BusinessMagazin

Tag: romania

  • Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe: România a trăit pe datorie. E momentul adevărului

    Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a publicat luni o analiză severă a situaţiei economice actuale, la exact o săptămână de la revenirea sa în fruntea ministerului.

    Într-o postare pe reţelele sociale, Nazare acuză ani de politici fiscale iresponsabile, bazate pe consum excesiv şi cheltuieli neacoperite, care au vulnerabilizat grav economia României.

    „Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în avânt, dar în realitate am trăit pe bani împrumutaţi”, scrie oficialul, subliniind că bugetele au fost construite pe „estimări de venituri exagerate şi cheltuieli subevaluate”.

    Nazare atrage atenţia că, în ultimii cinci ani, deficitul bugetar a depăşit constant 6% din PIB, în condiţiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.

    El avertizează că ignorarea acestei realităţi a dus la dobânzi mai mari, pierderea încrederii investitorilor şi dublarea datoriei publice.

    „Ne-am comportat ca şi când resursele ar fi inepuizabile”, acuză Nazare, adăugând că România a evitat să se concentreze pe consolidarea unei economii competitive şi reziliente.

    În concluzie, ministrul subliniază că prioritatea absolută este reconstrucţia bugetului pe baze realiste: „E momentul adevărului. Să recunoaştem greşelile şi să avem curajul schimbării”.

  • Un consorţiu bancar condus de BRD, cu participarea Unicredit Bank şi Garanti BBVA România, a acordat NE Property bv, parte a grupului NEPI Rockcastle, un credit corelat cu obiective de sustenabilitate de 190 milioane euro

    Un consorţiu bancar condus de BRD, alături de UniCredit Bank şi Garanti BBVA România, a acordat NE Property BV, parte a grupului NEPI Rockcastle, un credit de tip revolving corelat cu obiective de sustenabilitate în sumă de 190 milioane euro.

    ”Această finanţare ne permite să accelerăm investiţiile în proiecte care reduc amprenta de carbon şi contribuie la dezvoltarea unei comunităţi mai reziliente şi a unui mediu mai curat”, a declarat Eliza Predoiu, CFO NEPI Rockcastle.

    Această finanţare, structurată ca un “club loan”  pe o durată de trei ani, cu posibilitatea de extindere pe încă doi ani, reprezintă una dintre cele mai semnificative finanţări corelate cu obiective de sustenabilitate din sectorul commercial real estate din România în 2025.

    „Acordarea acestui al doilea credit sindicalizat corelat cu obiective de sustenabilitate către clientul nostru NEPI Rockcastle reflectă încrederea reciprocă construită în timp şi angajamentul comun pentru o dezvoltare responsabilă, cu grijă faţă de mediu, climă şi comunităţi”, a declarat Jean-Philippe Guillaume, Director General adjunct al BRD, coordonatorul activităţilor de Corporate Banking.

    Sumele angajate de cei trei creditori sunt de 100 milioane EUR, în cazul BRD Groupe Société Générale, respectiv de 50 milioane EUR, în cazul UniCredit Bank S.A. şi 40 milioane EUR în cazul Garanti BBVA România.

    “Prin finanţarea acordată de UniCredit Bank pentru  grupul NEPI Rockcastle ne bucurăm că putem susţine un model de afaceri inovator în domeniul imobiliar pentru piaţa din România, precum şi că participăm într-o finanţare sindicalizată în structura căreia se evidenţiază, mai ales, responsabilitatea faţă de mediu şi comunitate. Deşi anul acesta a fost marcat de incertitudini şi instabilitate, este clar pentru noi că aceste circumstanţe pot aduce pentru clienţi oportunităţi, nu numai riscuri, iar grupul NEPI Rockcastle ne-a convins că este bine pregătit să gestioneze situaţiile apărute în piaţă şi să-şi continue strategia de creştere durabilă”, a spus Adrian Pârvulescu, Director Corporaţii Medii la UniCredit Bank.

    Tranzacţia a fost asistată juridic de casele de avocatură CMS, care a reprezentat consorţiul bancar, şi Dentons, care a consiliat  NEPI Rockcastle.

    „Această nouă finanţare legată de obiective de sustenabilitate acordată NEPI Rockcastle marchează un pas important în direcţia promovării investiţiilor responsabile. Implicarea Garanti BBVA în astfel de iniţiative evidenţiază angajamentul nostru faţă de dezvoltarea economică sustenabilă. Ne concentrăm pe sprijinirea soluţiilor care stimulează o economie modernă, eficientă în utilizarea resurselor şi conştientă de impactul asupra societăţii”, a declarat Bilge Demirer, Director General Adjunct, Aria Enterprise Banking, Garanti BBVA.

    NEPI Rockcastle este principalul proprietar şi operator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, cu prezenţă în opt ţări şi un portofoliu de proprietăţi de investiţii evaluat la 7,9 miliarde euro la sfârşitul lunii decembrie 2024.

    Compania deţine şi operează 57 de centre comerciale care au atras peste 347 de milioane de vizite în 2024 (337 de milioane în 2023).  

    Compania are un portofoliu de 168.800 mp de proiecte în construcţie sau modernizare, deja demarate sau în plan,  în România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria. Cele mai importante proiecte includ extinderea Promenada Mall, Bucureşti (proiect mixed-use în valoare de aproximativ 282 milioane de euro, cu o suprafaţă de 55.400 mp, a cărui finalizare este planificată la sfârşitul anului 2026), dezvoltarea Galaţi Retail Park (proiectul va avea 33.200 mp, iar investiţia se va ridica la 48 milioane de euro), dezvoltarea Promenada Plovdiv, Bulgaria, modernizarea Bonarka City Center Mall Cracovia, Polonia şi a Arena Mall din Budapesta.

     

  • Un consorţiu bancar condus de BRD, cu participarea Unicredit Bank şi Garanti BBVA România, a acordat NE Property bv, parte a grupului NEPI Rockcastle, un credit corelat cu obiective de sustenabilitate de 190 milioane euro

    Un consorţiu bancar condus de BRD, alături de UniCredit Bank şi Garanti BBVA România, a acordat NE Property BV, parte a grupului NEPI Rockcastle, un credit de tip revolving corelat cu obiective de sustenabilitate în sumă de 190 milioane euro.

    ”Această finanţare ne permite să accelerăm investiţiile în proiecte care reduc amprenta de carbon şi contribuie la dezvoltarea unei comunităţi mai reziliente şi a unui mediu mai curat”, a declarat Eliza Predoiu, CFO NEPI Rockcastle.

    Această finanţare, structurată ca un “club loan”  pe o durată de trei ani, cu posibilitatea de extindere pe încă doi ani, reprezintă una dintre cele mai semnificative finanţări corelate cu obiective de sustenabilitate din sectorul commercial real estate din România în 2025.

    „Acordarea acestui al doilea credit sindicalizat corelat cu obiective de sustenabilitate către clientul nostru NEPI Rockcastle reflectă încrederea reciprocă construită în timp şi angajamentul comun pentru o dezvoltare responsabilă, cu grijă faţă de mediu, climă şi comunităţi”, a declarat Jean-Philippe Guillaume, Director General adjunct al BRD, coordonatorul activităţilor de Corporate Banking.

    Sumele angajate de cei trei creditori sunt de 100 milioane EUR, în cazul BRD Groupe Société Générale, respectiv de 50 milioane EUR, în cazul UniCredit Bank S.A. şi 40 milioane EUR în cazul Garanti BBVA România.

    “Prin finanţarea acordată de UniCredit Bank pentru  grupul NEPI Rockcastle ne bucurăm că putem susţine un model de afaceri inovator în domeniul imobiliar pentru piaţa din România, precum şi că participăm într-o finanţare sindicalizată în structura căreia se evidenţiază, mai ales, responsabilitatea faţă de mediu şi comunitate. Deşi anul acesta a fost marcat de incertitudini şi instabilitate, este clar pentru noi că aceste circumstanţe pot aduce pentru clienţi oportunităţi, nu numai riscuri, iar grupul NEPI Rockcastle ne-a convins că este bine pregătit să gestioneze situaţiile apărute în piaţă şi să-şi continue strategia de creştere durabilă”, a spus Adrian Pârvulescu, Director Corporaţii Medii la UniCredit Bank.

    Tranzacţia a fost asistată juridic de casele de avocatură CMS, care a reprezentat consorţiul bancar, şi Dentons, care a consiliat  NEPI Rockcastle.

    „Această nouă finanţare legată de obiective de sustenabilitate acordată NEPI Rockcastle marchează un pas important în direcţia promovării investiţiilor responsabile. Implicarea Garanti BBVA în astfel de iniţiative evidenţiază angajamentul nostru faţă de dezvoltarea economică sustenabilă. Ne concentrăm pe sprijinirea soluţiilor care stimulează o economie modernă, eficientă în utilizarea resurselor şi conştientă de impactul asupra societăţii”, a declarat Bilge Demirer, Director General Adjunct, Aria Enterprise Banking, Garanti BBVA.

    NEPI Rockcastle este principalul proprietar şi operator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, cu prezenţă în opt ţări şi un portofoliu de proprietăţi de investiţii evaluat la 7,9 miliarde euro la sfârşitul lunii decembrie 2024.

    Compania deţine şi operează 57 de centre comerciale care au atras peste 347 de milioane de vizite în 2024 (337 de milioane în 2023).  

    Compania are un portofoliu de 168.800 mp de proiecte în construcţie sau modernizare, deja demarate sau în plan,  în România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria. Cele mai importante proiecte includ extinderea Promenada Mall, Bucureşti (proiect mixed-use în valoare de aproximativ 282 milioane de euro, cu o suprafaţă de 55.400 mp, a cărui finalizare este planificată la sfârşitul anului 2026), dezvoltarea Galaţi Retail Park (proiectul va avea 33.200 mp, iar investiţia se va ridica la 48 milioane de euro), dezvoltarea Promenada Plovdiv, Bulgaria, modernizarea Bonarka City Center Mall Cracovia, Polonia şi a Arena Mall din Budapesta.

     

  • Ilie Bolojan: Anastasiu aduce expertiză, Ionuţ Dumitru e un sprijin esenţial pentru reforme

    În cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri la Guvern, Prim-ministrul Ilie Bolojan a răspuns acuzaţiilor de politizare a funcţiilor publice, invocând meritocraţia drept principiu care va ghida administraţia. Întrebat de jurnalişti despre recentele numiri controversate, precum Dragoş Anastasiu în funcţia de vicepremier şi economistul Ionuţ Dumitru în echipa sa de consilieri, Bolojan a oferit explicaţii punctuale.

    „Îl cunosc pe Dragoş Anastasiu. Cred că este un om care a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante şi are expertiza necesară pentru a aduce un pachet de reforme pe digitalizare, debirocratizare şi simplificare. Rezultatele muncii lui vor arăta dacă propunerea a fost bună sau nu”, a declarat Bolojan.

    În acelaşi timp, premierul a anunţat că primul său consilier onorific este Ionuţ Dumitru, economist cunoscut şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. „Sper să fie un sprijin important şi pentru mine şi pentru Guvern în reformele economice pe care le pregătim”, a spus Bolojan.

    El a subliniat că nu toate numirile sunt făcute direct de el, dar că „fiecare partid şi fiecare om se poate califica sau descalifica prin oamenii pe care îi susţine”.

    Bolojan a insistat însă că „grăsimea politică” va fi eliminată şi că schimbările reale vor deveni vizibile odată cu limitarea numărului de secretari de stat şi consilieri.

  • Ilie Bolojan: România are nevoie de reforme dure pentru a reduce deficitul

    Ilie Bolojan a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Guvernul începe un proces amplu de corectare a dezechilibrelor bugetare, în contextul unui deficit major şi al unor cheltuieli publice nesustenabile.

    „E nevoie să ne creştem veniturile şi să ne scădem cheltuielile, într-un regim de urgenţă, dar şi pe termen lung. Trebuie să reaşezăm bugetul pe noi coordonate astfel încât să nu împovărăm generaţiile viitoare”, a afirmat Bolojan.

    Printre primele măsuri anunţate se numără reducerea drastică a cheltuielilor cu structurile birocratice. Ilie Bolojan a anunţat că a fost deja desfiinţat un comitet guvernamental format din 17 persoane, fiecare cu un venit lunar de 4.000 de euro net. Structura a fost redusă la 5 membri, remuneraţi cu aproximativ 1.000 de euro.

    „Inventariem toate comisiile, comitetele, aşa-numitele sinecuri, şi vom ataca acest domeniu săptămânal, pentru că fiecare este reglementat prin lege sau hotărâre de guvern”, a adăugat Bolojan.

    De asemenea, Prim-ministrul a criticat sistemul actual al sporurilor din sectorul public, considerând că multe dintre ele au fost acordate abuziv. Printre exemplele oferite se numără „sporul de antenă”, care este acordat angajaţilor care lucrează la calculator, dar şi „sporul pentru fonduri europene”, care poate creşte salariile cu până la 50%, fără o corelare reală cu rezultatele proiectelor.

    „Vom introduce criterii clare de performanţă. Nu poţi primi sporuri pentru fonduri europene în timp ce proiectele sunt întârziate sau fondurile sunt pierdute”, a spus el.

    În ceea ce priveşte educaţia, Bolojan a anunţat continuarea programului de burse pentru elevi, pentru care statul va plăti un miliard de euro în următorii trei ani, începând cu 188 de milioane de lei alocaţi deja pentru acest an.

    Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe îmbunătăţirea colectării, combaterea evaziunii şi eliminarea excepţiilor fiscale. Bolojan a precizat că este în lucru un nou pachet de măsuri fiscale, care va fi anunţat săptămâna viitoare.

    „Suntem într-o situaţie dificilă. Avem printre cele mai mici venituri din Europa, dar cheltuieli mai mari decât ne permitem. Pentru a acoperi acest decalaj, suntem nevoiţi să luăm credite la dobânzi ridicate. De aceea, trebuie să atacăm două probleme fundamentale: deficitul şi accesarea fondurilor europene”, a concluzionat Ilie Bolojan.

  • Caniculă extremă în sudul României: temperaturi resimţite de până la 42 de grade Celsius

    Meteorologii anunţă valori record ale temperaturilor resimţite în mai multe localităţi din sudul ţării, cu maxime de până la 42 de grade Celsius, în condiţiile unei canicule persistente.

    Potrivit datelor transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) la ora 14:00, în mai multe oraşe din sudul României s-au înregistrat temperaturi resimţite extreme, ce au ajuns până la 42 de grade Celsius.

    Cele mai ridicate valori au fost raportate în Turnu Măgurele, Calafat şi Băileşti, unde termometrele au indicat 42 de grade.

    În Capitală, dar şi în alte oraşe precum Craiova, Călăraşi, Slobozia şi Alexandria, temperatura resimţită a atins 41 de grade Celsius.

    Meteorologii recomandă populaţiei să evite expunerea prelungită la soare şi să se hidrateze corespunzător, în contextul caniculei ce afectează sudul şi sud-estul ţării.

  • Val de căldură extremă în România: temperaturi resimţite de până la 41 de grade

    Meteorologii ANM anunţă temperaturi resimţite de până la 41 de grade Celsius în mai multe localităţi din ţară, printre care Bucureşti şi Călăraşi.

    La ora 13:00, valorile termice resimţite în România au atins cote alarmante, potrivit datelor transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    În Bucureşti şi Călăraşi, mercurul din termometre indică 41 de grade Celsius. Alte localităţi afectate de caniculă sunt Giurgiu, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat şi Slobozia, unde temperaturile resimţite au ajuns la 40 de grade Celsius.

    Specialiştii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare şi hidratarea corespunzătoare pentru a preveni efectele negative ale căldurii extreme. Autorităţile sunt în alertă, monitorizează evoluţia fenomenului şi îndeamnă populaţia să respecte măsurile de protecţie.

    Meteorologii avertizează că valul de căldură poate continua în zilele următoare, iar disconfortul termic va rămâne ridicat, în special în zonele joase şi în sudul ţării.

  • România a fost a doua cea mai ieftină ţară din UE în 2024 după nivelul preţurilor de consum, dar puterea de cumpărare a rămas scăzută comparativ cu media europeană

    România s-a clasat în 2024 pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile destinate populaţiei, potrivit datelor publicate de Eurostat şi comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Analiza arată că nivelul general al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei din România a fost cu 36% sub media UE, ceea ce o plasează pe locul al doilea în clasamentul celor mai ieftine ţări din blocul comunitar, după Bulgaria, unde preţurile au fost cu 40% mai mici decât media europeană.

    Conform metodologiei Eurostat, indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în diferite state. Astfel, dacă media europeană este echivalată cu 100 euro, acelaşi coş costă 143 euro în Danemarca – ţara cu cele mai ridicate preţuri – şi doar 60 euro în Bulgaria.

    În România costul mediu al volumului de bunuri şi servicii a fost de 64 de euro.

    Alături de Danemarca, statele din UE în care costul vieţii este semnificativ mai ridicat sunt Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) şi Finlanda (24% peste media UE)

    Deşi nivelul scăzut al preţurilor poate sugera o accesibilitate mai mare, în realitate el reflectă şi o putere de cumpărare mai redusă, ca urmare a veniturilor medii mai mici comparativ cu cele din vestul Europei.

    Datele de la INS mai arată că România este statul membru cu cele mai mici preţuri pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice”, situându-se la doar 76% din media UE. De asemenea, în ceea ce priveşte produsele şi serviciile din domeniul „Recreere şi cultură”, România înregistrează cel mai scăzut nivel de preţ din întreaga Uniune (67%), urmată de Bulgaria (68%).

    Pe alte segmente, cum ar fi îmbrăcămintea, locuinţele sau transportul, România nu este cea mai ieftină, dar continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului.

    La polul opus, Danemarca este cea mai scumpă ţară din Uniune, cu preţuri cu 43% peste media UE pentru consumul final, urmată de Irlanda ( plus 38%), Luxemburg (plus 33%) şi Finlanda (plus 24%).

    Irlanda se remarcă prin cel mai ridicat cost pentru băuturi alcoolice şi tutun (205%) şi întreţinerea locuinţei (187%).

    În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe locuitor, ajustat după PPC, România înregistrează o valoare de 78% faţă de media Uniunii Europene, devansând uşor Ungaria şi Croaţia (ambele cu 77%). Bulgaria rămâne la coada clasamentului, cu un nivel al PIB/locuitor de doar 66% din media UE.

    Pe de altă parte, Luxemburg continuă să conducă topul european cu un PIB pe cap de locuitor de peste 2,4 ori mai mare decât media UE (242%), situaţie explicabilă parţial şi prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.

    Datele privind comparabilitatea preţurilor şi consumului final au fost calculate de Eurostat în iunie 2025 şi se bazează pe o analiză detaliată a preţurilor din 36 de state europene.

    (sursa – INS)


     

     

  • Starea de bine a angajaţilor aduce profit. Companiile care investesc în oameni câştigă dublu, în loialitate şi în rezultate financiare

    ♦ „Dacă nu sunt bine fizic şi mental, nu voi avea o performanţă bună la locul de muncă.“ ♦ „Nevoile sunt într-o sferă care depăşeşte partea fizică, care se duce spre sănătatea emoţională. Este responsabilitatea noastră să venim cu acţiuni în acest sens.“ ♦ „Constatăm o maturizare accelerată a pieţei, liderii români sunt tot mai conştienţi că un program de wellbeing nu este un cost, ci un pilon esenţial al performanţei.“

    Wellbeingul nu este doar despre abonamente la sală sau fructe la birou, este despre performanţă, re­tenţie şi cultură organizaţională, sus­ţin liderii companiilor care au vorbit în cadrul evenimentului de lansare a raportului „Return on Wellbeing 2025“ publicat de 7card by Wellhub.

    Dincolo de bugete şi iniţiative punctuale, wellbeingul devine o parte integrantă din strategia de HR şi de business a companiilor româneşti. Datele din raportul citat arată o maturizare a pieţei şi confirmă că starea de bine a angajaţilor generează nu doar bunăstare, ci şi performanţă financiară.

    „Constatăm o maturizare acce­lerată a pieţei, liderii români sunt tot mai conştienţi că un program de wellbeing nu este un cost, ci un pilon esenţial al performanţei. Provocarea noastră este să ajutăm companiile să transforme aceste convingeri în politici clare, bugete reale şi rezultate măsurabile, mai ales în colaborare cu echipele de HR“, spune Dan Moraru, country lead, 7card by Wellhub.

    Datele din raportul Return on Wellbeing 2025 indică o aliniere parţială a României la tendinţele globale. La nivel global, 82% dintre lideri globali raportează o rentabilitate pozitivă a investiţiilor în wellbeing, iar în România 58% dintre liderii de business consideră starea de bine un factor esenţial pentru succesul financiar.

    Dintre companiile din România participante la studiu, 78% au văzut un câştig mai mare de 50% după implementarea programelor de wellbeing, iar 30% dintre ei au obţinut peste 100%, adică pentru fiecare 1 leu investit au primit 2 lei înapoi.

    De asemenea, el a punctat că există o diferenţă în modul în care angajaţii şi directorii generali percep beneficiilor legate de wellbeing în companii.  Deşi e clar că starea de bine este un avantaj de business, mulţi directori generali cred că angajaţii lor o duc mai bine decât în realitate şi ajung astfel să subevalueze cât de mult ar trebui să investească.

    „Datele din România nu diferă semnificativ faţă de celelalte pieţe analizate“.

    „93% dintre angajaţi cred că susţinerea în starea de bine contează în mod egal cu salariul. De partea cealaltă, doar 50% dintre CEO cred că starea de bine contează în mod egal cu salariul. Angajaţii nu îşi doresc doar acces la anumite lucruri, ci şi sprijin, informare, educaţie şi încurajare“, a spus Dan Moraru în cadrul evenimentului de lansare al raportului. 

    Raportul subliniază că 92% dintre directorii generali români recunosc impactul direct al sănătăţii mintale asupra performanţei organizaţionale.  56% dintre ei afirmă că wellbeingul sprijină retenţia angajaţilor, iar 43% spun că a contribuit la reducerea costurilor medicale. De asemenea, 55% au remarcat o influenţă directă asupra absenteismului, iar 41% observă un efect pozitiv asupra retenţiei.

    „Nu se mai pune problema de a nu mai avea partea de wellbeing în strategia de HR care susţine dezvoltarea organizaţională.  Trebuie să ne uităm la nevoile clienţilor, asta devine o nevoie şi pentru departamentul de HR, nevoile sunt într-o sferă care depăşeşte partea fizică, care se duce spre sănătatea emoţională. Este responsabilitatea noastră să venim cu acţiuni în acest sens. Rezultatele sunt că vom vedea return on investment (ROI)“, a punctat Mirela Mateiaşi, HR director, Agrii România, în cadrul aceluiaşi eveniment.

    47% dintre liderii care se implică personal în wellbeing au crescut bugetele alocate, în timp ce 75% afirmă cã angajatii apreciază aceste programe. În ciuda acestor progrese, 30% dintre CEO români identifică lipsa de implicare a angajatilor drept cea mai mare barieră in implementarea eficientă a iniţiativelor de wellbeing.

    „Wellbeing este o stare, o percepţie din partea angajaţilor. Am plecat de la o fluctuaţie de personal de 90%, am crescut compania constant, volumele de recrutare au crescut constant. Absenteismul este groaznic în timpul verii, în fiecare zi între 100 şi 300 de oameni nu apar la serviciu. (…)“

    „O provocare în cazul nostru a fost cum să aplicăm soluţii care să aibă sens la o complexitate atât de mare. Acum suntem la fluctuaţie de personal sub 50% de la 90%. Nu s-a schimbat rata de fluctuaţie de 90% din 2019 şi 2024. Ne gândim şi noi la partea de psihoterapie şi psihologie, pot apărea multe presiuni pe angajaţi în activitatea noastră“, a spus în cadrul evenimentului Radu Panait, HR director al Arrise Live, o companie de gaming cu 3.7455 de angajaţi şi afaceri de 742,1mil. lei în 2024,conform datelor de pe Ministerul Finanţelor.

    Rata de implicare a angajaţilor este considerată de directori cea mai bună metodă de a evalua rentabilitatea în programele de wellbeing.  Un procent de 82% dintre directorii generali spun că iniţiativele lor în materie de stare de bine aduc o rentabilitate pozitivă, indiferent dacă vorbim de corporaţii uriaşe sau afaceri mai mici.

    „Cred că suntem în etapa in care avem deja oameni, echipe dedicate pentru wellbeing. Ce creăm prin wellbeing este direct proporţional cu customer experience, este absolut esenţial. Sănătatea nu este ceva de dezbătut. Probabil subiectul acesta este foarte util pentru toate generaţiile. Nevoile angajaţilor conving CEO-ul, indiferent de bugete. Este esenţial să fie aşa“, susţine Nora Dobre, HR Country Lead Romania în cadrul companiei de externalizare de servicii Genpact.

    Rezultatele studiului citat arată că 86% dintre companiile mari (peste 5.001 angajaţi cu normă întreagă), 82% dintre cele medii (501–5.000) şi 79% dintre firmele mici (100–500) raportează beneficii financiare pozitive după implementarea unor astfel de program.

    Printre altele, raportul Return on Wellbeing 2025 arată că 58% dintre directorii generali din România sunt complet de acord că starea de bine este esenţială pentru succesul financiar al organizaţiei. De asemenea, 50% dintre directori cred cu tărie că angajaţii pun preţ pe starea lor de bine la fel de mult ca pe salariu.

    „Evoluţia acestui concept a prins un avânt destul de mare şi în România. Ce observ eu nu este că wellbeing înseamnă HR sau că wellbeing înseamnă business, ci wellbeing este wellbeing. Fiecare dintre noi este responsabil de starea sa de bine. Organizaţia este responsabilă să fie conştientă şi să ia acţiune“, spune Adina Vidroiu, HR director al Microsoft România.

    Un procent de 56% dintre directorii generali din România spun că investesc în programe de wellbeing pentru a spori productivitatea şi performanţa angajaţilor. Circa 47% dintre directorii generali din România spun că productivitatea echipei este puternic influenţată de programul de stare de bine.

    „Sănătatea este o prioritate, indiferent de vârstă. Dacă nu sunt bine fizic şi mental, nu voi avea o performanţă bună la locul de muncă“, a subliniat Gabor Olajos, country managing director, Pluxee România şi Bulgaria.

    În plus, 58% dintre directorii care primesc actualizări privind impactul programelor cel puţin o dată pe lună au crescut semnificativ bugetul dedicat anul trecut.

    „Cred că totul porneşte de la lidership, de la a conduce prin puterea exemplului. Wellbeing nu este despre cum arăt, ci despre starea de interior de pace. Cred că wellbeing devine o stare permanentă“, a spus Daniel Micuşan, CEO al companiei Teleperformance România.

    Eşantionul studiului citat a fost 1.500 de CEO, preşedinţi si parteneri manageriali/directori din 10 ţări  Sondajul a fost realizat online prin intermediul QuestionPro între 24 ianuarie si 7 februarie 2025, vizând liderii companiilor cu peste 100 de angajaţi.

    7card este o reţea de beneficii de wellbeing pentru angajati din România parte din platforma globală Wellhub, care oferă acces la săli de sport, activităţi outdoor, terapie şi wellness digital.  Wellhub este o platformă de wellbeing corporativ, care are în portofoliu peste 23.000 de companii din 13 ţări.

     

     

  • BNR: Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din UE pe titluri de stat şi credite pentru stat. Sunt la limită cu finanţarea statului. Titlurile de stat sunt „principalul determinant“ al creşterii activelor bancare. Ce urmează?

    ♦ Există o tendinţă accentuată a băncilor de orientare către expuneri faţă de administraţia publică centrală – 27% din bilanţ, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, potrivit BNR ♦ Titlurile de stat (aproape 200 mld. lei) au devenit principalul determinant al creşterii activelor sectorului bancar în anul 2024, iar creditele acordate administraţiei publice au crescut şi ele, cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei, potrivit BNR ♦ Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, la 915,6 mld. lei în decembrie 2024 ♦ BNR atenţionează că intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, deşi schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară.

    Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din Uniunea Europeană (UE) pe titluri de stat şi credite guvernamentale, după cum atenţionează BNR, iar unele şi-au atins limitele permise pentru finanţarea statului. În aceste condiţii apar o serie de întrebări: concurează sectorul privat cu statul pe finanţările de la bănci? Au băncile suficient capital şi lichiditate sau nu? Ar fi necesar să atragă linii de finanţare externe sau capital proaspăt pentru a putea să finanţeze în continuare şi statul, dar să crediteze mai mult şi companiile, economia?

    „Interconexiunea sectorului bancar cu sectorul guvernamental s-a intensificat în ultimii ani, deţinerile de creanţe directe (credite şi titluri de stat) de către bănci plasând România pe primul loc în UE din perspectiva ponderii creanţelor suverane în activul bancar total“, scrie BNR în raportul anual pentru 2024.

    Există o tendinţă accentuată a băncilor de orientare către expuneri faţă de administraţia publică centrală – 27% din bilanţ, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, remarcă banca centrală.

    Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, până la 915,6 mld. lei, în decembrie 2024.

    Problema este că principalul determinant al creşterii activelor sectorului bancar în anul 2024 au devenit titlurile de stat (196,9 mld. lei). Şi creditele acordate administraţiei publice au crescut cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei.

    Creditele private, acordate sectorului neguvernamental, reprezentau 46% din bilanţ anul trecut. Însă, dinamica anuală a acestor credite, de 8,8%, a fost semnificativ inferioară celei specifice deţinerilor de titluri de stat (26,7%), marcând o creştere a interconexiunii bancare cu sectorul de stat, relevă datele de la BNR.

    „Deşi deţinerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurent„ a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenţei dintre sectorul bancar şi statul român. Un procent de 21,1% din titlurile de stat deţinute de bănci sunt denominate în valută, aspect stimulat inclusiv de tratamentul prudenţial favorabil conform prevederilor tranzitorii ale Regulamentului UE 1623/2024. Evoluţiile structurale la nivel bilanţier au favorizat capacitatea de a genera profit a băncilor, contribuind la consolidarea poziţiilor de lichiditate şi solvabilitate“.

    În ultimii ani, în România depozitele la nivel de sistem bancar au depăşit cu mult creditele. În timp ce depozitele bancare private (retail şi corporate) reprezentau în aprilie 126 mld. euro, volumul creditelor private era de 85 mld. euro, astfel că surplusul depozitelor faţă de credite este de 41 mld. euro. Însă, o mare parte din această sumă este plasată de bănci în titluri de stat.

    Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, de la populaţie şi companii, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică de dinainte de criza izbucnită în 2008/2009 au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.

    Economia are nevoie de finanţare, însă companiile au credite bancare mai mici decât depozitele pe care le ţin în bănci, companiile fiind şi în T1/2025 creditor net faţă de bănci.

    În ultimii ani a existat o decuplare între sistemul bancar şi economie, în timp ce relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult sub aspectul finanţării, după cum au spus şi oficiali din BNR. Recent un oficial BNR chiar a caracterizat băncile româneşti ca fiind „lazyì, comode, criticând lipsa lor de apetit pentru creditare.

    An de an deficitele bugetare au fost tot mai mari, astfel că datoria publică a explodat la peste 50% din PIB, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare este refinanţarea datoriei publice, precum şi finanţarea deficitului bugetar, care ar trebui să fie ajustat la 7% din PIB în acest an.

    Ministerul Finanţelor are nevoie de cel puţin 230 mld. lei pentru finanţarea deficitului bugetar în 2025 şi este dispus să plătească dobânzi care au depăşit şi 8%, intrând în concurenţă directă cu piaţa creditului corporate.

    Ar putea băncile din România să facă mai mult pentru a finanţa şi statul, atrăgând finanţări suplimentare eventual de la băncile-mamă?

    „Din motive prudenţiale, expunerea băncilor pe titluri de stat este limitată prin lege şi sistemul bancar din România este deja aproape de limita maximă. Nici nu este de dorit ca toate sau cea mai mare parte a capitalurilor din economie să fie direcţionate către stat, sectorul privat are şi el nevoie de finanţare. Băncile româneşti pot desigur să se finanţeze din exterior, chiar de la băncile-mamă, dar o asemenea situaţie ar spori expunerea ţării noastre faţă de străinătate şi ar contraveni tocmai obiectivului de ´suveranitate financiarăª! Costurile de finanţare ar fi de asemenea mai mari pentru că de obicei împrumuturile private poartă dobânzi mai mari decât datoria guvernamentală. O asemenea soluţie, deşi posibilă, nu este de doritì, după cum a susţinut analistul economic Aurelian Dochia.

    Pe lângă expunerile directe, legătura băncilor din România cu sectorul guvernamental apare şi sub forma expunerilor indirecte, respectiv partea garantată de stat a creditelor către sectorul real, dar şi a celor rezultate din calitatea de acţionar principal în cazul a două instituţii de credit, mai susţine banca centrală.

    BNR atenţionează că intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, deşi schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară.

    „Deşi schemele de garantare a creditelor de către stat pot contribui la îmbunătăţirea intermedierii financiare, intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilităţii financiare prin mai multe canale respectiv prin supraîncălzirea anumitor pieţe (de exemplu, piaţa imobiliară) şi suprastimularea cererii pentru anumite categorii de bunuri (de exemplu, locuinţe, autovehicule), prin intensificarea legăturii dintre sectorul bancar şi stat, prin limitarea efectului măsurilor macroprudenţiale privind debitorii şi, nu în ultimul rând, prin adâncirea deficitului bugetar.“

    Astfel, conexiunea cu statul se manifestă, în plus, şi prin intermediul garanţiilor furnizate prin diverse programe guvernamentale destinate stimulării creditării anumitor segmente din sectorul real (4,8% din active, decembrie 2024, dar şi prin creşterea cotei de piaţă a băncilor cu acţionar majoritar de stat (14,2%).

    Instituţiile de credit cu capital majoritar românesc cumulează o proporţie în creştere a cotei de piaţă a activelor (37,5% din totalul activelor brute, decembrie 2024), inclusiv pe fondul proceselor de fuziuni şi achiziţii derulate în ultimii ani.