BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Fondatorul unei clinici private din România: „Frica de pandemie va ţine sistemul medical cel puţin până în 2021”

    Centrul Medical Provita, o companie de talie medie din piaţa serviciilor medicale private, pus pe piaţă de familia Palea în Bucureşti în urmă cu aproape un deceniu, era în plină dezvoltare înainte de izbucnirea pandemiei. Puşi faţă în faţă cu răspândirea virusului şi în rândul cadrelor medicale, dar şi cu măsurile autorităţilor de limitare a circulaţiei, antreprenorii au fost nevoiţi să „oprească hemoragia”, aşa cum spune chiar medicul Ovidiu Palea, fondatorul Provita.
    „Aveam de departe cele mai bune ultime şase luni cu o consolidare pe spital, cu programe noi şi deschiderea unui nou centru de recuperare. Am anticipat o cădere majoră a încasărilor care s-a adeverit în aprilie. A trebuit să luăm măsuri foarte grele ca «să oprim hemoragia», povesteşte Ovidiu Palea.
    El este de profesie medic, având şi experienţa unui alt sistem de sănătate din afară, după ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, în Washington.
    Venind des în ţară şi văzând o oportunitate după intrarea României în Uniunea Europeană, medicul român a decis să ia fonduri europene pentru a începe propriul business, în 2011, din banii săi şi ai soţiei sale, Ada Palea, economistă în SUA.
    În 2012, Provita a preluat o clinică ambulatorie din Bucureşti, iar până în 2015 a dezvoltat centrul de ambulatoriu. în 2015 a investit
    9 milioane de euro în spitalul Provita, o unitate cu 39 de paturi.
    Iar planurile pentru 2020 urmăreau în continuare dezvoltarea, înainte ca noul virus să ajungă în Europa, după care să afecteze toată lumea.
    Una dintre primele măsuri luate de autorităţi au afectat direct industrii importante, cu o contribuţie semnificativă la economie, cum ar fi HoReCa, acolo unde activitatea s-a oprit în perioada stării de urgenţă. Indirect însă, şi activitatea din sănătate a fost afectată, după ce doar pacienţii care aveau o urgenţă medicală mai puteau fi internaţi, iar ceilalţi pacienţi erau sfătuiţi să mai aştepte dacă există această posibilitate. Această recomandare a lovit direct în încasările operatorilor privaţi din sănătate.
    „Marea majoritate a proprietarilor de spaţii s-au dovedit cu adevărat parteneri de business şi am găsit soluţii într-o lună când am avut o cădere de 80% a încasărilor şi cu un prognostic rezervat pe mai departe”, a mai spus Ovidiu Palea.
    Totuşi, măsurile de distanţare au păstrat numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la un nivel redus, astfel încât spitalele să nu fie solicitate, ceea ce a redus impactul coronavirusului în România, în comparaţie cu ţări precum Italia sau Spania.
    Un aspect care nu a fost luat însă în calcul a fost cât de mult îi va afecta pe pacienţii care nu au putut să facă programări pentru probleme care nu erau urgenţe.
    „România nu a avut un impact acum deloc mare pentru că măsurile de distanţare, deşi păreau exagerate, au funcţionat. Cred însă că pe termen mediu va fi major! Pentru că sunt zeci de mii de pacienţi amânaţi pentru că n-au fost urgenţe şi care ies din ferestrele terapeutice fie cu prognostic ideal, fie devin urgenţe. Aceasta va genera un cost major în sistem în următorii ani”, a explicat fondatorul Provita.
    El crede că frica de pandemie va ţine sistemul medical „în gardă” cel puţin până în 2021, iar costurile vor creşte semnificativ, având în vedere funcţonarea la un nivel mai scăzut şi toate măsurile de protecţie.
    „În perioada în care era voie să operăm doar urgenţe, am ţinut deschise clinicile la un minim necesar raportat la un grad de încărcare aproape de zero în multe zile”, a mai explicat fondatorul Provita.
    Ovidiu Palea estimează că principalele schimbări în sistemul medical vor fi de la mai puţini pacienţi la stat la costuri mai mari pentru oameni şi creşterea tarifelor în sistemul privat, care se va lupta să menţină standardele de calitate. Recesiunea care va urma crizei sanitare se va vedea însă direct în buzunarul pacientului, mai spune medicul.
    Personalul medical s-a aflat în contact direct cu pacienţii, iar odată ce transmiterea virusului a devenit comunitară, fără a putea fi identificat primul pacient, virusul încă nou pentru lumea medicală şi-a adăugat încă o „necunoscută”.
    „Toţi colegii, furnizorii, bănci, medici asociaţi, pacienţi, absolut toţi am trecut prin clipe foarte grele şi cred că în perioada asta, unii mai mult decât alţii – dar oricum în premieră – am învăţat să fim mai puţin egoişti, să ne gândim la cei din jur şi faptul că nu poate să-ţi fie ţie bine şi tuturor rău. Şi cred că mulţi am avut brusc o trezire la realitate sau măcar un iz de ce înseamnă în viaţă să ai probleme cu adevărat”, a spus medicul Ovidiu Palea.
    Adaptare prin telemedicină?
    „N-ar trebui să existe acest termen”, crede Ovidiu Palea. Medicul spune că o consultaţie online nu poate înlocui relaţia dintre medic şi pacient în cabinet.
    Pentru a se adapta, operatorii privaţi au mizat pe telemedicină, iar pacienţii care voiau să discute cu un medic specialist despre o problemă de sănătate pot face acest lucru, contra cost, din propria casă. Inclusiv autorităţile au venit în spirijinul medicilor din punct de vedere legal pentru a reglementa activitatea medicală online.
    „Nu mă consider un conservator, dar medicina înseamnă contact! Verbal şi fizic! Pacientul trebuie să aibă un examen fizic, trebuie evaluat dosarul, investigaţiile, făcut un plan terapeutic şi explicat alternativele. Online e departe de ideal”, susţine Ovidiu Palea.
    Medicul crede că va creşte acest domeniu al consultaţiilor online pentru că există un deficit major de medici în anumite zone ale ţării şi ar putea fi parţial rezolvată această problemă, iar oamenii au văzut în aceste luni că funcţionează. Inclusiv Provita a creat o platformă online pentru a se adapta acestor vremuri.
    „Noi am început agresiv o platformă de online în ciuda opiniei mele conservatoare, pentru că idealul e una, ce trăim e altceva. Pot spune că pacienţii au fost foarte interesaţi pe perioada izolării, e posibil acum să scadă temporar, dar pe termen lung va creşte, zic eu, încet şi sigur”, a mai spus Ovidiu Palea.

    Scenarii optimiste
    Fondatorul Provita crede că va recupera pierderile din lunile martie şi aprilie şi va încheia anul 2020 pe creştere.
    „Dacă vorbim strict în cifre, venituri, cred că vom fi peste 2019 – adică vom recupera cele două luni – dar asta şi pentru că mă aştept la schimbări în rândul jucătorilor mari care au fost mai loviţi ca noi. Asta va genera fluctuaţii de personal şi business care cred că ne vor ajuta.
    Deci creşterea o văd mai mult dintr-o redistribuire. Pentru că buzunarul pacientului se va goli chiar şi pentru sănătatea lui”, a precizat Ovidiu Palea.
    El crede însă că anul 2021 va fi mai greu pentru business, iar măsurile la nivel de politică de sănătate ar trebui deja luate pentru a atenua impactul crizei. „Şi trebuie dată legea asigurărilor medicale private, care este în orice ţară europeană. Dacă se întâmplă asta, pacienţii români sunt salvaţi. Altfel, agonia va continua şi la stat, şi la privat”, a concluzionat Ovidiu Palea.
    Provita numără în prezent o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinici, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament. În cadrul centrelor Provita lucrează 110 persoane şi peste 200 de cola­boratori. Compania a ajuns în opt ani de la înfiinţare la afaceri de
    25 de milioane de lei în 2018 şi profit de 1,6 milioane de lei, activând într-o piaţă concurenţială, dominată de marile reţele cu clinici la nivel naţional.
    Serviciile medicale private generează anual circa 7 miliarde de lei, fiind o piaţă cu o evoluţie efervescentă în ultimii cinci ani, mai ales în urma tranzacţiilor prin care operatorii privaţi pot să se consolideze.

  • Salariile mai multor categorii de angajaţi din sănătate cresc de la 1 iulie

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea care prevede majorarea salariilor pentru unii angajaţi din sistemul sanitar. Aceştia vor primi de la 1 iulie salariile de bază prevăzute pentru anul 2022.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru majorarea salariilor kinetoterapeuţilor, fiziokinetoterapeuţilor şi profesorilor de cultură fizică medicală (CFM) din sistemul sanitar.

    Actul normativ modifică şi completează Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CSM.

    Aceştia vor beneficia, de la 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute pentru anul 2022.

  • La mulţi ani, Europa! Cum stă România în UE după 13 ani de la aderare: suntem pe primul loc la internet, producţia de porumb şi floarea soarelui, dar pe ultimele locuri la educaţie, sănătate, drumuri

    Ziua Europei (9 mai), la 70 de ani de la concretizarea ideii de uniune a statelor europene şi la 13 ani de la aderarea României la blocul comunitar, găseşte Uniunea într-o criză economică fără precedent provocată de coronavirus  România ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene beneficiază de toate avantajele pe care le oferă această poziţie – libera circulaţie a bunurilor, capitalului şi persoanelor, piaţa unică etc.  De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană a pus bazele unei dezvoltări economice mai accelerate  Cu toate acestea, ţara se află astăzi în poziţia paradoxală în care ocupă locuri fruntaşe la producţia agricolă, însă exportă materie primă, care este prelucrată în statele vestice şi apoi produsele cu valoare adăugată sunt importate de România.

    „Noi ne-am consolidat economia în anii de după aderare, însă totuşi puteam să ne dezvoltăm mai mult în zona balanţei de comerţ exterior. Este de ne­înţeles să avem o balanţă negativă pe zona agro­alimentară. Este clar că exportăm materie primă şi importăm produse finite. Cred că a venit mo­mentul, şi în acest moment se caută soluţii, să pro­ducem pe cât posibil pe plan local. Este cazul să discutăm şi de reindustrializarea României, in­clusiv cu susţinere de la buget, capitalizarea nu se poate face doar din partea mediului privat. De ase­menea, să valorificăm turismul, pentru că avem o ţară deosebit de frumoasă, însă aici este ne­voie de infrastructură“, a declarat pentru ZF pro­­fesorul universitar Nicolae Istudor, rectorul Aca­demiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

    România se află pe primul loc în rândul statelor europene la indicatori precum producţia de porumb, de floarea-soarelui sau viteza inter­ne­tului fix. De asemenea, ocupa locuri fruntaşe în ceea ce priveşte creşterea economică, până la apa­riţia crizei coronavirusului.

    „De când am aderat la Uniunea Europeană a fost clar care este rolul nostru. Avem un po­tenţial destul de bun pe agricultură şi industria ali­mentară, IT, turism, pe zona de educaţie me­dicală avem specialişti foarte buni“, a mai spus Nicolae Istudor.

    Pe de altă parte, ţara este la coada cla­sa­mentului la indicatori precum PIB/capita, nivelul salariului minim, speranţa de viaţă la naştere sau finanţarea sistemelor de educaţie şi sănătate.

    „Cred că România şi-a consolidat poziţia în UE în cei 13 ani, deşi, în opinia mea, puteam sta şi mai bine. E loc de şi mai bine, din punctul de ve­dere al accesării fondurilor europene, de exem­plu. Una peste alta, progresul se vede şi este foar­te important cum trecem peste această criză.“

    Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucureşti

    Nicolae Istudor este de părere că Uniunea Europeană se va consolida după această criză şi că politicile de coeziune vor continua.

    „Uniunea Eropeană ar trebui să iasă mai bine din această criză şi să continue sprijinul către ţările mai puţin dezvoltate, pentru că acesta este rolul Uniunii, să reducă decalajele şi să crească nivelul de trai din ţările mai puţin dezvoltate. Cred că vom ieşi mai uniţi, pentru că aşa suntem noi ca oameni, ne unim la greu.“

    Data de 9 mai, Ziua Europei, semnifică data la care a fost pronunţată declaraţia Schuman în 1950. Robert Schuman, ministru de externe francez, pro­punea o formă de cooperare politică şi eco­nomică între anumite state europene, iniţial pen­tru producţia şi comercializarea cărbunelui şi oţe­lului. Membrii fondatori a ceea ce astăzi se nu­meşte Uniunea Europeană au fost Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.

    Astăzi Uniunea Europeană cuprinde 27 de sta­te europene, după ce, în cadrul unui eveni­ment fără precedent în istoria sa, Marea Britanie a părăsit blocul comunitar în 2020. România a ade­rat la Uniunea Europeană în anul 2007, odată cu Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Lituania şi Letonia. Ultima ţară care a aderat la Uniunea Europeană a fost Croaţia în 2013.

  • O reţea locală de sănătate lansează un program de urmărire medicală a persoanelor vindecate de coronavirus

    Reţeaua de sănătate Regina Maria lansează Clinica post COVID, un program integrat destinat persoanelor care au nevoie de urmărire medicală, în urma infectării şi vindecării de COVID 19. Programul este gratuit pentru cadrele medicale şi se desfăşoară atât online, prin intermediul Clinicii Virtuale, cât şi în locaţiile fizice din Bucureşti.

     

    „Ne-am pus întrebarea ce se va întâmpla cu românii care au fost infectaţi şi vindecaţi şi cum putem să îi ajutăm în perioada post COVID. Avem în acest moment o echipă de medici care lucrează integrat pentru a monitoriza starea de sănătate a celor care vor să se asigure că nu apar alte probleme medicale. Este clar nevoie de monitorizarea stării lor de sănătate în perioada următoare. Este un proiect disponibil atât în clinica virtuală, cât şi fizic, în clinicile din Bucureşti“, declară Fady Chreih, CEO Reţeaua de sănătate Regina Maria.

    Fie că vorbim despre urmările bolii sau despre efectele tratamentelor primite în perioada spitalizării, o parte semnificativă dintre pacienţii care au depăşit această boală necesită în continuare o atenţie sporită. În unele cazuri, deşi virusul este eliminat din organism, pacienţii pot rămâne cu o serie de afecţiuni ale funcţiei pulmonare, insuficienţă renală, leziuni ale muşchiului inimii, insuficienţă multiplă de organ sau complicaţii legate de tratamentul urmat pentru vindecare.

    Monitorizarea pacienţilor vindecaţi de COVID 19 constă în investigaţii imagistice – CT sau RX – şi o serie de analize de sânge, recomandate de medic în funcţie de fiecare caz în parte, printre care: hemoleucogramă, teste pentru evaluarea funcţiei hepatice şi a funcţiei  renale. În plus, am inclus în program şi EKG-ul, pentru cei cu afecţiuni cardiace, şi testele serologice pentru răspunsul imun la infecţia cu noul coronavirus.

    Pacienţii care nu au un medic curant trebuie să facă o programare online la unul din medicii dedicaţi din acest proiect, consultaţie facilitată de serviciul de telemedicină Clinica Virtuală Regina Maria. În urma anamnezei, medicul evaluează cazul pacientului şi pregăteşte un raport medical ce conţine indicaţiile necesare pentru eventuale analize şi investigaţii imagistice de care pacientul are nevoie.

    Pacienţii care au „Contul Meu”, pot accesa rapid rezultatele în dosarul medical disponibil în aplicaţia clinicii. Cei care nu au cont pot deschide unul online sau pot accesa rezultatele analizelor pe reginamaria.ro, în secţiunea „Rezultate analize”. Pentru investigaţiile imagistice efectuate, rezultatul se poate trimite prin e-mail, fără să fie necesară vizita în clinică. Interpretarea se va face fie în Clinica Virtuală, de medicul ales de pacient la intrarea în program, fie de medicul curant.

  • Pandemia, văzută prin mai multe lentile

    Miniseria este cel de-al treilea spin-off al documentarelor Explained, care au avut premiera pe 23 mai 2018 (de atunci au mai apărut un sezon, în toamna anului trecut, precum şi alte două spin-offuri). Episoadele au o durată care variază între 14 şi 26 de minute şi analizează de obicei câte un subiect diferit – chiar şi cel mai uşor de plictisit public este uşor de „agăţat” datorită duratei scurte, dar şi a modului de prezentare a informaţiilor. De asemenea, fiecare episod este povestit de un narator diferit.
    În noiembrie anul trecut, Netflix a lansat un episod al docuseriei Explained în care erau detaliate eforturile făcute de specialişti pentru a preveni răspândirea unei pandemii globale. Până la mijlocul lunii martie, în timp ce echipa care realizează Explained era în căutare de idei pentru cel-al treilea sezon, Netflix a venit către producători cu solicitarea de a analiza în documentar ce se întâmplă cu coronavirusul, potrivit presei internaţionale. Astfel s-a născut această miniserie, al cărei prim episod a fost lansat recent, iar alte două sunt planificate pentru vara aceasta.  Potrivit presei internaţionale, producătorul Vox Media plănuia să aloce 10 săptămâni pentru realizarea fiecăruia dintre episoadele noului sezon. Dar au decis să producă primul episod în două săptămâni şi jumătate, iar toată echipa a lucrat în regim remote.
    Episodul pune în context istoric, alături de alte pandemii globale, pandemia de COVID-19. De asemenea, include avertizările  experţilor, printre care ale preşedintelui alianţei din domeniul cercetării în sănătate EcoHealth Alliance, Peter Daszak, ale jurnalistului Maryn McKenna, dar şi pe cele ale lui Bill Gates, care are un rol activ în lupta împotriva epidemiei în prezent.
    În episod sunt analizate şi câteva dintre posibilele motive pentru care s-a ajuns aici – defrişările, de pildă, care au adus mai aproape de oameni animalele sălbatice, cât şi pieţele de animale vii sau chiar şi fermele unde se cresc animale în condiţii improprii.
    Finalul oferă speranţa că  vom învinge acest virus, la fel cum s-a întâmplat cu celelalte boli cu care s-a luptat omenirea.
    Dincolo de subiectul abordat si de modul în care a fost realizat documentarul, unul dintre lucrurile interesante la acest episod este că multe dintre interviuri au fost făcute înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre declaraţiile celor citaţi anticipează momentul prin care trecem acum – motiv pentru care nu putem să nu ne întrebăm – de ce nu a construit nimeni o strategie? Jurnalistul citat în material oferă chiar răspunsul încă din primul episod al acestui sezon: „Este nevoie de curaj ca liderii politici să îşi asume alocarea de mai mulţi bani pentru sănătate înainte de izbucnirea unei situaţii de criză”. Iar Bill Gates întreabă şi el retoric: „Dacă se cheltuie atât de mulţi bani în scopul pregătirii pentru un război, de ce nu se alocă la fel de multe fonduri şi în scopul luptei împotriva unei pandemii?”.

    Coronavirus, explained
    Distribuţie: Netflix
    Narator: J. K. Simmons  
    Data lansării: 26 aprilie
    Durată: 26 minute
    Producător: Vox Media

  • Una dintre cele mai mari reţele locale de sănătate privată dă startul testelor serologice pentru depistarea anticorpilor COVID-19 începând cu jumătatea lunii mai. Unde vor putea fi făcute testările

    Începând cu data de 16 mai, în cliniclile şi punctele de recoltare din toată ţara ale reţelei de sănătate Regina Maria va fi disponibilă, la cerere şi contra cost, testarea serologică pentru depistarea anticorpilor COVID-19. „Avem o capacitate extinsă  de testare serologică a anticorpilor de tip IgM, cât şi cei de tip IgG, iar alături de partenerii noştri, Roche Diagnostics şi Abbott Laboratories, suntem gata să facem până la 1 milion de teste până la finalul anului”, afirmă Fady Chreih, CEO Reţeaua de sănătate Regina Maria, într-un comunicat al companiei.

    „Testările serologice pot juca un rol important în lupta cu infecţia virală, putând identifica persoanele care au avut infecţia cauzată de virusul SARS-CoV-2 şi au dezvoltat un răspuns imun adecvat. Aceste rezultate vor putea fi folosite împreună cu alte date clinice, la identificarea persoanelor care nu mai sunt succeptibile pentru a dezvolta infecţia şi care se pot întoarce la muncă, la identificarea persoanelor care vor putea să îşi doneze plasma din perioada convalescenţei pentru a putea să fie utilizată ca tratament alternativ pentru cazurile severe de COVID-19.”, explică Dr. Andreea Cristina Alexandru, medic primar Medicină de Laborator, medic-şef Laboratorul Central Bucureşti şi director medical Divizia Laboratoare Clinice Regina Maria.

    Cele două teste serologice, pentru determinarea anticorpilor IgG şi IgM COVID-19 sunt complementare. Acestea sunt utile pentru a indica persoanele care au dezvoltat un răspuns imun la infecţia COVID-19. Prin detectarea anticorpilor IgM şi IgG, se poate crea un tablou corect al epidemiologiei infecţiei cu noul coronavirus, putem afla gradul în care populaţia a fost expusă şi a trecut prin infecţie.

    Compania a decis totodată că personalul medical din România, din spitalele COVID-19 dar şi din alte unităţi medicale de stat, va beneficia gratuit de testarea răspunsului imun la infecţia cu noul coronavirus pe perioada stării de urgenţă. „Acţionăm în primul rând acolo unde este cea mai mare nevoie. După ce am efectuat, până în acest moment, peste 16.000 teste pentru stabilirea diagnosticului (RT-PCR), atât pentru spitalele publice, cât şi în cadrul programului naţional şi al colaborării cu instituţii publice şi private, începem testarea imunologică gratuită a personalului medical din linia întâi. Punem la dispoziţie tehnologie de cea mai performantă şi precisă tehnologie, cu o sensibilitate şi specificitate de 99%, aflată în două laboratoare ale Reţelei de Sănătate Regina Maria din Bucureşti şi Braşov. În perioada imediat următoare, urmează să extindem capacitatea de testare în toate cele 29 de laboratoare din Reţea”, declară Fady Chreih.

    În România, până în acest moment, peste 1.000 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus. Testarea acestora este importantă pentru determinarea răspunsului imun la infecţie a celor declaraţi vindecaţi.

  • Una dintre cele mai mari reţele locale de sănătate privată dă startul testelor serologice pentru depistarea anticorpilor COVID-19 începând cu jumătatea lunii mai. Unde vor putea fi făcute testările

    Începând cu data de 16 mai, în cliniclile şi punctele de recoltare din toată ţara ale reţelei de sănătate Regina Maria va fi disponibilă, la cerere şi contra cost, testarea serologică pentru depistarea anticorpilor COVID-19. „Avem o capacitate extinsă  de testare serologică a anticorpilor de tip IgM, cât şi cei de tip IgG, iar alături de partenerii noştri, Roche Diagnostics şi Abbott Laboratories, suntem gata să facem până la 1 milion de teste până la finalul anului”, afirmă Fady Chreih, CEO Reţeaua de sănătate Regina Maria, într-un comunicat al companiei.

    „Testările serologice pot juca un rol important în lupta cu infecţia virală, putând identifica persoanele care au avut infecţia cauzată de virusul SARS-CoV-2 şi au dezvoltat un răspuns imun adecvat. Aceste rezultate vor putea fi folosite împreună cu alte date clinice, la identificarea persoanelor care nu mai sunt succeptibile pentru a dezvolta infecţia şi care se pot întoarce la muncă, la identificarea persoanelor care vor putea să îşi doneze plasma din perioada convalescenţei pentru a putea să fie utilizată ca tratament alternativ pentru cazurile severe de COVID-19.”, explică Dr. Andreea Cristina Alexandru, medic primar Medicină de Laborator, medic-şef Laboratorul Central Bucureşti şi director medical Divizia Laboratoare Clinice Regina Maria.

    Cele două teste serologice, pentru determinarea anticorpilor IgG şi IgM COVID-19 sunt complementare. Acestea sunt utile pentru a indica persoanele care au dezvoltat un răspuns imun la infecţia COVID-19. Prin detectarea anticorpilor IgM şi IgG, se poate crea un tablou corect al epidemiologiei infecţiei cu noul coronavirus, putem afla gradul în care populaţia a fost expusă şi a trecut prin infecţie.

    Compania a decis totodată că personalul medical din România, din spitalele COVID-19 dar şi din alte unităţi medicale de stat, va beneficia gratuit de testarea răspunsului imun la infecţia cu noul coronavirus pe perioada stării de urgenţă. „Acţionăm în primul rând acolo unde este cea mai mare nevoie. După ce am efectuat, până în acest moment, peste 16.000 teste pentru stabilirea diagnosticului (RT-PCR), atât pentru spitalele publice, cât şi în cadrul programului naţional şi al colaborării cu instituţii publice şi private, începem testarea imunologică gratuită a personalului medical din linia întâi. Punem la dispoziţie tehnologie de cea mai performantă şi precisă tehnologie, cu o sensibilitate şi specificitate de 99%, aflată în două laboratoare ale Reţelei de Sănătate Regina Maria din Bucureşti şi Braşov. În perioada imediat următoare, urmează să extindem capacitatea de testare în toate cele 29 de laboratoare din Reţea”, declară Fady Chreih.

    În România, până în acest moment, peste 1.000 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus. Testarea acestora este importantă pentru determinarea răspunsului imun la infecţie a celor declaraţi vindecaţi.

  • Wizz Air a anunţat care sunt regulile pentru a putea zbura după izolare. Vezi care este cea mai importantă măsură. Dacă nu o îndeplineşti, nu te poţi urca în avion

    Operatorul aerian low cost Wizz Air a anunţat astăzi într-un comunicat de presă că începând cu 1 mai introduce măsuri adiţionale de igienă pentru a asigura sănătatea şi binele clienţilor şi echipajelor.

    Wizz Air implementează noi protocoale – în conformitate cu reglementările oficiale – pentru a asigura sănătatea pasagerilor şi a echipajului şi pentru a sprijini distanţarea fizică în timpul îmbarcării şi curăţenia sporită la bord. Ca parte a măsurilor de protecţie a sănătăţii clienţilor şi a echipajului, pasagerii ar trebui să facă check-in şi să efectueze orice achiziţii de servicii online, cum ar fi plata pentru bagaje suplimentare, pentru a reduce interacţiunea neesenţială la aeroport. Utilizarea punctelor autonome de predare a bagajelor – acolo unde sunt disponibile – şi verificarea rapidă de securitate pe aeroporturi sunt recomandate cu tărie de către compania aeriană pentru a creşte şi mai mult distanţarea fizică în etapa premergătoare îmbarcării. În încercarea de a limita răspândirea posibilelor infecţii, pasagerii sunt rugaţi să adopte noile reguli de distanţare fizică atât în ​​timpul îmbarcării, cât şi al debarcării.

    Deşi filtrele HEPA ale tuturor aeronavelor Wizz Air filtrează 99,7% dintre virusurile şi bacteriile din aerul din cabină, echipajul, precum şi pasagerii vor avea  obligaţia să poarte măşti pe tot parcursul zborului. Echipajul de cabină va distribui şerveţele de igienizare fiecărui pasager, în timp ce eliminarea revistelor de la bord şi încurajarea plăţii cu mijloace contactless în timpul cumpărăturilor la bord sunt măsuri introduse pentru minimizarea contactului fizic. Pe zborurile unde gradul de încărcare permite, echipajul va supraveghea distanţarea locurilor între pasageri.

    Wizz Air va continua programul său de curăţenie zilnic strict pentru toată flota în exploatare, toate aeronavele fiind dezinfectate peste noapte, în conformitate cu instrucţiunile oficiale.

    „Sănătatea şi binele pasagerilor şi a echipajului au fost întotdeauna de o importanţă maximă pentru Wizz Air. Pe măsură ce primim din ce în ce mai mulţi pasageri pe zborurile noastre şi extindem operaţiunile noastre, măsurile de protecţie pe care le implementăm vor asigura cele mai bune condiţii sanitare posibile. Încurajăm clienţii să vizioneze noul nostru videoclip pentru mai multe detalii despre noile măsuri de securitate şi sănătate. Credem că noul protocol de sănătate al Wizz Air îi va ajuta pe pasageri să se simtă mai liniştiţi atunci când călătoresc cu noi, în timp ce noi continuăm să răspundem nevoilor clienţilor noştri, acum cu măsuri de igienă îmbunătăţite”, a comentat József Váradi, CEO al Wizz Air.

     

     


     

  • ​Ministerul Sănătăţii include noi categorii de pacienţi care pot fi testaţi pentru coronavirus

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în contextul în care România a trecut într-o altă fază epidemiologică, include în priorităţile de testare pentru a depista infecţia cu noul coronavirus şi alte categorii de pacienţi, în special cei cu boli grave, care urmează să facă transplant, fac chimioterapie.

    Propunerea a venit din partea specialiştilor din cadrul Comisiei pentru managementul COVID 19 din Ministerul Sănătăţii, fiind aprobată de ministrul de resort, Nelu Tătaru.

    “Până în acest moment am luat o serie de măsuri restrictive cu scopul de a limita transmiterea infecţiei şi de a reduce numărul de forme severe şi decese. Sunt măsuri pe care le menţinem în continuare,  mă refer aici la distanţare socială, izolare, carantină etc. Dar,  având în vedere evoluţia numărului de decese este necesar să aplicăm, suplimentar, şi măsuri de detecţie a infecţiei la categorii de bolnavi care pot să dezvolte forme severe de îmbolnăvire, în scopul de a interveni cu tratament medical cât mai precoce”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Redăm mai jos categoriile de pacienţi pentru care se vor face teste:
    –        Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare in spital — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi in curs de chimioterapie — de 2 ori pe luna
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive
    –        Hemodializaţi simptomatici
    –        Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări, la 6-7 zile interval intre ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi in sesiuni separate de restul pacientilor
    –        Gravidele asimptomatice care se afla in carantina/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confinnat
    –        Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni — de 2 ori pe luna
    De asemenea, s-a hotărât că,  unităţile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru  personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.

  • Un veteran în vîrstă de 99 de ani a strâns 6,4 milioane de lire sterline pentru a sprijini serviciul de sănătate

     Tom Moore, un veteran de război în vârstă de 99 de ani a devenit o celebritate, strângând donaţii de cel puţin 6,4 milioane de lire sterline pentru a sprijini serviciul de sănătate din Marea Britanie în criza coronavirusului, plimbându-se în grădina sa, relatează Reuters.

    Căpitanul în retragere Moore, care foloseşte un cadru pentru a se deplasa, după ce şi-a rupt şoldul, şi-a stabilit ţinta de a merge cei 25 de metri în jurul grădinii sale de 100 de ori înainte de a împlini 100 de ani, la sfârşitul acestei luni.

    Povestea i-a emoţionat pe britanici, obosiţi de valul masiv de ştiri sumbre. Până în prezent, peste 12.000 de persoane cu COVID-19 au murit în spitale britanice, al cincilea cel mai afectat stat la nivel mondial.

    Moore îşi propusese iniţial să strângă 500.000 de lire sterline, dar ţinta a fost depăşită pe măsură ce atenţia mass-media de pe tot globul s-a îndreptat spre grădina sa din Bedfordshire, centrul Angliei.

    Ginerele său, Colin Ingram, a spus că Moore a vrut să dea ceva înapoi după ce a primit îngrijiri bune de la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS), când şi-a rupt şoldul, în urmă cu doi ani, şi în vizitele ulterioare la spital.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro