Tag: raport

  • Comisia Europeană estimează o creştere economică de 4,4% a României în 2017

    „Creşterea reală a PIB este aşteptată să rămână solidă în viitorul apropiat, sprijinită de o relaxare financiară şi de creşterea salariilor. Şomajul a scăzut semnificativ în 2016 şi este aşteptat să rămână stabil la un nivel scăzut. Deficitul general guvernamental este prevăzut să se mărească din cauza tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielor publice”, potrivit raportului CE.

    PIB-ul real este aşteptat să crească cu 4,4% în 2017 şi cu 3,7% în 2018. Creşterea exporturilor este, de asemenea, prognozată să accelereze în condiţiile în care cererea externă se va consolida. Totuşi, în condiţiile creşterii importurilor generate de o cerere internă puternică, deficitul de cont curent este aşteptat să ajungă la 2,9% din PIB în 2017 şi la 3,1% din PIB în 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu explică de ce leul nu se apreciază faţă de principalele valute: “Nu există nicio şansă să se întâmple asta”

    Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a remarcat că firmele româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor e producţie simultană cu scăderea preţurilor de consum, fenomen care „nu lasă loc” pentru o apreciere a leului faţă de principalele valute, scrie Gandul.info

    „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Isărescu: Materiile prime se scumpesc, preţurile de consum scad; leul nu are cum să se aprecieze

    „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”.

    Banca Naţională a României anticipează, în Raportul asupra inflaţiei, că media scumpirilor va fi doar de 1,7% la sfârşitul acestui an, apoi va urca la 3,4% spre sfârşitul anului viitor, revizuind în jos prognoza pentru 2017 şi în sus pe cea pentru 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a ajuns să furnizeze de şapte ori mai mulţi expaţi decât importă. ”Expatriatul costă de 3 ori mai mult decât un angajat local”

    Cristina Postolache, Big4HR: Directorii români au început să crească, să îşi dezvolte propria competenţă.

    Spre exemplu, la nivelul anului 2014 au plecat aproximativ 57.000 de persoane, în timp ce numărul celor care au venit a fost de aproape şase ori mai mic.

    „Fluxul de mobilitate a forţei de muncă se inversează, dacă înainte pri­meam mai mulţi expaţi în ţară, acum ob­servăm o schimbare de tendinţă“, a spus Daniela Oprescu, global mo­bility services în cadrul KPMG România, la prezentarea raportului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă o decizie controversată luată de Trump. Ce vrea să facă cu televiziuniile de stat

    Un raport de la Washington a dezvăluit faptul că administraţia Donald Trump are de gând să facă modificări în bugetul federal şi să taie finanţarea programelor culturale, scrie The Washington Post.

    Societatea de radiodifuziune ar urma să fie privatizată se arată în raport, în timp ce alte două societăţi “National Endowment for the Arts (NEA)” şi “National Endowment for the Humanities (NEH)” ar fi eliminate. Societatea de radiodifuziune (The Corporation for Public Broadcasting) se ocupă de sprijinirea şi finanţarea a 1400 de staţii radio şi TV.

    În total, administraţia vrea să taie 10,5 trilioane de dolari în următorul deceniu. În 2016, Corporation for Public Broadcasting a primit 445 de milioane de dolari, NEA şi NEH au primit 148 de milioane fiecare. Aşadar doar prin tăierea acestor cheltuieli guvernul nu o să ajungă să economisească acea sumă uriaşă.

    Un reporter al New York a semnalat faptul că guvernul ar trebui să taie cheltuielile “discreţionare”, cheltuieli pe vacante, obiecte de lux etc, care în momentul de faţă sunt 1 trilion pe an. 

  • Încă o deciziecontroversată luată de Trump. Ce vrea să facă cu televiziuniile de stat

    Un raport de la Washington a dezvăluit faptul că administraţia Donald Trump are de gând să facă modificări în bugetul federal şi să taie finanţarea programelor culturale, scrie The Washington Post.

    Societatea de radiodifuziune ar urma să fie privatizată se arată în raport, în timp ce alte două societăţi “National Endowment for the Arts (NEA)” şi “National Endowment for the Humanities (NEH)” ar fi eliminate. Societatea de radiodifuziune (The Corporation for Public Broadcasting) se ocupă de sprijinirea şi finanţarea a 1400 de staţii radio şi TV.

    În total, administraţia vrea să taie 10,5 trilioane de dolari în următorul deceniu. În 2016, Corporation for Public Broadcasting a primit 445 de milioane de dolari, NEA şi NEH au primit 148 de milioane fiecare. Aşadar doar prin tăierea acestor cheltuieli guvernul nu o să ajungă să economisească acea sumă uriaşă.

    Un reporter al New York a semnalat faptul că guvernul ar trebui să taie cheltuielile “discreţionare”, cheltuieli pe vacante, obiecte de lux etc, care în momentul de faţă sunt 1 trilion pe an. 

  • Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare, gata în iunie. Raportul dintre salarii va fi de 1 la 13

    Ministrul Muncii, Lia Vasilescu a declarat luni că Legea salarizării unitare a bugetarilor va fi finalizată şi trimisă către Parlament cel mai târziu în luna iunie 2017, ea menţionând că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13.

    “Acum lucrăm la Legea salarizării unitare, iar toate salariile bugetarilor vor creşte, evident că vor creşte şi cele ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar, dar credem că e bine să se întâmple toate aceste majorări odată pentru toată lumea”, a spus ministrul Muncii.

    Vasilescu a menţionat că raportul dintre salarii va fi de 1 la 13.

    “Nu o luăm de la zero. Raportul va fi de 1 la 13. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an, deci practic din aprilie-mai trebuie să o avem în curs de finalizare ca maximum în luna iunie să intrăm cu ea în Parlament”, a adăugat ministrul Muncii, menţionând că legea va intra în dezbaterea Legislativului înainte de vacanţa parlamentară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii trăiesc mai bine decât în 1990, dar bunăstarea economiei este în urma Cehiei, Poloniei şi Ungaria

    România a avut a doua cea mai bună dinamică a evoluţiei bunăstării economice din 1990 încoace după Polonia, arată un raport al firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG România, care a analizat situaţia din şase state (România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Germania).

    „Conform rezultatelor analizei KPMG, în perioada 1990-2014, dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una susţinută şi robustă. Dacă luăm în considerare dinamica globală a indicatorilor bunăstării consideraţi, România ocupă locul doi dintre cele şase state analizate în cadrul studiului, după Polonia. În cifre absolute însă, România continuă să se claseze în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar pentru unii indicatori, decalajele absolute faţă de anumite ţări au crescut. Pentru alţi indicatori însă, evoluţiile superioare înregistrate indică o tendinţă de convergenţă cu ţări mai bine poziţionate”, se arată  în raportul KPMG.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • În Europa se inventează viitorul, dar Bucureştiul are alte griji

    Silicon Valley este casa celor mai mulţi unicorni, iar continentul asiatic creşte foarte repede în domeniul start-up-urilor, dar viitorul se inventează în Europa, spune un raport realizat de firma de cercetare Atomico. În acest peisaj, Bucureştiul este unul dintre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital.

    2016 a fost anul în care a avut loc prima evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie europeană, SAP. Tot în 2016, Softbank a achiziţionat ARM pentru 32 de miliarde de dolari, Tencent a cumpărat Supercell pentru 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca start-up-ul din Helsinki, capitala Finlandei, să devină primul decacorn, adică un startup evaluat la peste 10 miliarde de dolari. Şi, bineînţeles, tot în 2016 a fost realizată şi tranzacţia gigant de 47 de miliarde de dolari prin care Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri de smartphone-uri, a achiziţionat NXP Semiconductors, cel mai mare furnizor de cipuri din industria automotive. Cele două companii, care au împreună afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, vor avea produse capabile de vânzări de 138 de miliarde de dolari până în 2020, estimează Qualcomm.

    De asemenea, două treimi din cele mai mari companii europene au făcut investiţii directe în firme de tehnologie în timp; o treime dintre ele au achiziţionat jucători din sfera IT&C pe parcursul ultimilor doi ani. De exemplu, Lidl a cumpărat Kochzauber, serviciu online pentru livrări de produse, Carrefour a achiziţionat Rue du Commerce, iar Daimler a preluat Here.

    „Deşi Brexitul nu s-a întâmplat deja, votul în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE a declanşat o incertitudine asupra companiilor de tehnologie europene, dar antreprenorii sunt optimişti şi fac pregătirile necesare. Platforma Meetup arată că a crescut foarte mult numărul întâlnirilor de networking din domeniu în oraşe precum Bucureşti, Lisabona sau Praga”, se arată în raportul Atomico. Pe lângă huburile cunoscute deja, precum Londra, Paris, Berlin sau Stockholm, apar start-up-uri interesante şi în locuri precum Lisabona, Copenhaga sau München.

    În Europa se află cinci dintre primele zece instituţii academice din domeniul tehnologiei, cu universitatea ETH Zürich în fruntea clasamentului. În top zece se mai află Oxford, Imperial (Londra), EPF (Lausanne), TU München. Un alt lucru interesant cuprins în raport este că în Europa se găsesc mai mulţi programatori profesionişti (4,7 milioane) decât în SUA (4,1 milioane), cei mai mulţi dintre ei aflându-se în Germania, Marea Britanie sau Franţa. De exemplu, în capitala Marii Britanii sunt peste 300.000 de programatori, mai mulţi ca în New York (peste 250.000), dar mai puţin ca în zona Silicon Valley (peste 564.000). Nici Bucureştiul şi nici Clujul nu apar în studiu, dar în clasament figurează Budapesta cu peste 48.000 de programatori.

    Unde se situează România în acest peisaj al inventării viitorului? În condiţiile în care IT-ul creşte considerabil în Cluj şi Bucureşti, şi ambele au fost numite de mai multe ori „Silicon Valley-ul din estul Europei”, Bucureştiul a fost caracterizat ca fiind printre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital, clasându-se la coada clasamentului realizat de European Digital City Index 2016. Acesta arată cât de favorabile sunt condiţiile din diferite oraşe pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. Pentru a realiza acest clasament s-au luat în considerare infrastructura digitală, accesul la capital, mediul de business, cultura antreprenorială etc.

    Bucureştiul s-a aflat pe locul 52 din cele 60 de oraşe analizate, primele locuri fiind ocupate, în această ordine, de Londra, Stockholm, Amsterdam, Helsinki şi Paris. La capătul celălalt se găsesc Nicosia, Valletta sau Riga. Bucureştiul stă bine la infrastructură digitală, dar suntem ultimii în Europa ca piaţă; altfel spus, firmele de profil nu pot monetiza produsele şi serviciile lor pe plan local şi trebuie să-şi caute clienţii peste hotare. Capitala noastră a fost penalizată din cauza accesului limitat în ceea ce priveşte capitalul, dar şi din pricina slabei dezvoltări a culturii antreprenoriale.

    În rândul celor mai dezvoltate sectoare ale antreprenoriatului digital din ecosistemul românesc se numără securitatea cibernetică, comerţul electronic şi gamingul, cu menţiunea că de la mijlocul anului 2014 au început să apară tot mai multe start-up-uri specializate pe inteligenţă artificială, 3D printing sau realitate virtuală şi augumentată. Printre atuurile României au fost enumerate abundenţa de talent din domeniu, costurile de viaţă scăzute şi un număr mare de acceleratoare.

    Totuşi finanţările sunt, în continuare, greu de obţinut în România, iar fondatorii au şanse mai mari să găsească investitori în afara ţării. Investiţiile de pe plan local sunt, de obicei, în jurul unei valori medii de 500.000 de euro pe an.
    Start-up-urile evidenţiate de studiu sunt cele care au făcut exit, adică Avangate (soluţii de comerţ electronic pentru producători de software), eJobs (platformă online de recrutare) şi imobiliare.ro (platformă online de anunţuri imobiliare). În privinţa celor care nu au marcat exitul, au fost menţionate TypingDNA (securitate cibernetică), Symme3D (producător imprimante 3D) şi Axosuits (robot medical).

    „România încearcă să-şi rezolve problemele şi să faciliteze relaţiile dintre guvern şi ecosistemul start-up-urilor pentru a promova inovaţia şi dezvoltarea economică. Guvernul a început să acorde din ce în ce mai multă atenţie industriei IT, în ultimii ani deoarece domeniul reprezintă 6% din PIB-ul României. Încă mai sunt multe lucruri de rezvolvat, dar abordarea proactivă a jucătorilor locali este încurajatoare pentru viitor”, se arată în studiu.

    De reţinut este şi faptul că în România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor, care a luat în considerare 60 de ţări.
    Poate acesta este şi motivul pentru care nu foarte mulţi români doresc să pornească o afacere pe cont propriu. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de ideea de a-şi dezvolta propria afacere, mult mai puţin decât restul Europei, unde aproape trei sferturi (74%) din populaţie are o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, conform raportului global de antreprenoriat din 2016 al Amway. Conform acestuia, spiritul antreprenorial la noi în ţară a înregistrat o tendinţă descrescătoare, potrivit aceleaşi surse, cu valori mult mai scăzute faţă de media globală (56%), dar aproape comparabile cu media europeană (45%). În medie, 34% dintre respondenţii români şi‑au manifestat dorinţa de a deveni antreprenori şi de a iniţia o afacere, în scădere cu 5% faţă de ediţia din 2015 a studiului Amway.

    Pe de altă parte, România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează ţara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize a ZF, în timp ce media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene. IMM-urile constituie cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Care este motivul pentru care oamenii vor să devină antreprenori? La nivel mondial, pe primul loc în menţiunile respondenţilor se află dorinţa de independenţă, de a fi propriul şef, urmată de posibilitatea de a-şi pune în practică propriile idei; în România antreprenoriatul este văzut ca o posibilitate de a câştiga independenţa (42%), dar şi ca o posibilitate a obţine venituri suplimentare (41%).

    Pare că niciodată nu a fost un timp mai bun decât prezentul pentru a deveni un antreprenor în Europa; mai rămâne doar ca Bucureştiul şi întreaga Românie să profite de infrastructura digitală excelentă, de talentele locale şi să intre în rândul oraşelor occidentale.

  • Banca Mondială: Economia României este prognozată să crească cu 3,7% în 2017

    rodusul Intern Brut al României este prognozat să crească la 3,7% în 2017, după o creştere de 4,7%, înregistrată anul trecut, potrivit ultimului raport publicat miercuri de Banca Mondială.

    Noua prognoză a Băncii Mondiale este revizuită în scădere uşoară pentru România, estimările anterioare indicând creşteri de 5,1% în 2016 şi 3,8% în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro