BusinessMagazin

Tag: japonia

  • Au construit cel mai lung tunel din lume: are 56 de kilometri lungime

    Constructia Neat Gotthard Base Tunnel a fost finalizată, tunelul de 56 de kilometri devenind astfel cel mai lung din lume, depăşind tunelul Seikan din Japonia de 23 de kilometri, scrie Business Insider.

    Majoritate lucrărilor tehnice au fost finalizate pe 24 august, iar testarea va începe de la 1 octombrie ca din iunie 2016 tunelul să fie deschis publicului. Construcţia a fost realizată de guvernul elveţian şi a costat aproximativ 10 miliarde de dolari. Trenurile vor putea circula cu o viteză de 240 de kilometri pe oră, iar timpul de călătorie între Zurich, Lugano şi Milan se va scurta cu o oră.

    Construcţia a început în 1999, iar de atunci aproape 2.000 de muncitori au muncit în fiecare zi, excavând 31 de milioane de tone de pământ, operaţiunile de foraj finalizându-se în octombrie 2010. 

  • Hemoragii masive pe bursele internaţionale. La Bucureşti piaţa a scăzut cu 8%. Site-ul Bursei de Valori Bucureşti a picat din cauza traficului record, alimentat de panica investitorilor. Live TEXT

    Investitorii din jurul lumii încep să facă pariurile după o deschidere dramatică a burselor europene şi americane, în condiţiile în care pieţele din Asia şi Orientul Mijlociu sunt în picaj.

    Indicele Nikkei al Japoniei a deschis în scădere cu 4,6%, în timp ce Shanghai Composite, indicele de referinţă al Chinei, s-a prăbuşit cu 8,5%, cel mai mult după 2007, după ce investitorii s-au îngrămădit să plece din cauză că guvernul de la Beijing nu a intervenit pentru a readuce piaţa pe linia de plutire sau pentru a reduce dobânzile.

    15:15 Site-ul Bursei de Valori Bucureşti a picat din cauza traficului record, alimentat de panica investitorilor

    Website-ul Bursei de Valori Bucureşti www.bvb.ro a devenit inaccesibil în jurul orei 14.50, motivul fiind traficul intens făcut de investitorii îngrijoraţi  de scăderile dramatice din deschiderea şedinţei de tranzacţionare de azi.

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis şedinţa de tranzacţionare de azi cu un minus de 4%, intrând astfel în teritoriu negativ faţă de începutul anului.

    13:00 Cursul BNR. Cursul valutar euro al zilei de luni, 24 august 2015. Dolarul scade puternic, iar euro se apreciază

    Euro a urcat luni la maximul ultimelor şase luni şi jumătate, iar yenul la cel mai ridicat din ultima lună şi jumătate în raportul cu dolarul, investitorii renunţând la activele considerate riscante în favoarea unor plasamente mai sigure, din cauza perspectivei de încetinire a economiei chineze.

    Indicele dolarului, care măsoară performanţa monedei americane faţă de şase monede majore, este în declin cu 0,7%, la cel mai redus nivel din ultimele două luni, din cauza aşteptărilor în scădere ale investitorilor ca Rezerva Federală (Fed) americană să înceapă creşterea dobânzilor în septembrie, relatează Reuters.

    10:51 Broker: Când panica de pe burse se va opri, investitorii vor descoperi că multe acţiuni s-au ieftinit mai mult decât meritau

    “Panica” de pe burse, transmisă prin contagiune de pe piaţa chineză până la piaţa mică de la Bucureşti, se va opri la un moment dat, iar investitorii ar putea descoperi atunci că unele acţiuni s-au ieftinit într-atât încât au devenit atractive pentru achiziţii, spune un broker.

    “Probabil că atunci când această stare va începe să se stingă, când sentimentul negativ se va epuiza, o să se descopere că multe acţiuni au scăzut mai mult decât meritau, sau decât era normal, şi o să înceapă să apară cumpărători. Întotdeauna există şi reversul medaliei în astfel de situaţii, ceea ce poate să genereze profituri pentru cei care au curaj să intre în astfel de momente ale pieţei”, spune Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.

    10:30

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis şedinţa de tranzacţionare de azi cu un minus de 4%, intrând astfel în teritoriu negativ faţă de începutul anului.

    Scăderea are loc pe un rulaj mai ridicat în deschidere, de circa 2 milioane de euro, faţă de şedinţele precedente, semn că investitorii au accelerat vânzările.

    La ora 10.30, acţiunile Romgaz scad cu 3,7%, cele ale Fondului Proprietatea pierd în deschidere 3,8% din valoare. Acţiunile bancare rapirtează piederi mai mari decât titlurile companiilor de energie şi utilităţi : acţiunile Banca Trasilvania scad cu 4,3% iar cele ale BRD se depreciază cu 5,2% în deschiderea şedinţei de luni.

    Principalele burse europene au deschis şedinţa de tranzacţionare cu scăderi mari: indicele bursei germane DAX are un minus de 3% în timp ce referinţa bursei de la Paris se depreciază cu 2,7%.

    Indicele Nikkei al Japoniei a deschis în scădere cu 4,6%, în timp ce Shanghai Composite, indicele de referinţă al Chinei, s-a prăbuşit cu 7,7%, după ce investitorii s-au îngrămădit să plece din cauză că guvernul de la Beijing nu a intervenit pentru a readuce piaţa pe linia de plutire sau pentru a reduce dobânzile.

    10:00

    Indicele Eurostoxx 50 se tranzacţionează în scădere cu 3,2%, iar FTSE 100 al Marii Britanii a scăzut cu 2,5%.

    Indicele de referinţă al Germaniei, Dax, a scăzut cu 3%.

    Indicele Franţei, Cad 40, a scăzut cu 3,5%. 

    FTSE MIB al Italiei a scăzut cu 3,7%. 

    Indicele Spaniei IBEX a scăzut cu 3,3%, iar al Portugaliei PSI cu 4,3%. 

    În Statele Unite, indicele Nasdaq a scăzut cu 3,8%, iar Dow Jones cu 2,5%.

  • Pe când o “Mafie Românească”, asemănătoare cu “Indian Mafia”?

    Aşadar, avem un val de şefi de companii de origine indiană, o schimbare semnificativă, atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au aceştia în plus şi de unde vine calitatea managerului indian.

    Şi nu este vorba aici numai de executivii enumeraţi mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume şi veţi descoperi lesne în top management cel puţin un indian, dacă nu mai mulţi. În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, şi mulţi dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au contribuit la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puţin un naş indian.

    Cunoscătorii vorbesc despre o „Indian Mafia” – formulare care defineşte influenta reţea de ingineri, antreprenori şi executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie şcolită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe oraşe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos decât MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

    Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? şi doi, cum au acţionat?

    Specialiştii spun că au succes pentru că ştiu bine engleză, pentru că sunt ambiţioşi, pentru că înţeleg în mod profund pieţele emergente, pentru că au vocaţia inginerească în sânge şi pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educaţional a rămas profund influenţat de cel britanic, ambiţia se traduce prin dorinţa de a-şi depăşi condiţia, de a „ieşi din sărăcie”, cunoaşterea pieţelor emergente nu mai trebuie să o explic, dar o exemplific cu Skype Translator, instrumentul pus la punct de Gurdeep Singh Pall, cu Android One – sistemul de smartphone-uri accesibile propus de Sundar Pichai pentru India – sau cu lansarea Windows 10 în Kenya, la care a participat Satya Nadella, CEO Microsoft. Vocaţia de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educaţie şi din felul lor de a fi – Microsoft şi Google au căpătat, influenţate de Nadella şi de Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajaţi decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballmer sau Larry Page. 

    Cum au acţionat? Pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de reţele de şcoli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înfiinţat în 1950; iniţial au fost şapte instituţii de învăţământ, declarate de importanţă naţională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar preşedintele Indiei este, practic, liderul organizaţiei. Şi chiar dacă în topurile universităţilor realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziţii tocmai fruntaşe, în ansamblu organizaţia a devenit un brand, iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenţii pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiţi, trecuţi prin filtrele unor examene şi având cunoştinţe la care occidentalii nici nu visează.

    De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe, 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan, iar Angela Creţu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 ţări din poziţia de group vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Avon; românii conduc bănci, operaţiuni industriale şi companii în multe ţări ale lumii. Totuşi, nu se poate vorbi de o „Mafie românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienţi şi mai influenţi decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să influenţeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” şi care să scoată ţara asta din mlaştină.

    Glumeţii care îmi vor oferi exemple de mafioţi români reali, de hoţi adică, să se abţină.

    Restul, să recapitulăm: educaţie de top, o acţiune coerentă a autorităţilor, limbi străine, ambiţie, vocaţie şi, partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilinţa. Pare atât de simplu şi este, în realitate, atât de complicat.

  • Rusia îşi extinde teritoriul cu 50.000 de kilometri pătraţi în Marea Ohoţk, înfuriind Japonia

    Cei 50.000 de kilometri pătraţi reprezintă suprafaţa regiunii regiunii Midi-Pyrénées, cea mai mare din Franţa, compară ziarul.

    Această nouă zonă, o importantă sursă de hidrocarburi, reprezintă un nou atu pentru economia rusă. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că “asta înseamnă că putem să ne dezvoltăm platoul continental acolo unde se află resurse abundente de materii prime şi zăcăminte energetice abundente”.

    – Japonia, furioasă

    Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a făcut public în prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate în sud-estul Mării Ohoţk, provocând furia autorităţilor de la Tokyo. Această decizie a fost validată anul trecut de către Comisia ONU însărcinată cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat şeful Guvernului rus.

    Problema este că aceste insule din Marea Ohoţk sunt revendicate de către arhipelagul nipon de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tonul a urcat între cele două capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a întrebat în legătură cu sinceritatea Japoniei în privinţa memoriei conflictului care s-a încheiat în urmă cu 70 de ani.

    “Noi apreciem Japonia, dar asta nu are nimic a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federaţia rusă”, a tranşat Medvedev, citat de agenţiile ruseşti. “De aceea am efectuat, efectuăm şi vom efectua vizite pe Insulele Kurile”, a continuat el.

    Şeful diplomaţiei nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev “răneşte sentimentele poporului japonez şi este extrem de regretabil”, a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizită în Rusia a şefului diplomaţiei japoneze, prevăzute în septembrie.

    Teoretic, în pofida unor relaţii economice importante, cele două ţări se află în conflict, pentru că nu au semnat vreun tratat de pace de la sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.

    – O sete nepotolită de cucerire

    Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se află la prima extindere a teritoriului său. Dreptul mării stabileşte în prezent zona economică exclusivă a unei ţări până la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coastă, oferindu-i suveranitatea în această zonă, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internaţionale.

    Cu toate acestea, o ţară are dreptul să revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, până la o limită de 350 de mile maritime, dacă poate să justifice faptul că limitele platoului său continental se extind mai departe sub apă.

    În virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri pătraţi în Arctica. Profitând de topirea gheţarilor, Moscova a putut să prezinte noi probe ale legitimităţii extinderii teritoriului său în Arctica, la aproape 15 ani după ce i-a fost respinsă prima cerere în acest sens.

    Zona nou atribuită în Marea Ohoţk se situează dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este înconjurată de teritorii ruseşti, situându-se între Peninsula Kamceatka şi Insula Sahalin, foarte bogată în hidrocarburi.

  • Rusia îşi extinde teritoriul cu 50.000 de kilometri pătraţi în Marea Ohoţk, înfuriind Japonia

    Cei 50.000 de kilometri pătraţi reprezintă suprafaţa regiunii regiunii Midi-Pyrénées, cea mai mare din Franţa, compară ziarul.

    Această nouă zonă, o importantă sursă de hidrocarburi, reprezintă un nou atu pentru economia rusă. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că “asta înseamnă că putem să ne dezvoltăm platoul continental acolo unde se află resurse abundente de materii prime şi zăcăminte energetice abundente”.

    – Japonia, furioasă

    Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a făcut public în prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate în sud-estul Mării Ohoţk, provocând furia autorităţilor de la Tokyo. Această decizie a fost validată anul trecut de către Comisia ONU însărcinată cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat şeful Guvernului rus.

    Problema este că aceste insule din Marea Ohoţk sunt revendicate de către arhipelagul nipon de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tonul a urcat între cele două capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a întrebat în legătură cu sinceritatea Japoniei în privinţa memoriei conflictului care s-a încheiat în urmă cu 70 de ani.

    “Noi apreciem Japonia, dar asta nu are nimic a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federaţia rusă”, a tranşat Medvedev, citat de agenţiile ruseşti. “De aceea am efectuat, efectuăm şi vom efectua vizite pe Insulele Kurile”, a continuat el.

    Şeful diplomaţiei nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev “răneşte sentimentele poporului japonez şi este extrem de regretabil”, a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizită în Rusia a şefului diplomaţiei japoneze, prevăzute în septembrie.

    Teoretic, în pofida unor relaţii economice importante, cele două ţări se află în conflict, pentru că nu au semnat vreun tratat de pace de la sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.

    – O sete nepotolită de cucerire

    Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se află la prima extindere a teritoriului său. Dreptul mării stabileşte în prezent zona economică exclusivă a unei ţări până la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coastă, oferindu-i suveranitatea în această zonă, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internaţionale.

    Cu toate acestea, o ţară are dreptul să revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, până la o limită de 350 de mile maritime, dacă poate să justifice faptul că limitele platoului său continental se extind mai departe sub apă.

    În virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri pătraţi în Arctica. Profitând de topirea gheţarilor, Moscova a putut să prezinte noi probe ale legitimităţii extinderii teritoriului său în Arctica, la aproape 15 ani după ce i-a fost respinsă prima cerere în acest sens.

    Zona nou atribuită în Marea Ohoţk se situează dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este înconjurată de teritorii ruseşti, situându-se între Peninsula Kamceatka şi Insula Sahalin, foarte bogată în hidrocarburi.

  • ATENŢIE, puneţi-vă centurile! Lumea emergentă este zguduită de crize, iar Japonia este cu un pas în recesiune. Mai trebuie doar un şoc din China şi economia mondială se OPREŞTE

    În Brazilia, zecile de mii de oameni ieşiţi în stradă în ultimele zile pentru a protesta contra corupţiei şi sărăciei riscă să creeze o criză politică. Economia are în faţă doi ani de recesiune. În Turcia, o criză politică în plină desfăşurare împinge lira turcească la cele mai scăzute niveluri din istorie. Economia Japoniei, frânată de exporturile anemice şi de consumul slab, se îndreaptă spre a cincea recesiune din ultimii şase ani.

  • Japonia reporneşte primul reactor nuclear de la catastrofa de la Fukushima

    Fyushu Electric Power Co. a început să scoată barele de control la Reactorul nr. 1 de la Sendai la ora locală 10.30 (4.30, ora României). Compania a anunţat că reactorul urmează să înceapă să producă energie electrică până la sfârşitul săptămânii şi să-şi reia operaţiunile comerciale până în prima parte a lui septembrie, în urma unor inspecţii. Al doilea reactor al centralei este programat să fie repus în folosinţă ulterior, anul acesta.

    Japonia are 43 de reactoare nucleare operabile. Niciunul dintre ele nu a mai produs energie electrică din septembrie 2013, iar eforturile de a le reporni pe unele dintre ele s-au confruntat cu întârzieri repetate, în contextul în care centralele s-au străduit să îndeplinească reglementările mai stricte, introduse după cutremurul urmat de tsunami, în 2011, care a devastat Centrala Nucleară Fukushima Daiichi.

    Până în prezent, doar cinci au reuşit să treacă de verificările efectuate de către autorităţi din domeniul securităţii nucleare.

    Înainte de catastrofa de la Fukushima, în care trei reactoare au fost grav avariate, energia nucleară reprezenta aproximativ 30% din electricitatea Japoniei. Însă, după ce reactoarele au fost oprite în anii de după catastrofă, ţara a devenit dependentă de cărbune, gaz natural lichefiat şi petrol pentru a-şi acoperi aproape 90% din nevoile de electricitate.

    Premierul Shinzo Abe şi Guvernul său au anunţat că vor să repornească reactoarele pentru a reduce dependenţa ţării de importurile de energie.

    O serie de sondaje a arătat că majoritatea japonezilor se opune repornirii reactoarelor, iar acest lucru s-a reflectat în scăderea susţinerii premierului.

    Oponenţii citează riscuri de mediu într-una dintre ţările cele mai afectate de cutremure, vulnerabilă totodată şi la alte dezastre.

    Protestatari s-au adunat marţi la centrală. “Cine îşi va asuma responsabilitatea pentru un accident nuclear?”, se putea citi pe o pancartă.

    Shinzo Abe dădea asigurări luni că noile standarde de securitate sunt “la cel mai înalt nivel din lume”.

  • Tânărul de 26 de ani care a reinventat skateboard-ul. Gadget-ul încape într-o geantă

    Japonezul Kuniako Saito, împreună cu echipa sa de la Cocoa Motors, a dezvăluit un nou mijloc de transport ce seamănă cu un skateboard sau cu un laptop. Invenţia denumită “WalkCar” este un gadget portabil, funcţionează cu baterii lithium şi încape în geantă, relatează Venture Beat.

    WalkCar este realizat din aluminiu, cântăreşte două-trei kilograme (există o versiune pentru interior şi una pentru exterior) şi după 3 ore de încărcare poate atinge viteze de până la 10 kilometri pe ora pe o distanţă de aproximativ 12 kilometrii.

    Deşi poate părea firav, construcţia de alumiu poate ţine până la 120 de kg. De asemenea, gadgetul este foarte uşor de utilizat. Acesta porneşte automat când utilizatorul se urcă pe WalkCar şi se opreşte imediat ce el coboară. Pentru a schimba direcţia utilizatorul trebuie doar să se încline puţin în stânga sau în dreapta.

    “Walk Car este un produs nou pe care l-am creat de la zero prin care vreau să arăt că şi Japonia poate să fie inovatoare când vine vorba de tehnologie”, a declarat Kuniako Saito pentru Reuters.

    Clienţii îşi pot rezerva un produs din toamnă prin intermediul platformei de crowdfunding, Kickstarter. Skateboard-ul futuristic se va vinde la 800 de dolari, iar livrarea urmează să se facă din 2016.

  • Nagasaki cere abolirea armelor nucleare la 70 de ani de la bombardamentul atomic american

    Un reprezentant al supravieţuitorilor catastrofei a declarat în cadrul ceremoniei anuale, la care asista inclusiv premierul Shinzo Abe, că legislaţia în domeniul securităţii introdusă de către Guvernul condus de acesta este contrară dorinţei supravieţuitorilor tragediei şi “va conduce la război”.

    “Nu putem accepta acest lucru”, a subliniat Sumiteru Taniguchi, în vârstă de 86 de ani, după ce a descris în termeni şocanţi suferinţa şi modul în care au murit alţi oameni în atacul atomic de pe 9 august 1945 asupra oraşului Nagasaki.

    Reprezentanţi din 75 de ţări, inclusiv ambasadorul Statelelor Unite Caroline Kennedy, s-au aflat printre persoanele care s-au reunit sub un baldachin alb, înalt, care să le protejeze de cele 31 de grade Celsius, duminică dimineaţa, în Parcul Păcii din oraş.

    Un clopot a răsunat, iar participanţii au păstrat un moment de tăcere la ora locală 11.02 (5.02, ora României), momentul în care un bombardier american de tip B-92 a largat bomba atomică, omorând peste 70.000 de persoane şi determinând Japonia să capituleze, ceea ce a condus la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Prima bombă atomică, largată la Hiroshima, cu trei zile mai înainte, a ucis aproximativ 140.000 de persoane.

    Proiectele legislative ale lui Abe în domeniul securităţii, despre care afirmă că sunt necesare pentru a consolida capacităţile de disuasiune ale Japoniei în faţa ameninţărilor tot mai puternice din regiune, se lovesc de o opoziţie publică rigidă. Aceste proiecte modifică limitările de natură constituţională care reduc armata la autoapărare, permiţând forţelor japoneze să apere aliaţi în circumstanţe limitate.

    Primarul oraşului Nagasaki Tomihisa Taue a evocat, în faţa participanţilor la ceremonie, “neliniştea generalizată” în legătură cu aceste proiecte, care au trecut de Camera inferioară a Parlamentului şi se află în prezent în Senat.

    “Îndemn Guvernul Japoniei să asculte aceste voci şi să liniştească îngrijorările”, a declarat Taue.

    Secretarului general al ONU Ban Ki-moon a îndemnat într-un mesaj, la fel ca Taue şi alţii, la abolirea armamentului nuclear.

    “Mă alătur din toată inima acestui îndemn de raliere la nivel mondial: fără alte Nagasaki, fără alte Hiroshime”, este citat spunând Ban Ki-moon în mesajul citit de către Kim Won-soo, Înaltul Reprezentant ONU pentru Dezarmare.

    Shinzo Abe a promis, într-o scurtă alocuţiune, că Japonia, singura ţară care a cunoscut experienţa atacurilor nucleare, va căuta să joace un rol de prim-plan în dezarmarea nucleară a lumii.

  • Coreea de Nord îşi creează propria oră oficială: “Ora Phenianului” va marca 70 de ani de la eliberarea de japonezi

    Coreea de Nord foloseşte aceeaşi oră oficială ca rivalele sale Coreea de Sud şi Japonia, cu nouă ore înainte de ora solară medie a meridianului Greenwich (Greenwich Mean Time, GMT).

    Trecerea la “ora Phenianului” va avea loc pe 15 august, odată cu revenirea la ora oficială din Penisnula Coreea de dinainte de dominaţia japoneză.

    “Nemernicii de imperialişti japonezi au comis crime de neiertat, ca privarea Coreei de ora sa, călcând în picioare fără milă acest pământ cu o istorie şi o cultură vechi de 5.000 de ani în urmărirea politicii nemaiîntâlnite de distrugere a naţiunii coreene”, scrie KCNA.

    Coreea a folosit meridianul de 127 de grade şi 30 de minute est – longitudinea despre care KCNA afirmă că urmează să fie folosită pentru stabilirea noii ore oficiale – atunci când a introdus pentru prima dată conceptul de oră oficială, în 1908.

    Japonia a ocupat Peninsula Coreea din 1910 şi până în 1945. Japonia a instituit în 2012, prin decret imperial, ora Coreei la 135 de grade longitudine est, folosită în prezent.