charlie Hebdo a ajuns să fie vândută cu un preţ de 20.000 de dolari pe varianta americană a eBay, după ce câştigătorul licitaţiei a licitat contra altor 116 utilizatori. Un alt utilizator a oferit 14.642 dolari pentru o revistă folosind opţiunea “Buy it now” (cumpără acum). eBay nu a făcut public numele utilizatorilor în ambele situaţii.

    Preţurile din SUA au fost întrecute de cele înregistrate în mediul online din Europa. Versiunea franceză a eBay vindea o revistă Charlie Hebdo în schimbul a 100.000 de euro, potrivit CNBC.com.

    Alt număr al revistei a fost licitat de la un preţ de pornire de 5.000 de dolari, cu un preţ la versiunea “Buy it now” de 15.000 de dolari. Potrivit eBay, 27 de oameni au urmărit obiectul listat în interval de o oră. Vânzătorul, care nu a putut fi contactat prin intermediul e-mailului, este din Letonia, dar a specificat că a călătorit la Paris special pentru a cumpăra revista.

    O versiune a ediţiei în limba italiană se vindea pe site-ul american eBay cu un preţ de pornire de 7.500 de dolari, iar opţiunea “Buy it Now” era posibilă cu un cost de 4.999 dolari. Vânzătorul acestei versiuni trăieşte în Regatul Unit şi Franţa şi nu a putut fi nici el contactat.

    În mod normal, publicaţia tipărită în  16 limbi are un tiraj de 69,999 de copii, dar săptămâna aceasta, numărul acestora a ajuns la cinci milioane, potrivit Time. Tipărit în 5 milioane de exemplare, vândute cu 3 euro bucata, numărul de miercuri din Charlie Hebdo, dacă va fi epuizat integral, va aduce profituri de aproximativ 8 milioane de euro, informează AFP.

    Publicaţia va primi toate încasările aduse de primul milion de exemplare vândute (3 milioane de euro), în virtutea unei mari operaţiuni de solidaritate din rândul lanţului de tipărire şi distribuţie, ai cărui reprezentanţi au acceptat să lucreze gratuit, cedându-şi comisionul pentru a ajuta Charlie Hebdo şi familiile victimelor. Apoi, aşa cum procedează de obicei pentru vânzările lor, săptămânalul francez va percepe 40% din încasările aduse de celelalte 4 milioane de exemplare vândute, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, potrivit Mediafax.