Tag: razboi

  • Belarus mută trupe şi echipamente militare

    Belarus, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei, a anunţat că miercuri şi joi mută echipamente militare şi forţe de securitate. Potrivit autorităţilor, mişcările de trupe şi echipamente sunt incluse în cadrul unor exerciţii de apărare contra unor posibile ameninţări teroriste.

    „Mişcarea cetăţenilor de-a lungul anumitor drumuri şi zone publice va fi restricţionată, iar utilizarea armelor de imitaţie în scopuri de antrenament este planificată”, a anunţat Consiliul de Securitate, citat de agenţia de ştiri de stat BelTA.

    Sursa nu a precizat ce părţi ale ţării ar putea fi afectate.

    Belarus a insistat că nu va intra în războiul împotriva vecinului său Ucraina, dar rămâne un aliat apropiat al Rusiei şi a efectuat exerciţii militare comune cu Moscova.

    De asemenea, anul acesta, preşedintele Alexander Lukaşenko a ordonat desfăşurarea de trupe în apropierea graniţei cu Ucraina. Belarus a fost folosit ca punct de plecare pentru unele dintre atacurile Moscovei.

    Ucraina a avertizat de mai multe ori că Belarus şi Rusia ar putea plănui o incursiune comună peste graniţa de nord a Ucrainei.

    Săptămâna trecută, miniştrii apărării din Rusia şi Belarus au purtat noi discuţii despre cooperarea militară.

  • Biden este pregătit să se întâlnească cu Putin pentru a pune capăt războiului

    Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că ar fi pregătit să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin „dacă există un interes să decidă că îşi doreşte să găsească modalităţi de a pune capăt războiului”, scrie BBC.

    Biden a venit în conferinţă de presă alături de preşedintele francez Emmanuel Macron. Cei doi au subliniat că vor continua să se opună războiului din Rusia.

    Liderul francez a precizat că nu vor îndemna niciodată Ucraina să facă un compromis pe care îl consideră inacceptabil.

    După discuţiile de la Casa Albă, preşedinţii american şi francez au emis o declaraţie comună în care au promis „sprijin continuu pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, intensificarea livrării de sisteme de apărare aeriană şi planuri pentru o conferinţă internaţională privind Ucraina, care va avea loc la Paris la 13 decembrie.

    Sugestia preşedintelui Biden de a fi gata să discute cu liderul rus a fost însoţită de un avertisment puternic, iar omologul său francez a declarat că „nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei”.

    Preşedintele Macron vorbea la câteva ore după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a plâns că ţările europene nu au oferit nimic concret până acum în ceea ce priveşte medierea. „Macron, de altfel, a declarat în mod regulat în ultimele două săptămâni că plănuia o conversaţie cu preşedintele rus”, a declarat acesta, adăugând în acelaşi timp că Rusia nu a avut niciun semnal pe canale diplomatice.

    Lavrov l-a numit pe fostul secretar de stat american John Kerry ca fiind genul de personalitate care a fost în trecut capabilă să rezolve problemele şi să se angajeze într-un dialog adevărat.

  • Declaraţie în premieră la Berlin. Germania recunoaşte că este responsabilă pentru războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina

    Ministrul german al justiţiei, Marco Buschmann, a recunoscut că Germania este responsabilă pentru războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, deoarece a sprijinit gazoductul Nord Stream 2.

    Ştiind ceea ce ştim astăzi, decizia de a continua Nord Stream 2 după anexarea Crimeei în 2014 a fost contribuţia Germaniei la izbucnirea războiului din Ucraina“, a declarat Buschmann în discursul de bun venit al unei reuniuni a miniştrilor justiţiei din cadrul G7, la Berlin, potrivit POLITICO.

    El a adăugat că este de datoria Germaniei să “se confrunte direct cu acest adevăr” şi să “tragă concluziile corecte” din el.

    O versiune a citatului lui Buschmann a fost, de asemenea, distribuită pe profilul Twitter al ministerului justiţiei.

    Declaraţia îl contrazice indirect pe cancelarul Olaf Scholz, care a apărat mult timp gazoductul. Încă din luna decembrie a anului trecut, Scholz a catalogat Nord Stream 2 drept un “proiect al sectorului privat”.

    Buschmann a găzduit marţi, la Berlin, o reuniune comună a miniştrilor justiţiei din G7. Aceştia au decis că autorităţile judiciare din ţările G7 ar trebui să coopereze mai strâns în ceea ce priveşte investigarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina.

  • Kievul sună alarma, după ce a zărit pe radar ce pregătesc ruşii: nave încărcate cu rachete în Marea Neagră

    Navele de război ruseşti cu un total de 84 de rachete de croazieră de tip Kalibr sunt pregătite pentru luptă în Marea Neagră şi Mediterană, a avertizat Marina Ucraineană, transmite Ukrinform.
     

    „Există 12 nave de război inamice în Marea Neagră, inclusiv un purtător de rachete de tip Kalibr, cu un baraj total de opt rachete pregătite pentru luptă”, se arată în raport.

    Există nouă nave de război ruseşti în Mediterana, inclusiv cinci port-rachete de croazieră de tip Kalibr, cu un total de 76 de rachete.

  • Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o “mare importanţă strategică” pentru NATO

    Marea Neagră are o “mare importanţă strategică” pentru NATO, iar din 2014, alianţa şi-a sporit prezenţa în această zonă, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,

    Declaraţia vine după ce Ucraina a anunţat luni că în Marea Neagră a intrat o navă de război rusă capabilă să tragă rachete de croazieră.

    “Lucrăm mai îndeaproape cu naţiunile din Marea Neagră, Georgia şi Ucraina, doi parteneri apropiaţi”, a spus şeful NATO. “Am făcut asta înainte de război şi, desigur, facem mai mult acum, după război. Marea Neagră necesită ca NATO să abordeze toate provocările pe care le vedem în regiune. Asta face parte din adaptarea noastră generală a acestei alianţe – să răspundem la o agresiune mai agresivă”.

    Jens Stoltenberg a reaafirmat sprijinul NATO pentru Ucraina împotriva agresiunii ruseşti. El a subliniat că alianţa “nu este parte a conflictului”, dar spune că membrii săi oferă “un sprijin fără precedent” ţării pentru ca aceasta să se poată apăra de Rusia.

    În continuare, el acuză Rusia de intensificarea “valurilor de brutalitate” în invazie, invocând şi costul financiar pentru ţările europene şi alte ţări.

    “Într-adevăr, cu toţii plătim un preţ pentru războiul Rusiei în Ucraina, dar preţul pe care îl plătim noi este în bani, în timp ce pentru Ucraina este plătit în sânge.”

    Stoltenberg spune că NATO nu trebuie să permită Rusiei să câştige, deoarece aceasta ar însemna că preşedintele Vladimir Putin şi alţi lideri autoritari vor deveni mai încrezători în folosirea violenţei pentru a-şi atinge scopurile, adăugând că “nu poate exista o pace durabilă dacă opresorul câştigă”.

    Stoltenberg a apreciat că rezultatul invaziei Rusiei în Ucraina este exact opusul scopurilor declarate de Vladimir Putin – în sensul că va duce la o prezenţă mai mare a NATO la graniţele sale.

    Având în vedere că preşedintele rus dă adesea vina pentru agresiunea sa pe alianţa occidentală pentru extinderea în Europa de Est după căderea Uniunii Sovietice, Stoltenberg subliniază că rezultatul invaziei a fost creşterea volumului de trupe şi echipamente militare în statele care se învecinează cu Rusia.

    De asemenea, secretarul general remarcă faptul că aproape sigur va avea ca rezultat extinderea NATO şi în ceea ce priveşte membrii săi, Suedia şi Finlanda fiind în stadii avansate de aderare, încălcând politicile lor de neutralitate de lungă durată.

    „Ştim că cele mai multe războaie se termină la masa negocierilor, dar ceea ce se întâmplă la masa negocierilor este legat în mod inextricabil de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a spus Jens Stoltenberg.

     

     

     

  • Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA în România: „Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, n-ar fi fost un război în Ucraina. Acest război s-a întâmplat pentru că există percepţia de slăbiciune (…) Propaganda rusă are influenţă şi în România”

    „În SUA, nu este o diferenţă între partidul democrat şi republican pe Rusia, Putin şi Ucraina. Marea majoritate a americanilor suportă ajutorul pentru Ucraina şi sunt împotriva lui Putin. Administraţia Biden a făcut bine că a ajutat cu sume mari Ucraina dar trebuie făcut mai mult. Administraţia Biden dă bani Ucrainei doar să supravieţuiască dar nu ca să câştige. Oamenii mor acolo, Ucraina este subjugată de teroare. Criminalul de Putin trebuie oprit, trebuie să se retragă din Ucraina. Putin şi toţi cei care au participat la această agresiune trebuie să fie judecaţi la Haga pentru crime de război. Aşa ceva nu s-a văzut din al II-lea Război Mondial. În Ucraina este un val de ucidere deliberată a civililor. (…) În 2012, republicanul Mitt Romney a spus că cea mai mare primejdie din lume este Rusia. Obama a fost cel care n-a avut dreptate. Când Putin a invadat Crimeea şi Donbas, ajutorul SUA a constat în pături şi mâncare. Momentul 2014 nu trebuie uitat, Putin nu s-a oprit. Ucraina şi-a cedat Rusiei arsenalul nuclear în administraţia Clinton, iar UK, SUA şi Rusia au garantat graniţele Ucrainei. America a dat atunci 2 mld de dolari Ucrainei pentru dezvoltare. A contat răspunsul SUA, UK atunci când Rusia a invadat fără ruşine Crimeea şi Donbas, la fel cum a făcut Hitler. Rusia vorbeşte de „denazificare”. Ce denazificare”? Zelenski este evreu. Propaganda rusească este foarte periculoasă. Propaganda rusă este făcută şi la nivel de business şi de Guvern. Prezenţa rusă este foarte mare în Austria, influenţa rusă a fost simţită şi în Bulgaria şi în Italia. Eu cred că propaganda rusă are influenţă şi în România”, a declarat Adrian Zuckerman, fostul ambasador republican al SUA în România, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

    Adrian Zuckerman este de părere că nu sunt foarte multe opţiuni ale Occidentului în ceea ce priveşte războiul din Ucraina iar generarea inflaţiei este o greşeală a politicii administraţiei Biden:

    „În SUA, singura părere care contează este a preşedintelui, care este the commander in chief. Nu se poate negocia cu un criminal ca Putin, la fel cum nu se putea negocia cu Hitler. Problema în Europa este că multe ţări nu au curajul să spună nu. UE şi NATO spun nu, dar ţări ca Ungaria, Austria, care sunt şantajate de ruşi cu energia nu spun categoric „nu”. Au fost multe greşeli făcut în Europa. (…) Singura soluţie este ca ruşii să se retragă din Ucraina. Dacă nu ai o soluţie în minte, n-o să iasă bine. Nu războiul a creat inflaţia, problemele economice au început după ce Biden a luat puterea în SUA. Administraţia Biden a redus producţia de gaz şi de petrol, a limitat dezvoltarea rafinăriilor. La finalul anului 2020, America era cel mai mare producător de petrol din lume, acum nu mai este. SUA se roagă acum de Arabia Saudită, de Venezuela, de Qatar ca să producă mai mult. Cel mai bun lucru ar fi ca cea mai mare producţie de petrol să fie în America. Inflaţia a început în SUA şi s-a răspândit, lipsa gazului şi petrolului se simte peste tot. Politica europeană pe care Biden încearcă să o emuleze este ceva foarte greşit. Au fost lăsaţi ruşii să şantajeze restul Europei. Preşedintele Biden continuă cu asta, nu dezvoltă producţia de gaz şi petrol, este o politică greşită pentru economia SUA şi cea globală. Inflaţia s-ar diminua dacă producţia petrochimică a SUA ar fi dezvoltată. Politica verde este cea mai mare greşeală, nu se poate face peste noapte. Nu poţi de mâine să înlocuieşti gazul şi petrolul, nu merge. În SUA, cred că vom vedea şi nişte schimbări în partidul democrat”.

    Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, fostul ambasador al SUA, Adrian Zuckerman, crede că este foarte posibil ca războiul din Ucraina să nu fi avut loc:

    „Dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte, n-ar fi fost un război în Ucraina. Acest război s-a întâmplat pentru că este percepţia de slăbiciune. Putin şi Xi Jinping au percepţia că partea opusă este slabă şi încearcă să obţină acest avantaj. Putin şi-a dat seama că Europa este slabă. Trump a fost singurul care a spus că fiecare stat NATO trebuie să plătească 2% contribuţie din PIB pentru Apărare. În afară de România, Polonia şi statele baltice nimeni n-a ajuns nici la aproape 2% contribuţie. Francezii au încercat să facă o forţă europeană de apărare, ceva ce nu merge. A fost o încercare ca francezii să-şi susţină fabricile lor de armament. Economia lor nu merge bine, nici socialismul şi nici comunismul lor. Klaus Iohannis a fost singurul preşedinte de ţară primit de 2 ori la Casa Albă de Donald Trump. (…) „Nu este vorba doar de dat bani Ucrainei, dar importat este şi pentru ce sunt daţi banii. Trebuie să le dăm ucrainenilor ce le trebuie, nu ce credem noi că le trebuie. Preşedintele Zelenski ştie mai bine ce le trebuie ucrainenilor ca să câştige, nu ca să se apere. Războiul din Ucraina trebuie câştigat, Occidentul nu poate rămâne şantajat de ameninţarea nucleară a lui Putin. Nu poţi rămâne şantajat, trebuie să-i ajuţi pe ucraineni să-i dea afară pe ruşi. Trebuie date mult mai multe arme Ucrainei, Poloniei şi României. Racheta ucraineană n-ar fi ajuns în Polonia dacă n-ar fi încercat să doboare o rachetă rusă. Sunt sigur că este mai mult armament care poate să fie dat României de America. Nicio ţară nu are o poziţie mai strategică decât România în Marea Neagră. Este interesul Americii ca România să rămână democratică. Nu cred că Putin va avea nebunia de a invada România pentru că va avea de-a face cu NATO. Când eu eram ambasador s-au vândut rachete Patriot şi Himars României. SUA au făcut un angajament cu România pe 10 ani, a fost semnat de N. Ciucă şi M. Esper la Washington. România apără şi R.Moldova, care acum încearcă să fie destabilizată de Ilan Şor”.

    Fostul ambasador republican al SUA în România, Adrian Zuckerman, a analizat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, şi ce se întâmplă în politica internă din SUA:

    „Guvernatorul DeSantis a câştigat foarte bine în Florida, ca şi alţi republicani. N-aş spune că DeSantis s-a luptat cu Biden în pandemie, ci a făcut ce a crezut că este corect pentru oameni. În partide, mulţi în loc să facă ce cred ei că este corect, fac ce le spune partidul să facă. Sunt republican de 6-7 ani, înainte am fost independent. (…) Administraţia Trump a făcut multe lucruri bune, nu numai intern, ci şi în plan internaţional. Mulţi din media l-au atacat pe Trump pentru lucruri pentru care alţii din Partidul Democrat nu sunt atacaţi. Mulţi care l-au anchetat pe Trump ştiau că lucrurile nu sunt adevărate, ştiau că este un atac politic. La guvernare, trebuie să faci ce este corect nu ce este bine pentru partidul respectiv. În America, fiecare este ales individual, aici partidele pun oamenii pe liste la Parlament”.

    De profesie avocat, Adrian Zuckerman a vorbit în OFF/OnTheRecord pe Aleph News, şi despre rolul jucat de Justiţie în lupta politică internă din SUA:

    „Partidul Republican începe ancheta pe viitorul Congres SUA. Anchetele în SUA au fost disproporţionate, a fost o lipsă de anchetă pe Hillary Clinton. Legea trebuie să fie aplicată egal pentru toată lumea. Legea nu vorbeşte de intenţie când vorbim de cazul Hillary Clinton. Subiectul Hunter Biden nu este atât de simplu, investigaţiile nu au fost făcute, au fost blocate. Republicanii vor să se uite dacă Hunter Biden a făcut infracţiuni. Au apărut documente care ar arăta că a fost implicat şi preşedintele. Trebuie cineva să se uite pe asta pentru că este posibil ca preşedintele să fie şantajat de chinezi. (…) Este o mare problemă, la FBI sunt mulţi oameni devotaţi. Din păcate, la FBI a fost un grup politizat şi nu este corect. Mulţi oameni în America au pierdut încrederea în FBI. FBI nu trebuie să facă politică de stânga sau de dreapta, trebuie să fie doar profesionişti. În opinia mea, ar trebui să fie traşi la răspundere pentru ce au făcut. (…) Nu ştiu dacă Sistemul nu-l vrea pe Trump. Cred că atunci când va începe serios campania, o să vedem cum stau lucrurile. Republicanii se vor uni în jurul candidatului pentru Preşedinţie. Mulţi spun că DeStantis este într-o poziţie puternică. Mai este Trump, mai este guvernatorul Virginiei, Glenn Youngkin.. Jocurile în SUA încep serios după Anul Nou. O să vedem ce-o să se întâmple şi în partea democrată. Următorii 2 ani în SUA o să fie plini cu lucruri de discutat la tv”.

     

  • Războiul l-a sărăcit pe Putin. Forbes anunţă cifrele falimentului pentru Rusia

    În 9 luni, Rusia a cheltuit 82 de miliarde de dolari doar pe operaţiuni militare, ceea ce înseamnă un sfert din veniturile din 2021.

    În timpul invaziei de 9 luni a Ucrainei, Rusia a cheltuit 82 de miliarde de dolari pentru război, eeste analiza efectuată de Forbes, în ediţia sa ucraineană.

    Au fost incluse costurile directe necesare susţinerii operaţiunilor militare, dar nu şi cheltuielile stabile de apărare şi pierderile legate de economie.

    În 2021, explică Forbes, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au ridicat la 340 de miliarde de dolari. Prin urmare, Federaţia Rusă a cheltuit deja un sfert din veniturile de anul trecut pe operaţiuni militare.

  • O nouă forţă geopolitică se naşte în deşerturile arabe, ajutată de războiul lui Putin

    Când Europa se luptă cu o criză de energie şi a preţurilor ener­gi­ei care o va duce cel mai pro­babil în recesiune, statele pro­du­cătoare de petrol şi gaze din Golf se scaldă în bani şi se bucură de creşteri economice cum avea China în zilele ei bune.

    Toţi ochii sunt pe aceste ţări arabe pentru că de ele depind prezentul şi viitorul energiei în Europa, scrie revista germană Spiegel. Iar influenţa lor creşte şi în alte sectoare, ceea ce aduce în prim-plan o problemă: conducătorii statelor din Golf sunt consideraţi ca fiind au­to­ritari, regi şi şeici pentru care valorile de­mocratice şi libertăţile occidentale contează prea puţin.

    Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai urmărite evenimente sportive. Câştigarea concursului pentru organizarea ediţiei de anul acesta de către Qatar a fost întâmpinată încă de la început cu critici care n-au încetat nici până acum, când mai sunt câteva zile până primul fluier pentru înce­pe­rea primului meci. Există acuzaţii de corupţie, bogăţiile Qatarului înlesnind suspiciunile că acestă ţară şi-a cumpărat dreptul de or­ganizare.

    De asemenea, există acuzaţii că pre­gătirile pentru eveniment s-au făcut cu muncitori, mai ales străini, care au lucrat în con­diţii apropiate de sclava­gism. Mulţi dintre ei au mu­rit în accidente de mun­că. Merită un astfel de preţ? Stadioane noi, strălucitoare, care au cos­tat peste 6,5 miliarde de dolari sunt gata şi-i aş­teaptă pe fanii fotbalului.

    Cinci din cele opt stadioane pe care se va juca sunt deservite de un sistem de metrou fără manipulant care a costat şi el 36 de miliarde de dolari. Cam­pionatul Mondial de Fotbal din Qatar este cel mai scump din istoria competiţiei.

    Cheltuielile cu infrastructura necesară acestuia sunt estimate la 230-300 de miliarde de dolari. Spre comparaţie, Cupa Mondială din Brazilia a costat „doar“ 11,5 miliarde de dolari. Cam aceasta este puterea financiară a ţărilor din Golf.

    Fondurile suverane de investiţii alte celor şase state din regiune valorează împreună 4.000 de miliarde de dolari şi au investiţii în orice şi peste tot în lume, de la companii ger­mane precum VW, Porsche şi RWE la echipe de fotbal, de Formula 1 şi ligi de golf profe­sionist. Arabia Saudită are propriul program spaţial şi îşi construieşte un centru de cer­cetare a hidrogenului, energia viitorului.

    OMV, compania care până nu demult domina în sectorul energetic central şi est-euro­pean, are printre acţionarii principali (25% din acţi­uni) compania Mubadala Petroleum and Petro­che­micals din Abu Dhabi, o sursă de bani inepuizabilă şi fără de care nu poate lua decizii.

    Colosul de petrol şi gaze polonez de stat PKN Orlen a ce­dat către Aramco, compania naţio­nală de petrol a Arabiei Saudite, o parte din rafinăria de la Gdansk. În schimb, Aramco va acoperi până la 45% din nevoie de petrol a Orlen, care se îndepărtează astfel de com­bustibilul rusesc. Pentru statele din Golf, criza de energie europeană este o oportunitate. 3.500 de miliarde de dolari vor intra în cufe­rele lor în următorii cinci ani dacă preţurile petrolului şi gazelor naturale rămân la nive­lurile ridicate din prezent – un cadou din partea preşedintelui Rusiei Vladimir Putin, comentează Spiegel.

    Pentru că Europa nu mai este interesată să importe energie rusească, petrolul din Ara­bia Saudită şi gazele naturale din Qatar au devenit marfă preţioasă pe care o vor europenii indiferent de preţ. Astăzi pare clar că statele din Golf vor juca un rol principal în noua ordine mondială, în prezent în faza de aşezare. Qatar şi Iran au cele mai mari rezerve de gaze din lume, iar Arabia Saudită este întrecută doar de Venezuela la rezerve dovedite de petrol.

    Aceste poziţii au reprezentat în trecut instrumente puternice de influenţă la nivel global, iar după ce Rusia a invadat Ucraina, puterea a crescut. Europa pur şi simplu nu mai are alte opţiuni. Iar puterea statelor arabe nu se rezumă doar la petrol şi gaze. Sursa de energie a viitorului este hidrogenul verde, produs cu electricitate de la soare şi de la vânt. Deşerturile Peninsulei Arabe oferă condiţiile perfecte pentru construirea de parcuri solare.

    Într-un viitor poate nu prea îndepărtat Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită vor exporta mai mult hidrogen decât petrolul vândut în zilele noastre. Germania promite să fie principala destinaţie, aşa cum a fost şi principala destinaţie europeană a gazelor ruse. Schimbarea nu vine fără pericole. Boom-ul din energie se produce în vremuri tulburi din punctul de vedere geopolitic. Globalizarea încetineşte, iar lumea pare că se împarte din nou în blocuri opuse, că se polarizează: China contra Occident, autocraţii contra democraţii. Alianţele toxice par că pot deveni posibilităţi reale. Iar liderii vestici bat la porţile ţărilor arabe. După încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Joe Biden au efectuat recent vizite în regiune. Pentru audienţe s-au aliniat şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi fostul premier britanic Boris Johnson. UE intenţionează să stabilească acolo o misiune diplomatică specială. Acest lucru arată în ce parte înclină balanţa puterii. Însă, aşa cum au demonstrat vizitele ministrului german al economiei şi chiar cea a lui Biden, statele din Golf au propria agendă şi propriile interese. Când preşedintele Biden a cerut în vară Arabiei Saudite să majoreze producţia de petrol pentru a opri scumpirile, saudiţii au făcut exact opusul.

  • Războiul l-a sărăcit pe Putin. Forbes anunţă cifrele falimentului pentru Rusia

    În 9 luni, Rusia a cheltuit 82 de miliarde de dolari doar pe operaţiuni militare, ceea ce înseamnă un sfert din veniturile din 2021.
     

    În timpul invaziei de 9 luni a Ucrainei, Rusia a cheltuit 82 de miliarde de dolari pentru război, eeste analiza efectuată de Forbes, în ediţia sa ucraineană.

    Au fost incluse costurile directe necesare susţinerii operaţiunilor militare, dar nu şi cheltuielile stabile de apărare şi pierderile legate de economie.

    În 2021, explică Forbes, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au ridicat la 340 de miliarde de dolari. Prin urmare, Federaţia Rusă a cheltuit deja un sfert din veniturile de anul trecut pe operaţiuni militare.

  • Jumătate din Kiev rămâne fără curent electric, spun oficialii ucraineni

    Aproximativ 50% din capitala Ucrainei, Kiev, rămâne fără curent electric vineri dimineaţă, în urma loviturilor ruseşti asupra infrastructurii critice care au dus la întreruperi generalizate de energie electrică, potrivit autorităţilor ucrainene.

    Administraţia militară a oraşului Kiev a declarat pe Telegram că alimentarea că apă a fost complet restabilită şi că echipele de urgenţă lucrează rapid pentru a restabili căldura în oraş.

    Instituţia a adăugat că “de îndată ce sistemul energetic se va stabiliza, comunicaţiile vor apărea în toate cartierele din Kiev”, după ce întreruperile de curent au afectat reţelele de telefonie mobilă.

    Faptul că Rusia a vizat miercuri infrastructura critică a dus la oprirea temporară a majorităţii centralelor electrice din Ucraina şi a lăsat majoritatea oamenilor fără electricitate. Forţele armate ucrainene au declarat că 70 de rachete ruseşti au fost lansate miercuri după-amiază şi 51 au fost doborâte, împreună cu cinci drone de atac.