Tag: scoli

  • Arena Naţională nu ar avea autorizaţie ISU, deşi aici au avut loc show-uri pirotehnice

    Nici Naţional Arena nu ar avea avizul pompierilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru recepţia finală a construcţiei, potrivit spuselor unui  pompier preluat pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan. De asemenea, multe dintre şcoli, săli de spectacole sau instituţii publice funcţionează fără avize din partea pompierilor, conform realitatea.net

    Un pompier revoltat de modul cum şi-au pasat autorităţile responsabilitatea pentru autorizarea clubului Colectiv scrie că patronii le râd în nas pentru că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă nici măcar nu are competenţa legală să închidă unităţile cu risc.
    Pompierul susţine că motivul pentru care militarilor de la ISU nu li s-a permis să verifice aceste nereguli e acela că politicienii nu ar mai câştiga bani ca să-şi finanţeze campaniile electorale.

    “Pentru că altfel nu am mai avea şcoli care funcţionează fără aviz. Blocurile nu ar mai fi anvelopate cu polistiren expandat pentru că pompierii interzic acest material pe bloc şi nu ar mai exista meciuri nici pe Arena Naţională pentru că nici acolo pompierii nu au dat avizul la recepţia finală. Antreprenorul, ca să mai tragă nişte bani în buzunar, a folosit panouri care ard mai repede decât s-a prevăzut în proiectul iniţial”, spune pompierul, conform tolo.ro.

    Motivul pentru care Arena Naţională nu ar fi primit autorizarea de la pompieri e că o unele dintre panourile folosite sunt din materiale extrem de inflamabile

    Oficialii de la ISU Bucureşti nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţiile prezentate de blogul lui Cătălin Tolontan.

  • Profesoara care a fost ameninţată cu concedierea dacă mai publică fotografii pe Instagram – FOTO

    Mindi Jensen, profesoară şi mamă a patru copii, a început să facă fitness imediat după divorţ. Publică, în mod regulat, poze cu ea de la antrenamente, de la sala de fitness şi de la competiţii de bodybuilding, iar din cauza acestui lucru ar fi putut fi concediată, informează Techinsider.

    Şcoala la care predă a ameninţat-o că o dă afară, după ce a primit mai multe plângeri de-ale părinţilor în legătură cu pozele lui Jensen.

    Şcoala i-a oferit trei opţiuni- fie şterge pozele, fie îşi face contul de instagram privat, fie este concediată, spune ea.

    Nu mi se respectă drepturile. Asta e o chestiune ce ţine de părinţi şi copii. Dacă nu vreţi ca copilul dumneavoastră să nu-mi vadă pozele, atunci trebuie să-i impuneţi restricţii lui, nu mie, a declarat ea.

    Într-un final, reprezentanţii şcoli şi-au cerut scuze şi o lasă pe Mindi Jensen să profeseze în continuare.

  • Training pentru traficul bucureştean: italianul care te învaţă cum să te fereşti de accidente

    Andrea Fogliazza, un antreprenor italian stabilit în România, a lansat o şcoală de conducere defensivă şi o competiţie în care a investit peste 400.000 de euro până în prezent. Până la finalul anului vrea să ajungă la peste 1.000 de cursanţi, mare parte din clienţii săi fiind aduşi de companiile care vor să se asigure că maşinile din flotele lor sunt pe mâini bune.

    O discuţie auzită la radio în maşină reproducea remarca unui taximetrist despre şofatul în contextul infrastructurii locale: „În România nu ar trebui să existe şcoli de şoferi care să te înveţe cum să conduci, ci şcoli care să te înveţe cum să te fereşti în trafic”. Italianul Andrea Fogliazza a speculat această nevoie şi a creat şcoala de conducere defensivă Smart Driving, ce antrenează exact ce descria taximetristul: reacţiile şoferilor în situaţii limită. Astfel, reacţiile şoferului în condiţiile unui derapaj ori ale neacordării de prioritate din partea unui alt participant la trafic pot fi studiate şi corectate în cadrul şcolii lansate de italian la sfârşitul anului 2013. Ulterior lansării şcolii, antreprenorul a simţit nevoia dezvoltării şi a unor competiţii pentru cei care voiau să îşi testeze, alături de reacţiile în situaţii limită, şi spiritul competitiv. Până acum, Fogliazza apreciază că a investit mai mult de 400.000 de euro în cele două componente şi că, până la finalul anului viitor, va ajunge la un rulaj al afaceri de 900.000 de lei (cca 200.000 de euro).

    Andrea Fogliazza a ajuns în România în urmă cu aproximativ 10 ani, când era responsabil de dezvoltarea comercială în cadrul filialei din Iaşi a furnizorului italian de servicii de call center şi de telemarketing XL World. Compania, care ajunsese la 1.200 de angajaţi în România, a fost vândută către Xerox, iar lui Fogliazza i s-a propus să ocupe o funcţie în cadrul filialei din Albania a companiei, unde firma mutase câteva sute de locuri de muncă.

    Andrea Fogliazza a preferat să rămână în România, unde a intrat în antreprenoriat cu o afacere de import alimentar. Ulterior, a vândut firma, iar la scurt timp a deschis şcoala de conducere defensivă Smart Driving (operată de compania WCA Team SRL). Ideea afacerii a venit ca urmare a pasiunii sale pentru moto sport – a participat la cursuri ale Yamaha Motorbikes şi Ducati Motorbikes, dar a urmat şi cursuri de instructor în Italia, Croaţia şi Ungaria. Ulterior, a pregătit motociclişti pe circuite de renume mondial precum Isle of Man ca director şi technical director şi team manager pentru Extreme Rider (2003 – 2009). Numărul de circa 100 de participanţi la un eveniment de pilotaj realizat în 2013 în România în colaborare cu şcoala Guidare Pilotare din Italia, o instituţie de conducere defensivă şi sportivă din Europa şi şcoala oficială a BMW, l-a încurajat să creeze o afacere similară în România.

    Sistemul şcolii Guidare Pilotare este, potrivit lui Fogliazza, unul diferit faţă de cel al şcolilor de şoferi obişnuite şi care aplică principii ale psihologiei în condus şi reacţie. Fondatorul şcolii, pilotul de Formula 1 Siegfried Stohr, este la bază psiholog. La începutul anului trecut, a lansat şcoala Smart Driving, mai întâi printr-o colaborare cu Automobile Bavaria, prin care cursanţii aveau posibilitatea să îşi exerseze tehnica de condus pe autoturisme Mini. După şapte luni de activitate, a realizat un nou parteneriat, cu dealerul BMW APAN Motors din Brăila, iar de atunci elevii îşi pot exersa cunoştinţele pe maşini BMW din parcul auto al dealerului. În cursul acestui an, Fogliazza a lansat şi conceptul Smart Driving Series, care reprezintă un context în care elevii şcolii să aplice ceea ce au învăţat într-o competiţie, alături de persoane care vor pur şi simplu să îşi testeze abilităţile de condus defensiv.

    Concret, şcoala Smart Driving predă exerciţii organizate pe un circuit amenajat, cu maşini dotate cu camere de filmat, ce înregistrează comportamentul elevului, cât şi viteza şi frânarea maşinii, dar şi cu sisteme care permit simularea în situaţii limită – precum pierderea aderenţei la polei ori evitarea obstacolelor la viteză mare. „Sunt foarte ciudate reacţiile – unii dintre ei lasă volanul şi închid ochii, alţii frânează incorect”, descrie Fogliazza cele mai des întâlnite reacţii la cursanţii săi.
    Odată ce au înţeles greşelile din aceste reacţii, cursurile continuă în corectarea acestora şi în direcţia aplicării tehnicii corecte.

  • Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?

    Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.

    În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.

    Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.

    JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.

    Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.

    În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
    Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.

    În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.

  • Gafă incredibilă într-un manual de Cultură Civică pentru clasa a VII-a

    În şcolile din Maramureş a ajuns un lot de manuale cu evidente deficienţe de tipar. În loc de diacritice, cărţile au spaţii goale, scrie Vocea Transilvaniei.

    Este vorba despre manualul de „Cultură Civică”, scrisă de Elena Nedelcu şi Ecaterina Morar şi avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Potrivit însemnelor de pe coperta interioară a cărţii, „Manualul a fost aprobat de Consiliul Naţional pentru Aprobarea Manulalelor, în urma licitaţiei organizate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin unitatea de Coordonare a Proiectului de reformp a Înnvăţământului Preuniversitar din România. Manualul este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată de Mninisterul Educaţiei şi Cercetării prin Ordinul nr. 5654 din 23.12.1997 şi este distribuit gratuit elevilor”.

    Cu toate că a fost supervizat de către o comisie de specialitae şi avizat de Ministerul Educaţiei, manualul este plin de greşeli iar calitatea tipăriturii este execrabilă. Imaginile sunt suprapuse, culorile neclare şi, în loc de diactriticile care lipsesc, sunt spaţii goale, notează sursa citată.

    Întrebaţi cum au permis ca astfel de manuale să ajungă în şcolile din Maramureş, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au dat următorul răspuns: „Manualul este cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale. Are referenţi ştiinţifici şi a fost editat, am văzut, în anul 1997 şi a fost retipărit de atunci în fiecare an şcolar. Deşi manualele sunt transmisibile, un procent de până la 15% se comandă manuale noi pentru ele se deteriorează pe parcursul studiului de către o generaţie de elevi. Bănuiesc că editura a obţinut sau a câştigat licitaţia organizată de către Ministerul Educaţiei pentru că Inspectoratul Şcolar nu are nicio treabă cu licitarea manualelor. Treaba aceasta o face Ministerul Educaţiei şi manualele acreditate de Ministerul Educaţiei pot fi comandate de Inspectoratele Şcolare pe baza comenzilor pe care le depun şcolile şi în această manieră a ajuns manualul la care faceţi referire în şcolile din Maramureş”, a declarat Pavel Filip, inspectorul pentru Discipline Socio-Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

  • O sa fie fumatul in România interzis total în spaţii publice?

    Interzicerea totală a fumatului în spaţii publice dar şi a vânzării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 metri de spitale şi unităţi de învăţământ a iscat vâlvă în rândul susţinătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar şi între comercianţi şi operatorii de spaţii Horeca. Care este miza?

    Tot ce s-a impus cu forţa nu a funcţionat. Oamenii fac legislaţie din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacţii din partea celor vizaţi de acest demers.

    Pe de o parte susţinătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar şi la dreptul de liberă circulaţie, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei, ai comercianţilor şi ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creşterea pieţei negre şi la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producţie, distribuţie, desfacere).

    Peste 250 de organizaţii medicale, academice, de tineret şi protecţie a drepturilor copiilor şi a dreptului la sănătate au constituit Coaliţia România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia şi Slovacia, România oferă protecţie limitată sau chiar deloc în ceea ce priveşte fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislaţii ineficiente, limitate şi prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliţiei România Respiră.

    Pe de altă parte, Sebeşanu consideră că dreptul cel mai important câştigat la revoluţie este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim şi la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poţi veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte ţări au început să limiteze fumatul şi în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeşanu.

    Anul trecut, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activităţi în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenţi au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalităţii; 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa şi ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap şi nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, aşa cum s-a întâmplat cu bacşişul. Sunt legi făcute de birocraţi care n-au lucrat o zi în industrie şi nu înţeleg cum funcţionează”, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienţi, ci şi pentru că timpul de stat la masă se reduce substanţial, la fel şi consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricţii sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.

    Şi reprezentanţii industriei tutunului au o poziţie fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate şi considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

    Iar proiectul de lege va favoriza creşterea contrabandei, susţin reprezentanţii industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de ţigarete (British American Tobacco, Philip Morris şi JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţiil; suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricţiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme şi au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, „cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, preşedinte al ANCMMR, afirmă că între consecinţele iniţiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum şi scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coşului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

    În esenţă, discordia dintre taberele pro şi contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.

  • Rezultate Evaluare Naţională 2015. Topul şcolile cu cele mai mari medii la Evaluarea Naţională

    Pe locul al doilea s-a clasat Colegiul Naţional “Gheorghe Vranceanu” din Bacău, cu media 9,61, iar pe locul al treilea Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, cu media 9,59.

    În Capitală, Colegiul Naţional “Gheorghe Lazar” a obţinut cele mai bune rezultate la Evaluare Naţională, clasându-se pe poziţia a 11-a în ierarhia naţională.

    Topul celor 50 de şcoli cu cele mai bune rezultate din ţară:

     1.  Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” Galaţi – media 9,62

    2. Colegiul Naţional “Gheorghe Vrânceanu” Bacău – media 9,61

    3. Colegiul National “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca – media 9,59

    4. Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” Braşov – media 9,57

    5. Colegiul National, Iaşi – media 9,52

    6. Colegiul Naţional “Unirea” Focşani – media 9,51

    7. Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila – media 9,50

    8. Colegiul Naţional “Zinca Golescu” – media 9,50

    9. Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” Baia Mare – media 9,50

    10. Liceul Teoretic “Ovidius” Constanţa – media 9,48

    11. Colegiul Naţional “Gheorghe Lazar” Bucureşti – medie 9,47

    12. Colegiul “Costache Negruzzi”, Iaşi – medie 9,46

    13.  Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani – medie 9,45

    14. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” – medie 9,43

    15.  Liceul Teoretic “Şcoala Mea” – medie 9,40

    16. Colegiul Naţional “Moise Nicoara” Arad – medie 9,37

    17.  Colegiul Naţional “Ferdinand I” Bacau: medie 9,37

    18. Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare: medie 9,37

    19. Colegiul Naţional “Emil Racovita”, Iasi: medie 9,36

    20.  Colegiul National “Gh.Lazar” Sibiu: medie 9,31

    21. Colegiul National “Petru Rares”, Municipiul Piatra-Neamt: medie 9,31

    22. Colegiul National “Mircea cel Batran” Constanta: medie 9,31

    23. Colegiul National “Alexandru Papiu Ilarian” Tirgu Mures: medie 9,27

    24. Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza”, Municipiul Ploiesti: medie 9,27

    25.  Colegiul National “B. P. Hasdeu” Municipiul Buzau: medie 9,24

    26.  Transylvania College The Cambridge International School in Cluj: medie 9,24

    27. Scoala Gimnaziala “Ion Creanga” Braila: medie 9,24

    28. Colegiul National ‘Dr. Ioan Mesota’ Brasov: medie 9,24

    29. Colegiul National de Informatica ‘Grigore Moisil’ Brasov: medie 9,24

    30.  Colegiul National “Spiru Haret”, Localitatea Tecuci: medie 9,23

    31.  Colegiul National “Emanuil Gojdu” Oradea: medie 9,23

    32. Colegiul National “Nicolae Balcescu” Brăila: medie 9,23

    33. Colegiul National “Grigore Moisil”Bucureşti: medie 9,21

    34. Scoala Gimnaziala “Elf” Cluj-Napoca: medie 9,19

    35. Colegiul National “Nichita Stanescu”, Municipiul Ploiesti: medie 9,17

    36. Scoala gimnaziala “Anastasia Popescu”: medie 9,17

    37. Scoala Gimnaziala “Ioan Bob” Cluj-Napoca: medie 9,17

    38. Colegiul National “Traian” din 8. Drobeta-Turnu Severin: medie 9,16

    39. Colegiul National “Petru Rares” Suceava: medie 9,15

    40. Colegiul National “Cuza Voda”, Mun. Husi: medie 9,13

    41. Colegiul National “Ion Luca Caragiale”, Municipiul Ploieşti: medie 9,12

    42.  Colegiul National “Vladimir Streinu” Găeşti: medie 9,10

    43. Liceul Borşa: medie 9,10

    44.  Colegiul National “Mihai Viteazul”, Municipiul Ploiesti: medie 9,08

    45. Colegiul National “Mihai Eminescu”, Iasi: medie 9,08â

    46.  Scoala Gimnaziala “Mircea Eliade” Craiova: medie 9,08

    47. Colegiul National “Dragos Voda” Sighetu Marmatiei: medie 9,07â

    48. Scoala Gimnaziala nr. 79 din Bucureşti – medie 9,07

    49.  Colegiul Naţional “Doamna Stanca” Satu Mare – medie 9,06

    50.Bucuresti – Complexul Educational Lauder Reut din Bucureşti – medie 9,02

    Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, la nivel naţional, 79,3% dintre candidaţi au obţinut medii peste cinci. La limba şi literatura română au obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la matematică au fost 73,5% din medii peste cinci.

    În ceea ce priveşte mediile de 10, judeţul Cluj-Napoca ocupă prima poziţie într-un astfel de clasament, cu un număr de 43 de elevi care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii. Proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

    Contestaţiile vor fi rezolvate în perioada 27-28 iunie, iar luni, 29 iunie, vor fi afişate rezultatele finale la Evaluare Naţională 2015.

    Candidaţii pot solicita comisiei de organizare a Evaluării Naţionale să-şi vadă lucrările numai după afişarea rezultatelor finale, după contestaţii. Vizualizarea lucrării nu va duce la reevaluarea sau modificarea notelor acordate candidatului respectiv.

  • Peste 700 de şcoli închise în Coreea de Sud din cauza unor temeri provocate de MERS-CoV

    Peste 700 de instituţii de învăţământ – de la grădiniţe şi până la colegii – au fost închise ca răspuns la temeri ale publicului faţă de ceea ce a devenit cel mai mare focar de MERS-CoV din afara Arabiei Saudite.

    Cinci cazuri noi au fost coonfirmate joi, numărul cunoscut de infecţii crescând astfel la 35, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Primul caz, raportat pe 20 mai, a fost al unui bătrân, în vârstă de 68 de ani, diagnosticat în urma unei călătorii în Arabia Saudită.

    De atunci, peste 1.300 de persoane care ar fi fost expuse în mod direct sau indirect coronavirusului au fost plasate în diverse niveluri de carantină.

    Unele au fost izolate în unităţi desemnate de stat, iar celor mai multe li s-a recomandat să stea acasă.

    La Seul, nivelul tot mai mare al îngrijorării este reflectat de creşterea numărului navetişttilor care poartă măşti în autobuze şi metrouri.

    Îngrijorarea a fost “exportată”, în contextul în care Organizaţia coreeană pentru turism (KTO) a anunţat joi că aproximativ 7.000 de turişti – majoritatea din China şi Taiwan – şi-au anulat călătoriile în grup în Coreea de Sud.

    “O anulare în masă de această amploare este foarte neobişnuită. Mulţi turişti au evocat o epidemie de MERS-CoV ca motiv principal”, a declarat un purtător de cuvânt KTO pentru AFP.

    Administraţia preşedintei Park Geun-hye şi oficiali în domeniul Sănătăţii, în general, au fost criticaţi pentru un răspuns prea încet la apariţia focarului.

    Într-o reuniune de urgenţă cu oficiali din dmeniul Sănătăţii, miercuri, Park Geun-hye a îndemnat “să se facă totul” pentru stoparea răspândirii coronavirusului şi atenuarea temerilor publicului.

    În total 1.161 de persoane au fost infectate la nivel mondial, dintre care 436 au murit. Peste 20 de ţări au fost afectate, însă cele mai multe cazuri au fost raportate în Arabia Saudită.

    Coronavirusul, pentru care nu există un tratament sau vaccin, este considerat o rudă mai letală, dar mai puţin infecţioasă, a Sindromului respirator acut sever (SARS), care a ucis sute de persoane după ce a apărut în Asia în 2003.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că se aşteaptă ca numărul de infecţii în Coreea de Sud să crească, dar a subliniat că “nu există o dovadă a unei transmiteri susţinute în comunitate”.

  • Şcolile din Nepalul devastat de cutremure se redeschid într-o atmosferă de incertitudine

    Peste 7.800 de şcoli au fost avariate de cutremurul din aprilie, ceea ce a afectat studiile a peste 800.000 de copii.

    Ministerul Educaţiei a anunţat că şcolile îşi reiau programul doar dacă imobilele în care funcţionează au fost declarate sigure în urma inspecţiilor unor experţi.

    Guvernul i-a invitat pe părinţi să inspecteze ei înşişi sediile şcolilor înainte să-şi trimită copiii la ore.

    “Am verificat clădirea şcolii fiicei mele şi pare suficient de sigură să o trimit la ore”, a declarat Mukunda Shrestha după ce vizitat Şcoala Sf. Xavier din Kathmandu. “Este un moment neprielnic, aşa că ne facem griji în legătură cu aceste lucruri”, a adăugat ea.

    Guvernul a dispus ca şcolile să ţină ore distractive pentru elevi în primele câteva zile, înainte să reia procesul de învăţământ obişnuit, având în vedere că numeroşi copii sunt afectaţi din punct de vedere psihologic.

    “Sediul şcolii are nişte crăpături, dar unitatea a anunţat că ingineri au inspectat clădirile şi sunt sigure”, a declarat Prajana KC, al cărei fiu este elev la o şcoală din Bhaktapur (est).

    “Însă (fiul ei) Sagar a început să vomeze după cutremurul care a avut loc în cursul nopţii (de sâmbătă spre duminică) şi părea foarte speriat, aşa că nu l-am trimis la şcoală astăzi”, a declarat ea.

    În cazul multor şcoli, redeschiderea necesită timp, deoarece implică reconstruirea infrastructurii.

    “Şcoala a dispărut complet”, a declarat Prem Dai, un paznic de la Liceul Tribhuvan Trishuli, cea mai mare şcoală de stat din districtul Nuwakot.

    “Oameni strămutaţi s-au instalat cu toţii pe terenul şcolii şi nu le putem cere să plece. În plus, este prea cald să fie organizate ore în soare, iar vremea este imprevizibilă zilele astea. Şcoala noastră nu are mijloace nici măcar să construiască nişte clase improvizate în acest moment”, a adăugat el.

    Nepalul are în total 34.000 de şcoli de stat şi 8.000 de şcoli private.

    Potrivit poliţiei, 8.691 de persoane au murit în cutremurele care au devastat Nepalul pe 25 aprilie şi 12 mai.

  • Autorităţile vor să introducă în şcoli pregătirea obligatorie privind securitatea cibernetică

    “La nivel guvernamental există preocupări privind introducerea în şcoli a pregătirii obligatorii referitor la securitatea în spaţiul cibernetic şi crearea de specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar în domeniul securităţii cibernetice”, a declarat, luni, directorul Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Florin Cosmoiu, prezent la Summit-ul Regional de Securitate Cibernetică organizat la Bucureşti.

    El a explicat pentru MEDIAFAX că problema a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au fost dezbateri pe această temă inclusiv la nivelul comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

    Potrivit şefului Cyberint, discuţiile au vizat introducerea pregătirii pentru securitate cibernetică cel mai probabil de la nivel gimnazial, având în vedere că în prezent tot mai mulţi elevi au telefoane mobile conectate la internet. Cei mici vor fi învăţaţí astfel cum să evite accesarea unor adrese de internet suspecte şi vor fi instruiţi să nu divulge date personale unor terţe părţi sau să îşi protejeze diversele modalităţi de comunicare online, de la mail la reţele sociale.