BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Guvernul României este total rupt de realităţile industriei farmaceutice. Nici după pandemie nu s-a prins cu privire la rolul acestui segment economic strategic

    O parte din opinia de mai jos a mai fost publicata in 2019, cand erau semnale mai mult decat clare ca se incearca punerea pe butuci a fabricilor de medicamente din tara. In prezent am ajuns sa avem cea mai slaba industrie de medicamente din zona Central Europeana si cea economica Euro-Asiatica. Peste 10% din deficitul de balanta comerciala vine din zona medicamentelor.

    Si, daca era dupa fostul Ministru de Finante Florin Citu, si astazi aveam un clawback de 27%, fapt care ar fi usurat inchiderea fabricilor din tara.

    Desigur, nu este vina guvernantilor ca habar n-au cu ce se mananca domeniul. Ministerele si administratiile mustesc de consultanti si lobisti pe statele de plata ale importatorilor, care scriu legislatie despre medicamente desi nu au intrat in viata lor intr-o fabrica. Si asta in timp ce reprezentantii fabricilor din tara tac chitic, cu speranta ca mai prind inca o zi.  

    Mai ticalos este inca ca in ciuda angajamentelor sforaitoare nici dupa pandemie nu s-a facut nimic pentru a avea mai multe medicamente fabricate in tara. Nimic in PNRR, nimic bani atrasi din EU4Health, nimeni in Parlamentul UE care se ceara sprijin pentru ca fabricile din tara sa produca, de exemplu, injectabile pentru ATI, antibiotice, oncologicele esentiale sau paracetamol pentru intreaga UE. Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia au ajutor de stat tintit pentru industria farmaceutica; drept urmare, fiecare dintre aceste tari are exporturi mai mari decat toata cifra de afaceri a industriei din Romania la un loc.

    In final, redau inca o odata decalogul ratiunilor pentru care ar fi de dorit ca Romania sa nu aiba industrie de manufactura de medicamente, tinta imediata fiind sa aducem totul din import iar cea cu bataie lunga, sa nu mai exportam.

    1. A doua piata ca marime din Europa Centrala si de Est ECE.

    Nu atat dimensiunea in sine a pietei de medicamente din Romania este importanta cat efectul de baza si nevoile neacoperite datorita unui sistem sanitar ineficient. Astfel incat spre a acoperi nevoile pacientilor romani, importatorii nu au nevoie de competitie de la fabricantii din tara.

    2. Pozitia geostrategica

    Exporturile din Romania tintesc si acopera foarte bine zona tarilor din fosta URSS, Orientul Mijlociu si Asia Continentala. Deranjeaza, nu-i asa, prezenta unor fabrici in Romania care au astfel legaturi comerciale cu piete emergente de sute de milioane de locuitori

    3. Situri moderne de fabricatie

    Desi are o traditie de aproape 100 de ani, dupa investitii de peste 500 milioane de Euro in ultimii 15 ani, fabricatia de medicamente din Romania,  are probabil cea mai moderna infrastructura tehnlogica din ECE, putand produce orice tip de medicamente. Asta deranjeaza din nou foarte tare.

    4. Resursa umana

    Peste 5000 de oameni foarte bine pregatiti lucreaza in manufactura de medicamente din Romania. Si alte 10000 de joburi sunt create pe orizontala si vertical. Asa incat este mai util ca fabricile din tara sa se inchida si cei peste 5000 de specialisti sa se alature migratiei selective de resursa de munca calificata din Romania.

    5. Costuri reduse de operare

    Costurile reduse, eficienta operationala si productivitatea inalta sunt atu-uri de succes pentru preturi reduse de vanzare. Nimeni nu isi doreste insa ca din fabricile din Romania sa plece in UE medicamente mult mai competitive ca si pret.

    6. Taxe si impozite platite in Romania

    Cam 1 miliard de lei pe an platesc fabricantii de medicamente din Romania in taxe si impozite catre statul roman, bani care raman pentru scoli, spitale, sosele. Nu este mult raportat la alte industrii, dar nu vrem sa riscam nimic – pentru ca prin inchiderea propriilor fabrici de medicamente Romania va avea un deficit bugetar suplimentar, devenind si mai vulnerabila economic.

    7. Productia de medicamente strategice

    Injectabile, perfuzabile, antibiotice, vaccinuri (fabrica inchisa, punct rezolvat!), nistatina. Sunt tari care viseaza sa aiba asa ceva si nu vor avea niciodata. O astfel de varietate de produse, care ajung inclusiv la export, este probabil elementul care deranjeaza foarte tare.

    8. Tinte pentru terenuri imobiliare

    Fabricile din Bucuresti, Cluj, Iasi, Tg Mures stau pe niste terenuri valoroase, pe care mai bine s-ar construi ansambluri rezidentiale, mall-uri, cladiri de birouri – acestea sunt sectoarele economice de valoare adaugata pentru viitorul tarii, iar nu fabricile de medicamente.

    9. Liderilor de opinie nu le plac medicamentele ieftine

    In ultimii 10 ani nu a existat nici macar un lider de opinie care sa vina intr-o fabrica de medicamente sa intrebe ce nevoi avem, cum pot ajuta. Sponsorizari cer, dar ajutor nu au dat niciodata. Mai bine medicamente din import, au state de plata generoase.

    10. Peste 3000 de fabrici inchise dupa anul 1996

    Odata cu lichidarea a mii si mii de fabrici au fost puse la pamant sectoare intregi de industrii prelucratoare, Romania devenind captiva in intregime importurilor. In baza acestor experiente este recomandabil sa se inchida si fabricile de medicamente, astfel incat sa putem aduce totul din import.

  • Reduceri de costuri post-pandemie: Jumătate din companiile londoneze iau în calcul ca angajaţii să lucreze cinci zile pe săptămână de acasă

    Aproape jumătate din companiile londoneze se aşteaptă ca angajaţii lor să lucreze de acasă cinci zile pe săptămână odată ce va lua sfârşit criza sanitară, iar firmele mici sunt mai predispuse la o asemenea mişcare prin comparaţie cu marile societăţi, notează Bloomberg.

    Afirmaţia se bazează pe un sondaj realizat de Camera pentru Comerţ şi Industrie din Londra în care au fost incluşi 520 de lideri de business, scoţând la iveală faptul că tot mai multe firme au declarat că principala grijă a angajaţilor cu privire la întoarcerea la birou constă în contractarea coronavirusului.

    În timp ce majoritatea economiştilor sunt de părere că munca în regim remote va continua într-o formă sau alta după terminarea pandemiei, datele subliniază impactul exercitat asupra spaţiului de lucru, care s-ar putea traduce printr-un număr redus de paşi în marile oraşe şi vânzări mai mici pentru businessurile care depind de întoarcerea oamenilor la birou.

    Un studiu separat al reţelei de socializare pentru mediul de afaceri LinkedIn spune că peste două treimi din angajatorii britanici se aşteaptă ca stafful să revină la birou, lunea şi marţea urmând să fie cele mai aglomerate zile de muncă. Aproape jumătate dintre angajaţi vor să îşi împartă timpul între domiciliu şi birou.

    „De asemenea, munca hibridă va oferi joburi oamenilor care s-au confruntat anterior cu probleme precum locaţia, diverse dizabilităţi sau responsabilităţi”, spune Janine Chamberlin, UK country manager al LinkedIn.

    Aproape 6 milioane de joburi din Regatul Unit care pot fi realizate de oriunde riscă să fie externalizate către alte ţări, conform unui raport al Tony Blair Institute for Global Change, grup de cercetare fondat de fostul premier al Marii Britanii.

     

  • Unde a lovit pandemia. Se văd primele efecte în auto, pe piaţa jocurilor de noroc, a restaurantelor şi în call-centere. Top 20 de companii cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2020

    ♦ Romsilva, compania de jocuri de noroc Hattrick Bet (Casa Pariurilor) şi Automobile Dacia ocupă primele trei locuri în top. ♦ Cumulat, cele 20 de companii din clasament au cu 16.000 de oameni mai puţin faţă de 2019.

    Industria auto a pierdut în 2020 peste 5 miliarde de euro din cifra de afaceri, iar datele preliminare arată că multe dintre marile fabrici au restructurat sute de locuri de muncă în anul pandemiei. Tendinţa însă a fost vizibilă încă din 2019, când producătorii de componente auto au fost pentru prima dată prezenţi în topul firmelor cu reduceri de personal şi nu doar în cel al companiilor care creează locuri de muncă.

    Automobile Dacia, DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice, Compa, RAAL, Yazaki România şi Kromberg & Schubert România au în bilanţurile din 2020 cu peste 5.300 de angajaţi mai puţin faţă de 2019, arată o statistică realizată pentru ZF de platforma de analiză confidas.ro, analiză bazată pe datele preliminare pe anul 2020, în condiţiile în care nu toate companiile din România şi-au depus bilanţul până în acest moment.

    În 2020, cele 20 de companii din clasamentul celor cu cele mai mari scăderi ale personalului au pierdut aproape 16.000 de angajaţi.

    Clasamentul companiilor care au avut cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi anul trecut faţă de 2019 este condus de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, cu o scădere de mai mult de 1.200 de angajaţi în 2020 faţă de 2019.

    Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi admi­nistrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului, respectiv 48% din totalul suprafeţei cu păduri din România, conform datelor de pe site-ul instituţiei.

    La finalul anului trecut au apărut in­formaţii în presă despre posibile disponi­bilizări de mare amploare la nivelul Romsilva, însă instituţia a negat informaţiile, spunând că nu există intenţia unor concedieri colective.

    Pe locul al doilea în clasamentul com­paniilor cu cele mai mari scăderi ale perso­nalului a fost Hattbrick Bet, compania care operează brandul de jocuri de noroc Casa Pariurilor, cu o scădere de aproape 1.150 de angajaţi în 2020 versus 2019. De altfel, pandemia de COVID-19 a fost o piatră de încercare pentru companiile din industria jocurilor de noroc din România.

    Restricţiile impuse de autorităţi au închis sălile de jocuri pentru o bună parte a anului 2020, iar acest lucru se vede în rezultatele financiare ale companiilor din industrie.

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a completat topul trei al scăderilor de personal de anul trecut. În 2020, pandemia a tăiat 27% din cifra de afaceri a Automobile Dacia şi mai bine de 1.000 de locuri de muncă. Numărul angajaţilor compania a scăzut cu 7,2% în 2020 comparativ cu 2019, până la 13.685 de salariaţi, revenind după patru ani sub pragul de 14.000 de angajaţi.

    În top este prezentă şi compania Oracle România, cu o scădere de mai mult de 1.000 de angajaţi anul trecut. Reprezentanţii Oracle România explică însă  faptul că scăderea numărului de angajaţi în 2020 vs 2019 vine după ce 1.000 de angajaţi ai companiei au fost mutaţi pe o altă entitate juridică. ”Schimbarea numărului de angajaţi din 2019 faţă 2020 s-a datorat unei reorganizări. Am înfiinţat o nouă entitate juridică în ţară şi aproximativ 1.000 dintre colegii noştri au fost mutaţi din Oracle România în noua organizaţie, Oracle Global Services Romania Ltd. angajarea continuă.Deci, în total nu a existat nici o scădere a numărului noastre numărul de angajaţi, ci o creştere. Suntem în angajare continuă”, au transmis reprezentanţii companiei.

    O altă tendinţă vizibilă în clasament este scăderea numărului de angajaţi din companiile de recrutare în regim temporar, trei companii din această industrie fiind prezente în top, respectiv Barnett Mccall Recruitment (-918 angajaţi), Lugera & Makler (-894 de angajaţi) şi Adecco Resurse Umane (-646 de angajaţi).

    În clasament apare şi OMV Petrom SA, unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală. Compania a înregistrat anul trecut o scădere cu 865 a numărului de angajaţi, comparativ cu anul 2019.

  • Izolarea impusă de situaţia din ultimul an îi face pe unii să nu fie chiar atât de dornici de contact cu alţii motiv pentru care au apărut nişte brăţări care le arată celorlalţi dacă o persoană le permite apropierea

    Izolarea impusă de situaţia din ultimul an îi face pe unii să nu fie chiar atât de dornici de contact cu alţii, chiar şi după ridicarea restricţiilor, motiv pentru care în SUA au apărut nişte brăţări speciale care le arată celorlalţi dacă o persoană le permite apropierea.

    Brăţările de diverse culori indică dacă purtătorul poate fi îmbrăţişat, e dispus să dea mâna sau suportă o conversaţie cu cineva care stă aproape de el ori are rugămintea să se păstreze distanţa, scrie Wall Street Journal.

    Astfel, culoarea roşie interzice apropierea, galben permite saluturi cot la cot, iar verde permite contactul. Brăţările sunt utile la sediile firmelor ori la evenimente, de exemplu. O companie vinde chiar nişte aşa-numite truse de distanţare socială, brăţările de diferite culori fiind însoţite de o emblemă pe care este trecut mesajul pe care doreşte să-l transmită purtătorul celor din jur, care poate fi standard sau ales de client.

  • Noua modă printre angajaţii care au libertatea de a lucra de oriunde vor

    Multă lume lucrează de acasă şi, probabil, va prefera s-o facă în continuare, iar printre cei care lucrează astfel se numără unii care nu doresc să fie legaţi de o locuinţă sau alta, ci doresc să aibă posibilitatea de a se muta de colo până colo.

    Aceştia ar putea alege o rulotă, dar găsesc şi soluţii care li se par mai interesante, inspirându-se de la ciobanii de altădată. Cel puţin în Marea Britanie, după cum scrie The Guardian, ultima modă printre cei care se duc rar sau deloc la birou este aşa-numita «colibă mobilă», o colibă pe roţi în care locuiau cândva păstorii ca să poată supravegheze atent oile. Se caută nu numai colibe mutătoare vechi, una dintre acestea, din perioada victoriană, vânzându-se recent la licitaţie pentru suma de 16.000 de lire, faţă de o estimare de 800 de lire, unui londonez bogat, care a oferit mai mult decât un oier care şi-o dorea, ci şi unele nou-construite şi echipate cu tot confortul posibil având în vedere dimensiunea lor.

    Unele companii s-au specializat în construirea de colibe mobile moderne, existând şi cazuri de firme care au recurs la această afacere din cauza pandemiei, când n-au mai putut să-şi desfăşoare activitatea obişnuită din cauza restricţiilor. Un astfel de exemplu este Henley Hut Company, care realizează colibe mobile placate cu lemn şi dotate cu roţi de fontă, geamuri termopan, feronerie în stil vechi şi trepte de acces lucrate manual. O astfel de colibă care are şi încălzire în pardoseală, duş, bucătărioară, pat dublu şi dulapuri poate costa cel puţin 45.000 de lire sterline.

    Altă companie producătoare de colibe mobile este Plankridge, care a înregistrat o creştere a cererii în ultimul an.

    Se pot găsi chiar şi seturi cu tot ce trebuie pentru a construi o asemenea colibă acasă.

    Pe lângă birouri sau spaţii de relaxare în grădină, colibele mobile sunt folosite şi în scop turistic, închiriate prin Airbnb şi nu numai, ca puburi ori ca birouri pentru mici afaceri sau spaţii de retail.

  • În ce a reuşit o tânără din România să transforme moştenirea familiei, pe care o deţin de zeci de ani

    Povestea Livezii de la Argeş este, de fapt, povestea unei întregi familii. Astăzi, o duce mai departe Ioana Nistorescu, cea care şi-a pus cei zece ani de experienţă în e-commerce şi tehnologie în slujba unei afaceri care prosperă şi care a luat avânt în plină pandemie.

    Bunicul patern se ocupa încă din anii ’70 cu pomicultura şi vânzarea fructelor în pieţe şi locaţii engros. Era o activitate în care toată familia era implicată. După ce el a murit, tatăl meu a decis că este momentul să refacem livezile, noi având două livezi, la distanţă de câţiva kilometri”, povesteşte astăzi Ioana Nistorescu. Aşa că, începând din 2008, tatăl ei, inginer silvic de profesie, a început să scoată pomii vechi şi să planteze pomi tineri. Uşor-uşor, aceştia au început să producă şi a apărut o nouă problemă de tratat: vânzarea fructelor.

    Au făcut iniţial aşa cum învăţaseră de la bunicul familiei, adică au mers cu roadele în piaţă, doar că mediul economic se schimbase foarte mult faţă de anii 1990-2000, când nu existau hipermarketuri, care să acapareze clientela pieţelor agricole. „Au fost trei-patru ani în care am pierdut cantităţi mari de fructe, pentru că nu am reuşit să le vindem şi au fost, evident, mult prea multe pentru consumul familiei şi al apropiaţilor.” Ceva s-a schimbat însă în 2020, când pandemia a modificat comportamentele consumatorilor.

    Aşa că atunci, Ioana Nistorescu a ales să profite de backgroundul ei în mediul online pentru a găsi acolo o cale de a vinde fructele, în principal pe Facebook. Momentul s-a sincronizat cu concediul ei pentru creşterea copilului, astfel că a putut petrece mai mult timp la Curtea de Argeş decât la Bucureşti. Ca business, Livada de la Argeş este deţinută de tatăl Ioanei, iar rolul ei este să contribuie la promovare şi branding, să păstreze legătura cu clienţii şi să se ocupe de tot ceea ce presupune livrarea fructelor către clientul final.

    „Este foarte greu să facem o estimare în ceea ce priveşte investiţiile, deoarece s-a investit câte puţin în fiecare an. Cele mai importante au fost în pomii fructiferi şi întreţinerea acestora.” Anul 2020 a fost aşadar anul de debut pentru Livada de la Argeş ca afacere, un proiect care a prins contur în familie, implicându-l şi pe soţul Ioanei – cel care a contribuit la realizarea livrărilor -, dar şi alte două-trei rude care au dat o mână de ajutor pentru pregătirea fructelor în vederea livrării.

    Din cele două livezi, situate în comuna Albeştii de Argeş, de lângă Curtea de Argeş, pleacă mere, pere şi prune către două tipuri de clienţi, în linii mari. Este vorba, pe de o parte, de familii tinere cu copii mici, care caută cele mai bune fructe, iar pe de altă parte, de persoane peste 45-50 de ani, cu venituri peste medie, care au regăsit în fructele din Livada de la Argeş gustul de altădată. „Am avut însă şi clienţi business care comandau săptămânal fructe de la noi pentru angajaţi.” Un kilogram de mere din Livada de la Argeş costă 6 lei, unul de pere – 8 lei, unul de prune – 5 lei, iar antreprenorii furnizează şi serviciul de livrare, după ce comenzile sunt plasate pe site.

    „Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online şi livrarea fructelor către clienţi. Practic, ne-a scos din zona de confort şi ne-a obligat să ducem fructele direct clienţilor, nu să aşteptăm clienţii să vină la noi. A funcţionat foarte bine şi sperăm că vom găsi şi pe viitor cele mai bune moduri de a creşte şi de a livra fructe proaspete”, mărturiseşte Ioana Nistorescu. Mai mult, planul pentru 2021 este găsirea unor metode pentru prelucrarea fructelor, urmând să rezulte produse cu valoare adăugată. Cum proprietarii Livezii de la Argeş nu au un spaţiu de depozitare la rece pentru fructele mai perisabile, precum prunele şi perele, această variantă este obligatorie.

    „Tot anul acesta, vrem să avem sesiuni de cules direct din livadă pentru clienţii care vor dori să facă asta. Va fi cu siguranţă o activitate foarte interesantă, mai ales pentru copii.”

    Ioana Nistorescu, cofondator Livada de la Argeş: „Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online şi livrarea fructelor către clienţi. Practic, ne-a scos din zona de confort şi ne-a obligat să ducem fructele direct clienţilor, nu să aşteptăm clienţii să vină la noi.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Irina Akkaya – atelier de piese vestimentare (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Irina Akkaya

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională, online şi la târguri

    Gofee – cafenea de specialitate (Sibiu)

    Fondator: Marian Răileanu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Prezenţă: Sibiu

    Di-Te – brand de modă (Brăila)

    Fondatori: Diana şi Laurenţiu Teodor

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: online

    AmoResin – brand de bijuterii din răşină (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mihaela Epure

    Investiţie iniţială: 33.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Hy-Farm – producător de sisteme verticale indoor pentru producţia de microplante (Iaşi)

    Fondator: Alex Vasiu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021:
    1 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • STUDIU Cum s-a schimbat viaţa după pandemie. Peste 40% dintre românii intervievaţi spun că nu mai pot conta pe ajutorul semenilor

    Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.

    Au fost intervievate 1023 de persoane, iar eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului din 2011, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României.

    Rezultatele sondajului

    Conform datelor analizate, 39% dintre respondenţi au spus că gradul de respectare a regulilor de convieţuire a crescut în perioada pandemiei de coronavirus, comparativ cu anii anteriori.

    Pe de altă parte, 45% dintre respondenţi au spus că solidaritatea între români a rămas la fel ca înainte de pandemie, în timp ce 38% dintre respondenţi au spus că aceasta a scăzut. Doar 17% dintre respondenţi au susţinut că solidaritatea între români a crescut.

    Conform studiului, 20% dintre respondenţi au spus că măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor a crescut, în timp ce 42% dintre respondenţi au spus că nu mai pot conta pe ajutorul semenilor la fel ca înainte de pandemia de coronavirus.

    Cât despre încrederea în oameni, 54% dintre respondenţi au spus că aceasta a rămas la fel, în timp ce 35% au spus că a scăzut. Doar 11% dintre români cred că încrederea între oameni a crescut în urma pandemiei de coronavirus.

    49% dintre respondenţii români au spus că niciodată nu au avut sentimentul de siguranţă. Doar 18% au spus că s-au simţit des în siguranţă în perioada pandemiei din ultimul an.

    36% dintre respondenţi au spus că au suficienţi bani pentru un trai decent, însă asta nu însemană că-şi permit să cumpere obiecte mai scumpe.

     

     

  • Avertisment ONU: „Următoarea pandemie” este aproape

    Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscului de dezastre, a declarat: „Seceta este pe punctul de a deveni următoarea pandemie şi nu există niciun vaccin care să o vindece. Cea mai mare parte a lumii va trăi cu stres hidric în următorii câţiva ani. Cererea va depăşi oferta în anumite perioade. Seceta este un factor major în degradarea terenurilor şi în scăderea randamentelor pentru culturile majore”.

    „Oamenii trăiesc cu secetă de 5.000 de ani, dar ceea ce vedem acum este foarte diferit. Activităţile umane exacerbează seceta şi sporesc impactul, ameninţând cu deraierea progresului în ceea ce priveşte ridicarea oamenilor din sărăcie”, a continuat aceasta.

    Nici ţările dezvoltate nu au scăpat. SUA, Australia şi sudul Europei s-au confruntat cu secetă în ultimii ani. Seceta costă peste 6 miliarde de dolari pe an ca impact direct în SUA şi aproximativ 9 miliarde de euro în UE, dar şi aceste sume pot fi subestimate, potrivit The Guardian.

    Roger Pulwarty, om de ştiinţă la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA şi coautor al raportului, a precizat că pe Dunăre, în Europa, seceta recurentă din ultimii ani a afectat transporturile, turismul, industria şi generarea de energie. „Trebuie să avem o perspectivă modernizată asupra secetei”, a spus el. „Trebuie să ne uităm la modul de gestionare a resurselor precum râurile şi bazinele hidrografice mari”, a adăugat acesta.

    Creşterea populaţiei expune, de asemenea, mai multe persoane în multe regiuni la impactul secetei, se arată în raport.

    Schimbarea modelelor de precipitaţii ca urmare a defalcării climei este un factor cheie al secetei, dar raportul identifică, de asemenea, utilizarea ineficientă a resurselor de apă şi degradarea terenurilor în cadrul agriculturii intensive şi a practicilor agricole slabe ca jucând un rol important. Defrişările, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, supra-păşunatul şi supraextracţia apei pentru agricultură sunt, de asemenea, probleme majore, spune acesta.

    Mizutori a cerut guvernelor să ia măsuri pentru a ajuta la prevenirea secetei prin reformarea şi reglementarea modului în care apa este extrasă, stocată şi utilizată şi modul în care este gestionat terenul. Ea a spus că sistemele de avertizare timpurie ar putea ajuta mult persoanele aflate în pericol şi că acum sunt disponibile tehnici avansate de prognozare a vremii.

  • Pandemia şi explozia cererii pentru animalele de companie: Românii au cheltuit anul trecut peste 3 mld. lei pe hrană şi alte produse pentru prietenii necuvântători. Piaţa a crescut cu peste 23% în 2020 şi îşi menţine ritmul

    Piaţa de hrană pentru animale de companie şi de alte produse adiacente a sărit anul trecut pentru prima dată pragul de 3 mld. lei, după un galop de circa 23% în pandemie, un an atipic în care oamenii au stat tot mai mult acasă şi au decis în număr mare să aibă un prieten necuvântător.

    Această piaţă se afla deja pe un trend ascendent de mai mulţi ani, trend ce se va menţine şi în 2020, când vânzările totale – hrană şi alte bunuri – ar urma să sară de 3,6 mld. lei. Mai exact, în perioada 2015-2021 vânzările de profil aproape se vor fi triplat.

    Evoluţia bună vine şi în contextul în care în România “moda” animalelor de companie a apărut mai târziu, însă odată cu creşterea puterii de cumpărare şi cu călătoriile către Vest, numărul persoanelor care cumpără sau adoptă un pet a crescut.

    Pandemia a venit doar să accelereze acest trend.

    Potrivit FEDIAF (European Pet Food Industry Federation), România avea la final de 2019, fix înainte de pandemie, 4,1 milioane de câini, 4,3 milioane de pisici şi 280.000 de păsări ca animale de companie.

    Asta înseamnă că aproape 50% din gospodăriile româneşti au cel puţin un câine ca animal de companie, iar 50% cel puţin o pisică. Este posibil ca o gospodările să aibă ambele pet-uri, însă este cert că cifrele sunt în creştere pentru ambele categorii.

    „Tot mai multe familii adoptă animale de companie, mai ales câini“, spunea anul trecut Leszek Wacirz, country manager Nestle România. El făcea referire la faptul că în acea perioadă în care oamenii a trebuit să stea acasă mai mult, românii, dar nu numai, au decis să aibă un prieten necuvântător alături.
    Orientarea mai degrabă către câini a venit în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată de către autorităţile care au vrut să împiedice astfel răspândirea virusului. Astfel, motivele pentru care românii şi cetăţenii celor mai multe ţări din lume aveau voie să iasă erau cumpărăturile de strictă necesitate, activităţile sportive şi plimbarea animalelor de companie, adică a câinilor.

    În acest context, mai multe publicaţii internaţionale au numit 2020 ca anul animalului de companie (Year of the Pet).

    Pe piaţa locală a produselor pentru prieteni necuvântători, jocurile sunt făcute de companii străine, este vorba de Mars (cu branduri precum Whiskas), Nestlé (Purina), Royal Canin, Kaufland şi Maravet, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Royal Canin este deţinut tot de grupul Mars, dar este operat separat. În ceea ce priveşte retailerul german Kaufland, prezenţa în top este justificată de faptul că nemţii au mărci private pe acest segment.

    Maravet, ocupantul locului cinci în piaţă, este un distribuitor de medicamente şi produse veterinare deţinut de grupul american Henry Schein. Iniţial însă, a fost o afacere românească, un business antreprenorial în acţionariatul căruia americanii au intrat în 2015 iniţial.

    Produsele destinate animalelor de companie sunt vândute în farmacii specializate, în hipermarketuri şi supermarketuri şi în pet-shop-uri. Pe piaţa pet-shop-urilor, liderul detaşat este Animax care se luptă în special cu magazinele mici, de bloc. Există însă şi alte reţele de astfel de magazine, deşi de mai mici dimensiuni, precum Zoomania.

    Pe această nişă au început să se dezvolte în ultimii ani şi afacerile online care prind teren.

    “Pandemia de Covid-19 a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În Europa, ei au început să cumpere tot mai mult hrană pentru animale de pe internet”, spun analiştii Euromonitor. În România acest canal avea anul trecut o cotă de piaţă de puţin sub 10%, însă există o creştere vizibilă de la doar 3,5% în 2015. Mai mult, datele Euromonitor arată că trendul ascendent se va menţine.

    Jucătorii din online sunt atât cei care activează doar în acest segment, dar şi cei omnichannel precum liderul Animax.

    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop a lansat businessul Animax în 1998 axându-se pe distribuţie, iar după trei ani a deschis şi primul magazin, într-o perioadă în care moda animalelor de companie era doar de apanajul Occidentului. Compania s-a dezvoltat însă apoi an de an, acoperind cele mai mari oraşe ale ţării cu magazine amplasate în special în malluri, centre comerciale şi în galeriile hipermarketurilor. Acum sunt peste 100 de unităţi, iar businessul se află în portofoliul fondului de investiţii Rohatyn din 2018.

    Începutul a fost dificil în contextul în care „înainte de ‘90 o astfel de afacere era de neconceput iar după Revoluţie consumul se centra pe lucrurile care ne lipsiseră cel mai mult, respectiv televizoare, blugi“, spunea în 2013 un manager al reţelei Animax, într-unul dintre puţinele interviuri acordate de companie.

    Piaţa hranei şi a accesoriilor pentru animale era mult subdezvoltată în acel moment şi provocarea consta în a-i convinge pe oameni că acest concept de one-stop shop nu li se aplică doar lor ci este valabil şi în cazul animalelor. Acum, lucrurile arată cu totul altfel.


     

  • Pandemia şi explozia cererii pentru animalele de companie: Românii au cheltuit anul trecut peste 3 mld. lei pe hrană şi alte produse pentru prietenii necuvântători. Piaţa a crescut cu peste 23% în 2020 şi îşi menţine ritmul

    Piaţa de hrană pentru animale de companie şi de alte produse adiacente a sărit anul trecut pentru prima dată pragul de 3 mld. lei, după un galop de circa 23% în pandemie, un an atipic în care oamenii au stat tot mai mult acasă şi au decis în număr mare să aibă un prieten necuvântător.

    Această piaţă se afla deja pe un trend ascendent de mai mulţi ani, trend ce se va menţine şi în 2020, când vânzările totale – hrană şi alte bunuri – ar urma să sară de 3,6 mld. lei. Mai exact, în perioada 2015-2021 vânzările de profil aproape se vor fi triplat.

    Evoluţia bună vine şi în contextul în care în România “moda” animalelor de companie a apărut mai târziu, însă odată cu creşterea puterii de cumpărare şi cu călătoriile către Vest, numărul persoanelor care cumpără sau adoptă un pet a crescut.

    Pandemia a venit doar să accelereze acest trend.

    Potrivit FEDIAF (European Pet Food Industry Federation), România avea la final de 2019, fix înainte de pandemie, 4,1 milioane de câini, 4,3 milioane de pisici şi 280.000 de păsări ca animale de companie.

    Asta înseamnă că aproape 50% din gospodăriile româneşti au cel puţin un câine ca animal de companie, iar 50% cel puţin o pisică. Este posibil ca o gospodările să aibă ambele pet-uri, însă este cert că cifrele sunt în creştere pentru ambele categorii.

    „Tot mai multe familii adoptă animale de companie, mai ales câini“, spunea anul trecut Leszek Wacirz, country manager Nestle România. El făcea referire la faptul că în acea perioadă în care oamenii a trebuit să stea acasă mai mult, românii, dar nu numai, au decis să aibă un prieten necuvântător alături.
    Orientarea mai degrabă către câini a venit în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată de către autorităţile care au vrut să împiedice astfel răspândirea virusului. Astfel, motivele pentru care românii şi cetăţenii celor mai multe ţări din lume aveau voie să iasă erau cumpărăturile de strictă necesitate, activităţile sportive şi plimbarea animalelor de companie, adică a câinilor.

    În acest context, mai multe publicaţii internaţionale au numit 2020 ca anul animalului de companie (Year of the Pet).

    Pe piaţa locală a produselor pentru prieteni necuvântători, jocurile sunt făcute de companii străine, este vorba de Mars (cu branduri precum Whiskas), Nestlé (Purina), Royal Canin, Kaufland şi Maravet, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Royal Canin este deţinut tot de grupul Mars, dar este operat separat. În ceea ce priveşte retailerul german Kaufland, prezenţa în top este justificată de faptul că nemţii au mărci private pe acest segment.

    Maravet, ocupantul locului cinci în piaţă, este un distribuitor de medicamente şi produse veterinare deţinut de grupul american Henry Schein. Iniţial însă, a fost o afacere românească, un business antreprenorial în acţionariatul căruia americanii au intrat în 2015 iniţial.

    Produsele destinate animalelor de companie sunt vândute în farmacii specializate, în hipermarketuri şi supermarketuri şi în pet-shop-uri. Pe piaţa pet-shop-urilor, liderul detaşat este Animax care se luptă în special cu magazinele mici, de bloc. Există însă şi alte reţele de astfel de magazine, deşi de mai mici dimensiuni, precum Zoomania.

    Pe această nişă au început să se dezvolte în ultimii ani şi afacerile online care prind teren.

    “Pandemia de Covid-19 a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În Europa, ei au început să cumpere tot mai mult hrană pentru animale de pe internet”, spun analiştii Euromonitor. În România acest canal avea anul trecut o cotă de piaţă de puţin sub 10%, însă există o creştere vizibilă de la doar 3,5% în 2015. Mai mult, datele Euromonitor arată că trendul ascendent se va menţine.

    Jucătorii din online sunt atât cei care activează doar în acest segment, dar şi cei omnichannel precum liderul Animax.

    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop a lansat businessul Animax în 1998 axându-se pe distribuţie, iar după trei ani a deschis şi primul magazin, într-o perioadă în care moda animalelor de companie era doar de apanajul Occidentului. Compania s-a dezvoltat însă apoi an de an, acoperind cele mai mari oraşe ale ţării cu magazine amplasate în special în malluri, centre comerciale şi în galeriile hipermarketurilor. Acum sunt peste 100 de unităţi, iar businessul se află în portofoliul fondului de investiţii Rohatyn din 2018.

    Începutul a fost dificil în contextul în care „înainte de ‘90 o astfel de afacere era de neconceput iar după Revoluţie consumul se centra pe lucrurile care ne lipsiseră cel mai mult, respectiv televizoare, blugi“, spunea în 2013 un manager al reţelei Animax, într-unul dintre puţinele interviuri acordate de companie.

    Piaţa hranei şi a accesoriilor pentru animale era mult subdezvoltată în acel moment şi provocarea consta în a-i convinge pe oameni că acest concept de one-stop shop nu li se aplică doar lor ci este valabil şi în cazul animalelor. Acum, lucrurile arată cu totul altfel.