Cu toate ca in 2010 foarfeca de taiat panglici a ministrului
Transporturilor, Radu Berceanu, va sta mai mult prin sertar,
nefiind programati pentru inaugurare decat 101,64 km de autostrada,
si acestia pe portiuni, se pregateste inceperea unor proiecte de
aproape sase miliarde de euro.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
In mentalul colectiv, un proprietar de ferma de pasari poate ca
e bogat, dar un proprietar de hotel e cu siguranta bogat, iar multi
dintre oamenii de afaceri isi doresc asta pentru imaginea lor.” Era
comentariul unui sociolog chestionat de BUSINESS Magazin in 2007,
pentru articolul “Am hotelul meu”. Articolul incerca la momentul
respectiv sa raspunda la intrebarea de ce foarte multi oameni de
afaceri locali, venind din domenii fara legatura cu industria
ospitalitatii, alegeau sa investeasca intr-un hotel.
Inca de la momentul respectiv, consultantii hotelieri atrageau
atentia ca 70% dintre aceste proiecte sunt facute “dupa ureche” si
ca asta se va vedea la un moment dat in faptul ca afacerea nu va
rezista intr-o piata competitiva sau intr-un context mai dificil al
pietei. Paul Marasoiu, director al companiei de consultanta Peacock
Hotel Management, povestea inca din urma cu trei – patru ani ca
intalnise numeroase cazuri in care proprietarii au venit sa ceara
consultanta pentru constructia unui hotel, in conditiile in care
structura era deja ridicata si definita, dar fara posibilitatea de
a acoperi functiunile necesare unui hotel. In toamna lui 2009,
Marasoiu considera ca semnalele de alarma trase in urma cu cativa
ani s-au simtit prea tarziu si ca deciziile gresite de investitii
abia acum se vad.
Ionut Negoita a decis in luna iulie a acestui an sa treaca in
conservare 300 de camere din cele 1.500 ale hotelului Rin Grand. La
Iasi, hotelul Europa al omului de afaceri George Ionescu lucreaza
la 15% din capacitate. Mohamad Murad intentiona sa lanseze doua
hoteluri de mici dimensiuni in 2009 si pana la urma le-a facut
aparthoteluri. Aproape toate hotelurile au renuntat la o parte din
angajati, pana la 50%, dupa cum spun proprietarii. Multi
investitori, atat straini, cat si romani, au blocat in dezvoltare
zeci de proiecte hoteliere in Bucuresti si in tara, cautand
parteneri, in special financiari, pentru continuarea lor – este
cazul hotelului Calderon din Bucuresti sau al hotelului Neptun din
statiunea omonima, detinut de omul de afaceri Gabriel
Popoviciu.
Alin Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela45, nu
reuseste de mai bine de jumatate de an sa vanda hotelul Stil din
Bucuresti, pe care abia l-a cumparat anul trecut cu 3,5 milioane de
euro. La fel si proprietarul Unita Turism, Josef Goschy, care a
scos la vanzare sase hoteluri si cea mai buna oferta pe care a
primit-o a fost de 5 milioane de euro pentru un pachet care
cuprindea patru hoteluri (in total, peste 500 de camere). “Nu pot
sa vand pe mai putin decat am cumparat”, spune Goschy, care a
apelat pentru prima data in viata lui la un consultant, pentru a-l
pune la curent cu valoarea actuala a proprietatilor sale.
In vara anului trecut, francezii de la Interex mutau sediul central al operatorului de supermarketuri de la Ploiesti la Bucuresti si anuntau cu entuziasm, intr-o conferinta de presa, planurile pe care si le fac pentru piata romaneasca. Compania, care a deschis primul magazin in Romania in 2002, era pe cale de a finaliza un amplu proces de restructurare, menit sa opreasca pierderile si sa ajute compania sa creasca. In 2006, noul CEO, de 26 de ani, Stanislas Mainfroy, a decis sa reorganizeze managementul companiei si sa creioneze o noua strategie de crestere a retelei de supermarketuri. Expansiunea a fost insa ulterior oprita, toate fortele fiind concentrate catre stoparea pierderilor.
Masurile lui Mainfroy veneau dupa ce compania pierduse doua milioane de euro in 2006, in conditiile in care Interex mai fusese pe minus doar in anul intrarii pe piata. Si in 2007 Interex a pierdut in jur de 1,6 milioane de euro, 2008 fiind anul tinta pentru trecerea pe profit. Ultimele luni din planul pe doi ani intocmit de Mainfroy atunci cand a acceptat conducerea operatiunilor din Romania s-au suprapus insa peste primele efecte ale crizei. Acest lucru a facut ca socoteala din ianuarie sa nu se potriveasca intocmai cu cea din decembrie. “Principalul nostru obiectiv, acela de a nu mai pierde bani, a fost aproape atins”, spune el, aratand ca vanzarile totale ale companiei, la fel ca si profitul, au fost afectate in special de faptul ca in decembrie 2008 incasarile au fost la acelasi nivel cu 2007, fata de cresterea asteptata, de 20-22%.
Desi nu vrea sa dea cifrele exacte cu care a incheiat anul 2008, Mainfroy precizeaza ca obiectivele au fost aproape atinse, desi “se putea si mai bine”. La mijlocul anului trecut, Philippe Lavalard, presedintele grupului francez CDE Groupemenet de Mousquetaires, din care face parte si Interex Romania, estima o cifra de afaceri de 138 de milioane de euro pentru 2008 (fata de 98 de milioane de euro in 2007). Mai spre sfarsitul anului insa, estimarea a coborat la 115 milioane de euro. Seful Interex Romania spune ca nu este “un fatalist al crizei” si incearca sa gaseasca elemente pozitive si resurse de crestere in aceasta perioada. “Ideea e sa stii cum sa te adaptezi si sa profiti de orice oportunitate apare”, spune Mainfroy, care gaseste ca o oportunitate o reprezinta spatiile ramase libere dupa inchiderea unor magazine ale competitorilor.
Interex a folosit prima data acest model in 2006, cand a cumparat de la compania falimentara Univers’all spatiul fostului magazin din Sibiu. Anul acesta, compania franceza a preluat alte doua locatii, unde se vor afla urmatoarele doua magazine Interex. Este vorba de fostul hipermarket Spar de la Targu-Mures, recent inchis de catre Astral Impex (compania care opereaza brandul Spar in Romania), pe motive de schimbare a strategiei. Tot un Spar trebuia sa fie si in spatiul cumparat de Interex, direct de la dezvoltator in acest caz, la Drobeta- Turnu-Severin. “Trebuia sa fie un Spar, pana la urma va fi un Interex”, spune zambitor Mainfroy, adaugand ca preluarea unor spatii de la alte retele este una din strategiile companiei in Romania si o buna modalitate de a gasi locatii in zone de trafic.
Desi cea mai mare parte a retailerilor internationali continua sa spuna ca planurile lor nu sunt afectate de criza, de la inceputul acestui an trei magazine au fost inchise: pe langa Spar, grupul turc Anchor, operatorul lantului de supermarketuri G’Market, a decis inchiderea unui magazin la Bacau, pe motive de neprofitabilitate; tot din cauza pierderilor a inchis un magazin la Pitesti si proprietarul magazinelor Ethos, Ion Soloman. Lui Stanislas Mainfroy i-ar placea sa poata cumpara toate spatiile unde deschide magazine, insa nu este posibil in fiecare caz. “Prioritatea noastra este sa achizitionam spatii. Pe de alta parte, o prioritate la fel de importanta este gasirea celei mai bune locatii, iar daca acest lucru inseamna ca va trebui sa inchiriem, facem si asta”, spune seful Interex.
In prezent, din cele 11 magazine, cate are reteaua Interex in Romania, doar patru sunt inchiriate. Pentru urmatoarele, minim cinci anul acesta, Mainfroy spune ca spatiile vor fi si inchiriate, dar si cumparate, in functie de oferte. Pentru un magazin al carui spatiu il inchiriaza, Interex investeste in jur de un milion de euro in echipamente, iar pentru unul cumparat, investitia variaza intre 3 si 4 milioane de euro, incluzand si costurile de constructie. Intrarea pe piata capitalei era anuntata anul trecut ca principalul obiectiv pentru 2009, iar primul pas a fost facut in acest sens inca de anul trecut prin mutarea operatiunilor companiei la Bucuresti. Deocamdata insa, planuri concrete pentru deschiderea primului supermarket la Bucuresti nu exista, insa Mainfroy spera sa reuseasca cel putin sa gaseasca un spatiu anul acesta.
“Avem discutii avansate pentru a prelua o serie de locatii in regim de inchiriere, dar e prea devreme sa confirmam o zona sau o data pentru deschidere”, spune Mainfroy. Pentru piata Bucurestiului, Mainfroy vede intre 7 si 10 magazine Interex pe termen lung, adica in aproximativ cinci ani, cand reteaua franceza ar trebui sa ajunga la cel putin 40 de supermarketuri in Romania. “Deocamdata nu pot garanta nimic pentru anul acesta, dar capitala e un punct cheie in strategia noastra in ceea ce priveste dezvoltarea”, spune el. In prezent, Bucurestiul numara in jur de 115 supermarketuri, iar Mainfroy crede ca in Bucuresti mai este loc de inca 50 de supermarketuri, chiar 70-100 daca sunt luate in calcul si magazinele de tip discount.
“Sunt multe zone care nu sunt bine acoperite din acest punct de vedere. Problema va fi cu spatiile, potentialul exista”, spune seful Interex. De fapt, nu numai intrarea pe piata capitalei, ci mai multe din planurile facute de cei de la Interexpentru 2009 vor trebui sa mai astepte. “Sunt mai prudent in ceea ce priveste bugetul de renovare. Anul acesta nu mai este o prioritate pentru noi sa investim in reamenajarea magazinelor”, spune Mainfroy. Astfel, cel putin in primele sase luni ale anului, cei de la Interex vor fi concentrati asupra mentinerii traficului de clienti prin politica de preturi si pozitionarea magazinelor. Nici intentia de a cumpara alte retele nu mai este enuntata cu la fel de multa tarie ca in urma cu jumatate de an.
Pe de alta parte, la sediul din Franta al companiei s-au primit oferte pentru cumpararea retelei din Romania, care nu este insa de vanzare, dupa cum subliniaza Mainfroy. Dimpotriva, trebuie sa se dezvolte, dat fiind ca beneficiaza de finantare interna de la compania-mama. Si mai trebuie sa reduca pierderile, iar Mainfroy spera ca va putea face acest lucru tocmai pentru ca este criza si oamenii tind sa faca mai multe cumparaturi in apropierea casei.
Gheorghe Calburean viseaza la un portofoliu integrat de afaceri, insa pana la unificarea acestora le dezvolta separat pe cele existente.
DAFORA FORAJ. Pe segmentul de foraj, ale carui afaceri au crescut cu 33% in 2006, Calburean intentioneaza sa pastreze pozitia de lider de piata (cu 70% cota) prin semnarea de noi contracte si investitia in echipamente in valoare de 27 de milioane de euro in acest an. Pentru 2008, omul de afaceri estimeaza investitii in echipamente de 10 milioane de euro (fara a lua in calcul o instalatie de 16,4 milioane de euro pe care a contractat-o deja).
DAFORA CONSTRUCTII. Investitiile in utilaje pentru drumuri si poduri – excavatoare, bascule, macarale, schele – sunt in 2007 la un nivel de circa 5-6 milioane de euro, iar pentru 2008 au fost bugetate 5 milioane de euro investitii. Calburean vrea ca segmentul de constructii al Dafora sa creasca in urmatorul an cu 10%.
CONDMAG. Investitiile in constructorul de conducte sunt de 7-8 milioane de euro anul acesta, iar pentru anul viitor omul de afaceri a planificat alte investitii de 10-11 milioane de euro (utilaje, dar si un sediu nou pentru Condmag).
Sursa: Dafora