Tag: populatie

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Asociaţia Română a Băncilor: În 2017 creşte creditul ipotecar şi scade cel de consum

    “Creşterea creditului neguvernamental a fost relativ redusă în 2016. În 2017 suntem pregătiţi ca să credităm. Este o abundenţă de lichiditate în sistem. Nivelul de economisire internă este unul ridicat. Având în vedere creşterea macroeconomică vedem o cerere agregată mai mare din partea companiilor. La populaţie vedem o creştere a creditării ipotecare şi o scădere a creditului de consum”, a declarat, marţi, Sergiu Oprescu, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Bancherii spun că motorul creditului ipotecar a fost programul Prima Casă, în vreme ce creditul ipotecar clasic nu a mai fost atât de solicitat.

    În ceea ce priveşte 2016, în toamna anului trecut, sistemul bancar românesc şi-a menţiunt stabilitatea financiară şi are perspective şi lichiditate suficientă să finanţeze populaţia şi companiile. Rata creditelor neperformante s-a redus în 2016 de 2,3 ori faţă de vârful din 2014. Astfel, rata acestor credite este de 9,9%, din care 8,11%, în cazul creditelor pentru populaţie şi 2,2%, în cazul creditelor pentru IMM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt oamenii care protestează de două săptămâni în Piaţa Victoriei

     

     

    Peste 30.000 de protestatari s-au adunat, pentru a 13-a zi la rând, în Piaţa Victoria din Capitală. Manifestanţii au pregătit şi un moment special, un „tricolor uman” construit cu ajutorul participanţilor. Drapelul naţional a luminat, de la sol, Piaţa Victoriei, la ora 21:00, aşa cum anunţaseră organizatorii pe reţelele de socializare. După ce au cerut abrogarea Ordonanţei privind modificarea Codurilor Penale, protestatarii continuă să iasă în stradă, cerând demisia Guvernului Grindeanu. De asemenea, zeci de mii de oameni au protestat şi în alte oraşe din ţară, ieşenii urmând modelul de la Bucureşti şi construind şi ei un „tricolor uman”.

    Un studiu scoate la iveală detalii neaşteptate despre cine sunt oamneii care protestează de două săptămâni încoace. 

    AFLĂ aici cine sunt oamenii care protestează de două săptămâni în Piaţa Victoriei

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ministerul Energiei cere ANRE ca majorările de preţ să nu se regăsească în facturile populaţiei

    La întâlnire au participat atât ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, precum şi Directorul General OPCOM, Victor Ionescu.

    În cadrul şedinţei s-a discutat despre momentul actual din piaţa de energie electrică, marcată de creşterea preţurilor la niveluri record, cât şi despre ancheta iniţiată de ANRE şi Consiliul Concurenţei, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, făcut public joi.

    Secretarul de Stat Robert Tudorache a considerat oportună elaborarea, în scurt timp, a unui raport, care să cuprindă primele concluzii ale anchetei pentru ca toate instituţiile responsabile să poată implementa politici adecvate pentru restabilirea normalităţii pe piaţa de energie din România, dar şi pentru evitarea în viitor a unor episoade similare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ce planuri de modernizare are Trezoreria

    Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.

    „În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.

    Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

    Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

    În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

    Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

    Şi pentru populaţie…titluri de stat

    După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.

    În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.

    După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

    Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras
    735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.

  • Premierul Sorin Grindeanu: Am luat măsura tip “manetă” în privinţa energiei. Reducem exporturile doar dacă e necesar

    Premierul Sorin Grindeanu a declarat că Executivul a aplicat metoda tip “manetă” în cazul necesarului de energie pentru această perioadă, astfel încât populaţia să nu rămână fără funrizarea energiei, iar în cazul unei situaţii de criză se vor reduce exporturile.

    “Inclusiv săptămâna trecută am mers împreună cu ministrul de Interne la dispeceratul naţional. Am discutat cu ministrul Energiei, i-am cerut să facă o situaţie la zi în privinţa stocurilor. În aceste zile am avut un maxim de consum. S-au luat măsuri împreună cu ministerul pentru ca toate companiile din zona Oltenia să aibă cărbune să poate să producă energie, să nu avem situaţii de acest tip. (…) În situaţia în care avem criză pe consumul intern, trebuie să putem apela la ceva pentru a asigura consumul şi abia apoi să ne ocupăm de export. E o măsură de tip manetă, să avem în primul rând pentru populaţie consumul şi abia apoi să vedem dacă putem face export. Se va activa doar dacă e nevoie”, a declarat premierul Sorin Grideanu, într-un interviu la România TV.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.