BusinessMagazin

Tag: rol

  • Schimbările din spectacolul media global

    Mediul este mesajul„, titlul unui capitol predat în cadrul facultăţilor de comunicare din întreaga lume, este o expresie care îi aparţine lui Marshall McLuhan, un teoretician al secolului XX care a studiat instrumentele puternice de influenţă socială, printre care şi media. Propoziţia se traduce prin faptul că, de multe ori, modul cum conţinutul este publicat joacă un rol important nu doar prin conţinutul livrat, ci şi prin caracteristicile mediului însuşi. Astfel spus: existenţa televiziunii sau a Internetului este mai importantă în sine decât conţinutul programelor difuzate. Cât de mult din sensul expresiei lui McLuhan s-a păstrat astăzi, când canalele media se înmulţesc zilnic?

    „Am putea să vorbim despre succesul în industria media, în contextul provocărilor actuale aduse de Internet şi noile tehnologii ore întregi, dar, pe scurt, am observat că, în pofida alegerilor infinite pe care le oferă Internetul, oamenii se întorc săptămânal către aceleaşi 10-15 site-uri pe care le-au urmărit anterior, iar, în ce priveşte televiziunea, în ultimii 70 de ani, indiferent că în piaţă existau zeci, sute sau chiar mii de posturi, oamenii se întorceau mereu către aceleaşi aproximativ zece posturi preferate„, spune Jean-Briac Perrette, preşedinte al Discovery Networks International, pe care l-am întâlnit în cadrul evenimentului Discovery Communications Upfront 2014-2015, prin care compania americană şi-a prezentat grila de programe pentru noul an advertiserilor şi presei din întreaga lume.

    Anterior funcţiei ocupate la Discovery, Perrette a lucrat timp de 11 ani în cadrul NBCUniversal, unde a fost responsabil de distribuţia conţinutului TV şi a filmelor pe mai multe platforme, dar a avut şi un rol important în dezvoltarea Hulu, televiziunea online lider pe pieţele din Statele Unite ale Americii.

    Părerea personală a lui Perrette este că, într-o lume în care alegerile sunt din ce în ce mai multe, consumatorii sunt tentaţi să se orienteze către două direcţii: pe de o parte, le place posibilitatea de a alege, aceasta fiind atrăgătoare din punctul de vedere al libertăţii pe care o oferă, iar pe de altă parte, pot fi copleşiţi de oferta variată şi se întorc către brandurile cu care s-au obişnuit. „În această infinită lume de alegeri care se proliferează tot mai mult, reţeta succesului este asigurată de mărci cu renume şi de calitatea produselor oferite; oamenii vor ghiduri de încredere care să îi ajute să navigheze prin multitudinea de informaţii„, adaugă el. „Ne aflăm într-un moment de tranziţie: deşi există discuţii ample legate de digitalizare, cea mai mare audienţă este creată încă de televiziune; iar fenomenul orientării spre alte canale de comunicare este abia la început.„

    În acest context, direcţia merge de la o platformă de Pay TV spre o companie video disponibilă pe toate tipurile de ecrane, nu doar pe televizor. „Cele două direcţii înspre care va evolua experienţa video sunt crearea mai multor modalităţi pentru ca fanii să interacţioneze cu conţinutul, personajele şi poveştile create, complementar cu ce se întâmplă pe ecrane, dar şi difuzarea a tot ce există în acest moment la televizor pe toate dispozitivele inteligente.„

    Perrette a observat că, în ce priveşte conţinutul, poveştile pe care consumatorii le aşteaptă de la mediile digitale sunt aceleaşi cu cele pe care le vor pe mijloacele tradiţionale media, cum ar fi televizorul: poveşti mari şi personaje importante: „Chiar dacă vor exista investiţii orientate din ce în ce mai mult în direcţia mediilor partenere mijloacelor tradiţionale de comunicare, aceasta fiind o schemă relativă aflată în creştere, cea mai mare parte a investiţiilor merge în direcţia conţinutului„. Aspect demonstrat şi de valoarea pe care compania intenţionează să o cheltuiască în construirea de conţinut pentru noul sezon: 1,5 miliarde de dolari, potrivit unui videoclip parte a prezentării Discovery Upfront care s-a desfăşurat recent la New York.

  • Federer va juca în turneul Masters 1000 de la Monte Carlo

    Campionul elveţian nu a mai luat startul pe zgura din principat în ultimii doi ani, acest lucru fiind posibil şi datorită faptului că participarea la turneu nu mai este obligatorie.

    Alături de Federer, la Monte Carlo vor mai participa Rafael Nadal (numărul 1 mondial) precum şi Novak Djokovic (numărul 2 mondial şi campion en-titre). Turneul de la Monte Carlo este dotat cu premii totale în valoare de 2,8 milioane de euro şi răsplăteşte câştigătorul cu 1000 de puncte în clasamentul ATP.

    În urma începutului bun de an, Federer a urcat pe locul 4 în lume, după ce la sfârşitul anului 2013 căzuse pe locul 8, cea mai proastă clasare a sa din ultimii doisprezece ani.

  • Vasile Varvaroi este noul director general al Cargill în România

    În decursul următoarelor două luni, Varvaroi va prelua rolul de director general în România de la Martin Schuldt, care va reveni în Germania la finalul acestei perioade, pentru a ocupa poziţia regională deţinută anterior de Varvaroi.

    Varvaroi va coordona, astfel, activitatea locală a companiei, cu accent atât pe afacerile în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, cât şi pe relaţia dezvoltată de Cargill cu fermierii locali de-a lungul prezenţei în ţară.

    De origine română, având peste 10 ani de experienţă în cadrul Cargill la nivel local dar şi în Canada, Varvaroi s-a realăturat echipei din România în 2012, ocupând o poziţie regională complexă, cea de Responsabil pentru Linia de Producţie Cereale şi Seminţe Oleaginoase în Europa Centrală şi de Est (România, Rusia, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Bulgaria).

    „Încă din 1996, când ne-am început afacerile aici, România a făcut parte din viziunea noastră strategică şi continuă să aducă valoare substanţială progresului companiei la nivel global”, a declarat Vasile Varvaroi.

    Cargill activează în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

  • Ponta: România trebuie să-şi asume rolul de frontieră NATO. Trebuie să creştem bugetul Apărării

     “Cred că România, în acest moment, îşi reafirmă rolul strategic în regiune. (…) În acest moment România trebuie să fie văzută şi trebuie să-şi asume rolul de frontieră a NATO într-o regiune atât de fierbinte şi care cu siguranţă în perioada care vine ne va oferi noi provocări. Deci cred că România trebuie să-şi afirme acest rol”, a spus Ponta, la conferinţa cu tema “Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată la Parlament.

    El a arătat că toţi partenerii României trebuie să aibă în continuare încredere în capacitatea noastră de a juca acest rol important regional.

    “Cred că decizile pe care le-am luat trebuie să fie susţinute în viitor cu o strategie clară. Acum vedem poate mai bine ca în alte dăţi de ce a fost nevoie şi de ce am decis bine ca România să fie parte a sistemului de apărare antirachetă, de ce în mod sigur am fi vrut să folosim resursele financiare la altceva, dar anul trecut am luat decizia achiziţionării avioanelor multirol şi România va avea aceste capabilităţi de care avea de mult timp nevoie şi pe care nu le-a achiziţionat în vremuri economice mai bune”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vedeta din “Dosarele X” va juca într-un serial despre viaţa lui Charles Manson

    Serialul, pentru care NBC a comandat 13 episoade, va avea ca subiect viaţa lui Charles Manson, un criminal în serie care face parte din istoria oraşului Los Angeles.

    În “Aquarius”, Duchovny va juca rolul unui poliţist cu o viaţă complicată. Acţiunea se petrece în anii 1960 şi urmăreşte modul în care Charles Manson a devenit unul dintre cei mai renumiţi criminali din Statele Unite.

    Serialul “Californication”, în care Duchovny joacă rolul unui scriitor dependent de băutură şi droguri, nu a fost reînnoit de HBO. Ultimele 12 episoade vor fi difuzate începând cu 13 aprilie.

  • Circa 3.200 de firme cu impact în economie sunt în insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată

     “Companiile de care depinde relansarea economică în România reprezintă mai puţin de 3% din totalul firmelor active. Intrarea acestora în insolvenţă ar genera un efect de domino cu consecinţe majore asupra întregului sistem”, apreciază reprezentanţii CITR.

    Din totalul celor peste 600.000 de companii active în 2013 înregistrate la Registrul Comerţului şi care nu se află în insolvenţă, 19.800 au un rol determinant în economie, fiind societăţi care au active mai mari de un milion de euro. Cifra de afaceri cumulată a acestora în 2012 a depăşit 156 de miliarde de euro, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României.

    În 2012 acest eşantion de companii sunt angajate peste 1,87 milioane de persoane, mai mult de o treime din populaţia salariată la nivel naţional. Analiza arată că, în momentul de faţă, 3.200 dintre acestea se află în categoria “insolvenţă inevitabilă”sau “nedeclarată încă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Renault şi KIA vor fi cei mai afectaţi producători auto, dacă i se impun sancţiuni dure Rusiei

     Rusia a reprezentat anul trecut 8% din totalul vânzărilor Renault, excluzând brandurile ruseşti, cel mai ridicat procentaj în rândul companiilor auto străine, potrivit Bloomberg.

    Pe poziţia a doua se află compania sud-coreeană KIA, cu 7,2% din vânzări pe piaţa din Rusia, iar locul al treilea este ocupat de Hyundai, cu 3,8%.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, este acuzat de UE şi SUA că a susţinut, inclusiv prin trimiterea de trupe, secesiunea regiunii ucrainene Crimeea şi alipirea ulterioară la Rusia.

    Economia Rusiei, deja fragilă, ar putea intra în recesiune odată cu retragerea capitalurilor străine, a avertizat firma de cercetare Capital Economics. Declinul ar putea fi şi mai puternic dacă Uniunea Europeană şi SUA adoptă sancţiuni mai dure pe lângă restricţiile la călătorie şi îngheţarea de active în cazul unui număr restrâns de oficiali ruşi şi ucraineni.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Guzu, Duraziv, în 2009: “Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filozofia şi am pierdut”

    Antreprenorul care controlează producătorul de adezivi pentru construcţii Duraziv, o serie de proiecte imobiliare şi afaceri în viticultură rezuma astfel, cu o sinceritate mai rar întâlnită, lecţia desprinsă în urma căderii pieţei imobiliare în 2009.

    Daniel Guzu, în Business Magazin, în 2009:

    Daniel Guzu nu prea se simte in largul lui cand vorbeste despre imobiliare. Spune ca dupa ce va finaliza anul viitor proiectele din Sinaia, Popesti-Leordeni si Bragadiru, nu mai vrea sa auda de alte businessuri in acest domeniu. “Am incercat, dar concluzia este ca nu rezonez cu domeniul, nu-mi place si nici nu ma pricep”, recunoaste Guzu, care a investit “cateva milioane de euro” in domeniu impreuna cu Viorel Berbec, cofondator al Fabryo.

    Termenul de livrare a apartamentelor din Popesti-Leordeni si din Bragadiru, precum si a caselor din Sinaia ar fi trebuit sa fie anul acesta, dar a fost prelungit pana in 2010. Bineinteles, din cauza conditiilor de piata. Tot din cauza conditiilor de piata, apartamentele nu s-au vandut in ultima perioada in pofida ofertelor de reduceri de preturi. “Pe un apartament din Bragadiru cu 60 de metri patrati utili ceream 90.000 de euro si am scazut pretul la 65.000 de euro cu tot cu TVA, dar tot nu a venit nimeni sa cumpere, pentru ca nu are lumea de unde sa ia credite si putini sunt cei care au lichiditati”, afirma Guzu.

    Asa ca prefera sa astepte cu vanzarea pana la anul, cand piata imobiliara, crede el, se va dezmorti. Dupa care nu va mai investi nici in imobiliare, nici in terenuri. Nu il intereseaza nici macar chilipirurile aparute in aceasta perioada: “M-a sunat chiar ieri (acum o saptamana – n. red.) cineva sa-mi dea cu 50 de euro metrul patrat un teren care se vindea inainte cu 110 euro, dar i-am zis ca nu i l-as lua nici la 30 de euro”, povesteste surazand Guzu. 

    Cititi aici articolul integral

  • Mugur Şteţ, BNR, în 2005: “Când oamenii o să citească despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde) o să spună că e vorba de o nimica toată. E un efect psihologic invers”

    În 2005, Mugur Şteţ vorbea despre efectele denominării şi modul în care oamenii vor percepe valorile exprimate în leul greu ca fiind mai mici decât cele exprimate în ROL.

    Românii s-au adaptat relativ uşor la noile valori, ajutaţi şi de perioada în care preţurile au fost afişate simultan atât în RON cât şi în ROL.

    Mugur Şteţ, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Dacă vorbim despre denominare, vorbim deja despre un fenomen trecut de la 1 martie – ziua în care toţi comercianţii ar fi trebui să aibă pe raft preţurile afişate dual. Dacă discutăm de rotunjire, aceasta se face la valori de zeci de lei vechi, deci sub un ban nou. Ce s-a întâmplat acum ne spun realităţile din magazine. Retailerii profesionişti – cei care au venit din afară – au rotunjit preţurile în favoarea clientului. Îi dai clientului această idee ca “el are grijă de mine, ma duc la el”.

    Nu e nevoie ca oamenii să se simtă mai relaxaţi; oamenii vor înţelege, pur şi simplu, ce li se întâmplă. Vor reveni la realitate. Nu cred că românii doresc să fie “milionari” – pentru că a dori acest lucru înseamnă că eşti un specialist în cifre mari, şi nu cred că majoritatea sunt specialişti în cifre mari. De asta se şi încurcă la calcule. Gândiţi-vă că salariul mediu este de 7 milioane şi ceva acum…

    Confortul psihologic pe care ţi-l dă această valoare nominală care “vine pe pământ” este fantastic. Poţi să-ţi faci mult mai uşor calculele vieţii de zi cu zi. Şi eu sunt convins că la anul pe vremea asta vom discuta despre preţuri la maşini în lei, preţuri la case în lei. E normal, pentru că acum o maşină e 360 de milioane de lei. Cum poţi să faci o reclamă cu preţul ăsta?

    Eu aş adăuga, în final, ceva legat de un posibil efect psihologic invers al trecerii la leul greu. Oamenii, când o să citească în presă despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde), o să spună că e vorba de o nimica toată. Mult timp vor rămâne în minte cu valoarea veche a milionului de lei.

  • Crenguţa Roşu, DC Communication, în 2005: “Românii exprimă preţurile în lei pentru că sună mult mai spectaculos, iar preţurile în euro ca să pară mai mai mici”

    În 2005, Crenguţa Roşu vorbea despre felul în care oamenii percep sumele atunci când ele sunt exprimate în ROL faţă de RON. După introducerea leului greu, o anumită perioadă de timp percepţia a fost într-adevăr că sumele exprimate RON sunt şi valoric mai mici.

    Crenguţa Roşu, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Aş spune că de fiecare dată când e vorba despre un premiu, el a fost exprimat în lei, pentru că sună mult mai spectaculos. Premii de miliarde de lei! De fiecare dată când se vorbea de un preţ, el a fost exprimat în euro. Le înţelegi, şi par mai puţin… Simt o sensibilitate de comunicare în privinţa leului greu, dar care vine din cu totul altă zonă. Vine din aprecierea leului, şi discuţiile care se poartă la acest moment despre consecinţele întăririi leului. Mi-a fost teamă, gândindu-mă la leul greu, că se poate crea confuzie.

    Am observat că acceptanţa leului greu a venit destul de repede şi din partea băncilor. De aceea cred că şi ele au un merit în promovarea noului leu egal cu cel al Băncii Naţionale. Unul din clienţii mei este o bancă şi l-am văzut cum s-a comportat. Şi nu a fost un comportament singular. Este o formă de normalitate. Cred că tot acest proces, începând cu comunicarea şi continuând cu parteneriatele ulterioare, s-a întâmplat “à la carte”. Nu sunt foarte sigură că lucrurile vor merge la fel de bine în aval pentru toţi cei care vor trebui să raporteze. Dar dacă industria de IT&C e gata, stau liniştită. Câte din companiile româneşti folosesc, totuşi, programe şi câte nu?