BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Artă ca pentru păpuşi

    Unii nu au suficient spaţiu pentru arta lor, în timp ce alţii ţin să demonstreze că se pot încadra în orice spaţiu, numai inspiraţie să fie. Astfel, o serie de artişti britanici, printre care Damien Hirst, au colaborat cu o galerie de artă din Regatul Unit, Pallant House Gallery, cerinţa acesteia din urmă fiind ca toţi să realizeze lucrări de artă care s-ar potrivi ca dimensiune expunerii într-o căsuţă de păpuşi. Artiştii au creat astfel, picturi în ulei, minisculpturi, obiecte ceramice şi fotografii care vor fi expuse într-o galerie miniaturală începând de la finalul lunii iunie. Lucrările incluse în expoziţie sunt fie mici cât o monedă, fie ceva mai mari, până la 20 de centimetri, scrie The Guardian.

     

     

  • Marea Britanie intră în doliu naţional, are loc o slujbă specială de comemorare a Prinţului Philip

    Marea Britanie va intra într-o perioadă de doliu naţional începând de astăzi, scrie BBC. O slujbă specială de comemorare a ducelui de Edinburgh va avea loc la Catedrala Canterbury. 

    Ceremonia va fi condusă de Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, care va oficializa şi înmormântarea Prinţului Philip, de săptămâna viitoare.

    Totodată, mai multe evenimente sportive au fost reprogramate din cauza doliului naţional.

    Doliul naţional se va încheia pe 17 aprilie, după slujba de înmormântare a Prinţului Philip. La începutul ceremoniei de înmormântare se va ţine un minut de reculegere la nivel naţional, la ora 15:00, ora locală.

    Guvernul Marii Britanii a distribuit şi un set de reguli de doliu naţional, pe care business-urile locale şi coordonatorii diverselor evenimente sportive ar trebui să le urmeze pentru a respecta ziua înmormântării Prinţului Philip. Închiderea activităţii nu este obligatorie, însă anumite evenimente au fost reprogramate în semn de respect.

    Slujba de înmormântare a ducelui de Edinburgh va avea loc pe 17 aprilie, la Catedrala St. George, de la Castelul Windsor. La ceremonie vor putea participa 30 de persoane, din cauza regulilor COVID-19. În mod normal, la astfel de evenimente nu ar fi putut să participe mai mult de 10 persoane, însă prim-ministrul Boris Johnson şi-a dorit ca toţi apropiaţii ducelui să poată să îşi ia rămas-bun. Accesul publicului larg este complet interzis.

    Toate detaliile ceremoniei de înmormântare vor respecta întru totul dorinţele Prinţului Philip. Printre cei care vor participa la slujbă se află şi Ducele de Sussex, Prinţul Harry. Soţia sa, Ducesa de Sussex, nu va putea fi prezentă. Medicul său i-a interzis să zboare, din cauza sarcinii.

    În ziua înmormântării, sicriul Prinţului Philip va fi transportat de la Castelul Windsor la capela Catedralei St. George, cu un model Land Rover care a fost proiectat chiar de Prinţ.

    Membrii familiei regale vor merge pe jos, în urma maşinii.

    De asemenea, toţi participanţii la ceremonie vor fi obligaţi să respecte măsurile de distanţare socială şi vor purta măşti, din cauza pandemiei COVID-19. Lista completă cu participanţii la înmormântare va fi oferită presei în decursul zilei de joi.

    Sicriul Prinţului Philip va fi depus în capela privată a Castelului Windsor şi va fi decorat cu însemnele sale militare şi o coroană de flori.

  • Doliu în familia regală britanică: prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a, a murit

    Prinţul Philip, tovarăşul de-o viaţă al reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a, a murit la vârsta de 99 de ani, a anunţat Palatul Buckingham, potrivit CNN. 

    Ducele fusese internat la spitalul londonez King Edward VII pe 17 februarie după ce a anunţat că se simte rău. Reprezentanţii Casei Regale au confirmat ulterior că era tratat pentru o infecţie. La 1 martie, a fost transferat la Spitalul Sf. Bartolomeu, tot în Londra, unde medicii au continuat să trateze infecţia şi să efectueze teste pentru o afecţiune cardiacă preexistentă. După o intervenţie chirurgicală la inimă, ducele a fost externat din spital la mijlocul lunii martie.

    Philip, cunoscut şi sub titlul său oficial de Duce de Edinburgh, a fost cel mai longeviv consort britanic. S-a căsătorit cu Regina Elisabeta în 1947, într-o ceremonie ţinută la catedrala Westminster, pe când aceasta deţinea doar titlul de prinţesă. Cuplul regal a avut patru copii: Charles, Anne, Andrew şi Edward.

    Prinţul s-a născut pe insula grecească Corfu pe 10 iunie 1921, în timpul războiului greco-turc, fiind cel mai mic copil şi unicul fiu al Prinţului Andrei al Greciei şi Danemarcei şi al prinţesei Alice de Battenberg. În Anglia a venit la vârsta de 7 ani, alături de familia sa, care părăsise Grecia în urma unei revolte urmată de abdicarea forţată a regelui Constantin I al Greciei. După ce şi-a format educaţia în Marea Britanie, Franţa şi Germania, el a devenit ofiţer naval, fiind decorat pentru serviciul adus în timpul celui de-al doilea război mondial. 

  • Doliu în familia regală britanică: prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a, a murit

    Prinţul Philip, tovarăşul de-o viaţă al reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a, a murit la vârsta de 99 de ani, a anunţat Palatul Buckingham, potrivit CNN. 

    Ducele fusese internat la spitalul londonez King Edward VII pe 17 februarie după ce a anunţat că se simte rău. Reprezentanţii Casei Regale au confirmat ulterior că era tratat pentru o infecţie. La 1 martie, a fost transferat la Spitalul Sf. Bartolomeu, tot în Londra, unde medicii au continuat să trateze infecţia şi să efectueze teste pentru o afecţiune cardiacă preexistentă. După o intervenţie chirurgicală la inimă, ducele a fost externat din spital la mijlocul lunii martie.

    Philip, cunoscut şi sub titlul său oficial de Duce de Edinburgh, a fost cel mai longeviv consort britanic. S-a căsătorit cu Regina Elisabeta în 1947, într-o ceremonie ţinută la catedrala Westminster, pe când aceasta deţinea doar titlul de prinţesă. Cuplul regal a avut patru copii: Charles, Anne, Andrew şi Edward.

    Prinţul s-a născut pe insula grecească Corfu pe 10 iunie 1921, în timpul războiului greco-turc, fiind cel mai mic copil şi unicul fiu al Prinţului Andrei al Greciei şi Danemarcei şi al prinţesei Alice de Battenberg. În Anglia a venit la vârsta de 7 ani, alături de familia sa, care părăsise Grecia în urma unei revolte urmată de abdicarea forţată a regelui Constantin I al Greciei. După ce şi-a format educaţia în Marea Britanie, Franţa şi Germania, el a devenit ofiţer naval, fiind decorat pentru serviciul adus în timpul celui de-al doilea război mondial. 

  • Marea Britanie etichetează Rusia drept principala ameninţare la adresa securităţii

    Johnson a prezentat o revizuire cuprinzătoare a politicii militare şi externe britanice.

    Pentru a-şi îndeplini obiectivele, guvernul britanic doreşte să îşi sporească cheltuielile cu apărarea cu 24 miliarde de lire sterline (33,3 miliarde de dolari) în următorii patru ani, o creştere semnificativă de la cele 42,2 miliarde de lire sterline pe care le-a cheltuit în 2019-2020.

    Guvernul a promis, de asemenea, zeci de miliarde de lire sterline în investiţii în alte domenii, inclusiv 15 miliarde de lire sterline pentru cercetare şi dezvoltare în ştiinţă şi tehnologie, peste 17 miliarde de lire sterline pentru combaterea schimbărilor climatice şi promovarea biodiversităţii şi 13 miliarde de lire sterline în lupta împotriva coronavirusului.

    Documentul reafirmă parteneriatele economice şi de apărare ale Marii Britanii cu SUA ca fiind cele mai importante şi îşi asumă un angajament puternic faţă de alianţa NATO, dar se angajează să extindă rolul Marii Britanii la nivel mondial. Din acea regiune, sunt evidenţiate provocările ridicate de China.

    „Puterea crescândă a Chinei şi asertivitatea internaţională vor fi probabil cel mai semnificativ factor geopolitic din anii 2020”, se arată în document, descriind Beijingul drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii economice a Regatului Unit.

    Vorbind în parlament după publicarea raportului, Johnson a criticat China pentru reţinerea în masă a uigurilor în provincia Xinjiang şi tratamentul susţinătorilor democraţiei din Hong Kong, dar a spus că Londra trebuie să colaboreze cu Beijingul pentru a rezolva problemele globale.

    „Nu există nicio îndoială că China va reprezenta o mare provocare pentru o societate deschisă precum a noastră, dar lucrăm şi cu China, acolo unde acest lucru este în concordanţă cu valorile şi interesele noastre, inclusiv construirea unei relaţii economice puternice şi pozitive şi în abordarea schimbărilor climatice”, a spus Johnson.

    Raportul de 116 pagini, intitulat „Marea Britanie globală într-o eră competitivă”, rezervă cele mai semnificative critici pentru Rusia.

    „Rusia va rămâne cea mai acută ameninţare directă pentru Marea Britanie”, spune la un moment dat documentul.

    „Rusia este cea mai acută ameninţare din regiune şi vom colabora cu aliaţii NATO pentru a asigura un răspuns occidental unit, combinând eforturile militare, de informaţii şi diplomatice”, mai arată documentul.

    Ca parte a strategiei sale de descurajare, Marea Britanie îşi va mări numărul de focoase nucleare la 260, o creştere substanţială faţă de obiectivul anunţat anterior de 180.

    Marina Regală va păstra patru submarine cu rachete balistice cu energie nucleară pentru lansarea acestor focoase, asigurându-se că cel puţin un submarin este în serviciu în orice moment, se arată în raport.

    Flota submarină va primi nave noi începând cu începutul anilor 2030, când va fi livrată prima din clasa Dreadnaught, înlocuind submarinele din clasa Vanguard care sunt în funcţiune de la începutul anilor 1990, se arată în raport.

    Documentul reafirmă şi angajamentul nuclear al Marii Britanii faţă de NATO.

    Mai multe trupe britanice vor fi desfăşurate mai des în străinătate, se arată în raport, subliniind desfăşurarea la sfârşitul acestui an a grupului de nave condus de portavionul HMS Queen Elizabeth în Marea Mediterană, Oceanul Indian şi apele Asia-Pacific.

    Marea Britanie îşi va reface, de asemenea, instalaţiile militare din Singapore, Oman, Kenya şi Gibraltar.

    Raportul promite, de asemenea, un angajament extins pentru operaţiunile din spaţiul cosmic. Armata britanică va forma un Comandament spaţial, „asigurându-se că forţele armate au capacităţi de ultimă generaţie pentru a promova interesele Regatului Unit pe Pământ şi în spaţiu” până în această vară.

    Până anul viitor, Marea Britanie intenţionează să aibă capacitatea de a lansa sateliţi comerciali, din Scoţia.

    În domeniul cibernetic, raportul spune că Marea Britanie este a treia cea mai puternică putere cibernetică din lume şi va încerca să valorifice această putere într-o nouă Forţă Cibernetică Naţională care va fi integrată cu forţele antiteroriste şi militare.

  • Întoarcerea la birou: Sute de bancheri JPMorgan şi Goldman Sachs s-au întors la birourile londoneze odată cu relaxarea restricţiilor din Marea Britanie

    Sute de bancheri ai JPMorgan Chase şi Goldman Sachs Group s-au întors la birourile din Londra, în contextul în care guvernul britanic a decis relaxarea restricţiior în data de 29 martie, potrivit Bloomberg.

    Circa 15% dintre angajaţii JPMorgan prezenţi în capitala britanică – circa 1.800 de angajaţi – s-au întors la birou săptămâna trecută, în creştere faţă de 10%.

    Grupul Goldman se aşteaptă ca procentul celor care se întorc la birou să crească spre 20% în săptămânile următoare, dintr-un total de 6.000 de angajaţi care lucrează în capitala britanică

    Marea Britanie iese treptat din al treilea lockdown, iar industria bancară îşi stabileşte noi reguli şi practici în ceea ce priveşte munca la birou şi munca de acasă. O parte dintre firmele financiare încep să tragă angajaţii la birourile care aşteaptă goale, în timp ce altele au îmbrăţişat munca de acasă.

    „Organizaţiile trebuie să înţeleagă ce nevoi au angajaţii lor şi în ce condiţii sunt ei capabili de cele mai bune rezultate. Cu siguranţă, decizia nu este una cu doar două opţiuni în care fie se întorc toţi angajaţii, fie lucrează toţi de acasă”, a explicat Allison English, director general adjunct al firmei de cercetare Leesman, specializată în spaţii de lucru.

    Piaţa imobiliară aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea la birou. Un zgârie-nori de 37 de etaje aflat în mijlocul City-ului londonez este scos la vânzare pentru 1,8 miliarde de lire sterline, conform The Telegraph.

    Suma reprezintă un record, iar scoaterea la vânzare a clădirii ar putea testa apetitul investorilor pentru clădiri de birouri după un an de pandemie.

  • Premierul britanic Boris Johnson face tot posibilul să redeschidă economia, după ce ţara a suferit un declin de 250 mld. lire în 2020: Ce măsuri iau în calcul autorităţile

    Începând de vineri, cetăţenii englezi vor avea acces gratuit la două teste pentru COVID-19 pe săptămână, în condiţiile în care guvernul plănuieşte să extindă programul de testare. Secretarul pentru sănătate Matt Hancock a declarat că măsura va susţine reducerea numărului de focare pe măsură ce ţara renunţă la măsurile de carantină, transmite BBC.

    Kiturile, care oferă rezultatul în circa 30 de minute, vor putea fi cumpărate de la punctele de testare, farmacii şi vor putea fi distribuite prin poştă.

    Între timp, criticii spun că programul ar putea deveni o risipă „scandaloasă” de bani.

    Marea Britanie se pregăteşte să renunţe la o parte din restricţii începând cu 12 aprilie, când se vor redeschide magazinele neesenţiale, iar restaurantele şi pub-urile vor reîncepe să funcţioneze.

    Autorităţile britanice au administrat până acum aproape 37 de milioane de vaccinuri, număr ce acoperă cu prima doză 47,2% din populaţia ţării, conform datelor agregate de Bloomberg. Prin contrast, prima doză a ajuns în Uniunea Europeană la doar 12,3% din totalul cetăţenilor.

    Mai mult, un an de măsuri de lockdown a costat economia britanică 251 de miliarde de lire, echivalentul întregii producţii anuale a regiunii de sud-est a Angliei şi de două ori mai mult decât nivelul înregistrat anual de Scoaţia.

    Regatul Unit raportează cel mai mare număr de decese provocate de coronavirus în Europa (peste 126.000, potrivit Worldometers) şi a suferit anul trecut cea mai gravă recesiune din ultimii 300 de ani.

    Sub planurile prim-ministrului, traficul internaţional ar putea fi reluat începând cu 17 mai printr-un sistem în care ţările vor primi un calificativ roşu, galben sau verde, bazat pe programele de vaccinare, ratele de infectare şi noile tulpini ale virusului.

    Cetăţenii din ţările verzi nu vor fi nevoiţi să se izoleze, însă vor trebui să efectueze teste la intrarea şi ieşirea din ţară. Regulile de carantină şi izolare se vor aplica oamenilor din zonele galbene şi roşii. De asemenea, autorităţile se pregătesc să creeze în următoarele luni un „certificat de COVID-19”, care va facilita redeschiderea stadioanelor, cluburilor de noapte şi teatrelor.

    Decesele săptămânale provocate de SARS-CoV-2 în Anglia şi Ţara Galilor au atins cel mai scăzut nivel din luna octombrie, semn că programul de imunizare începe să ofere rezultate.

     

  • Ce salariu are unul dintre cei mai bine plătiţi directori executivi din lume

    Denise Coates, fondatorul şi CEO-ul agenţiei de pariuri Bet365, a câştigat anul trecut 468,9 milioane de lire (551 milioane euro) din salariu şi dividende, cu aproape 50% peste nivelul înregistrat în anul precedent, scrie Bloomberg.

    Salariul, în valoare de 421,2 milioane lire, o transformă pe Coates într-unul dintre cei mai bine plătiţi directori executivi din lume şi îi întăreşte statutul de cea mai bogată femeie din Regatul Unit. CEO-ul a câştigat peste 1,5 miliarde de dolari în ultimul deceniu, conform datelor agregate de publicaţia americană.

    Fondat în urmă cu aproape 20 de ani, Bet365 a beneficiat de pe urma popularităţii tot mai mari a platformelor online de pariere. Compania engleză a raportat venituri de 2,8 miliarde de dolari la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar. Rezultatul reprezintă o scădere de 8%, provocată de impactul exercitat de pandemie asupra sporturilor.

    Între timp, profiturile operaţionale au scăzut cu peste 50% la 194,7 milioane de lire, în mare parte din cauza salariului obţinut de Coates, care a crescut de la 276,6 milioane de lire.

    După ce a absolvit Universitatea Sheffield cu o diplomă în econometrie, Coates s-a antrenat să devină contabilă şi a preluat un mic lanţ de case de pariuri, deţinut de tatăl său, urmând să devină director general la vârsta de 22 de ani.

    Familia Coates deţine clubul de fotbal Stoke City, aflat în prezent în Championship, a doua ligă engleză. Mai mult, CEO-ul Bet365 este singura femeie din cei 17 miliardari britanici care se regăsesc în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, alături de Richard Branson, fondatorul Virgin Group, şi Joe Lewis, proprietarul clubului londonez de fotbal Tottenham Hotspur.

     

  • Situaţie îngrijorătoare: Un jurnalist veteran al BBC s-a mutat din China din cauza presiunilor Beijingului

    Un jurnalist veteran care activează drept corespondant al canalului britanic de televiziune BBC s-a mutat din Beijing în Taiwan în urma unei campanii îndelungate de presiuni, care a fost derulată de guvernul chinez şi de presa de stat, ceea ce scoate în evidenţă deteriorarea relaţiilor dintre China şi Marea Britanie, potrivit FT.

    John Sudworth a plecat din capitala Chinei săptămâna trecută, cu câteva zile înainte de a-i expira viza.

    Sudworth a primit în ultima perioadă doar vize de maximum trei luni, care au fost reînnoite de fiecare dată în ultima clipă, aşa cum au păţit şi alţi jurnalişti din presa internaţională a căror articole au fost atacate puternic de presa de stat din China şi de ministerul de Externe al ţării.

    În mod obişnuit, vizele pentru jurnalişti acordate în China sunt valabile un an de zile şi sunt reînnoite cu câteva săptămâni înainte de a expira.

    „În final a fost o decizie bazată pe vizele emise pe termen scurt, reînnoirile întârziate şi pe campania de propagandă care l-a ţintit pe John”, au declarat surse din piaţă pentru FT.

    BBC a confirmat că Sudworth s-a relocat în Taiwan, aşa cum au făcut mai mulţi reporteri americani plecaţi din China anul trecut.

  • Surpriză după vaccinarea în masă în Marea Britanie. Ce au descoperit cercetătorii

    Decesele săptămânale provocate de coroanvirus în Anglia şi Ţara Galilor au atins cel mai scăzut nivel din luna octombrie, semn că programul de vaccinare începe să ofere rezultate, potrivit Financial Times.

    Biroul Naţional de Statistică (ONS) a raportat 963 de morţi cauzate de COVID-19 între 12 şi 19 martie, un declin de 36% faţă de săptămâna precedentă. Este a şaptea scădere săptămânală, fapt ce aduce bilanţul deceselor la cel mai mic nivel din ultimele 22 de săptămâni.

    De începutul programului de imunizare, adică din decembrie 2020, Marea Britanie a administrat 34.119.095 de doze, număr ce îi oferă locul patru la nivel global, după Statele Unite (145 de milioane de doze), China (106 milioane) şi India (60 de milioane).

    Până acum, 45,6% din cetăţenii britanici au primit prima doză a vaccinului anti-coronavirus. Prin comparaţie, prima doză a ajuns în Uniunea Europeană la doar 10,7% din populaţie, conform datelor agregate de Bloomberg.

    La nivel mondial, cursa vaccinării este condusă detaşat de Israel, care şi-a acoperit 52,3% din totalul cetăţenilor cu ambele doze ale vaccinurilor.

    Ieri au fost administrate în toată lumea circa 14,5 milioane de doze, ritm ce implică atingerea imunităţii de turmă în aproximativ doi-trei ani.

    Compania farmaceutică Johnson & Johnson va începe livrarea vaccinurilor în Europa începând cu data de 19 aprilie. Pe lângă faptul că necesită o singură doză, spre deosebire de Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, vaccinul J&J este mult mai uşor de transportat.

    Blocul comunitar a semnat un contract cu gigantul american pentru 200 de milioane de doze şi are opţiunea de a mai cumpăra încă 200 de milioane.