Tag: investitori

  • Celebrul actor Ryan Reynolds şi RedBird Capital Partners vor prelua o participaţie de 200 de milioane de dolari la echipa de Formula 1 Alpine a Renault

    Celebrul actor de la Hollywood Ryan Reynolds şi proprietarul AC Milan, RedBird Capital Partners, se află în fruntea unui grup de investitori care vor prelua o participaţie la echipa de Formula 1 Alpine a Renault SA. Divizia F1 a Renault este evaluată la 900 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.
     
    RedBird, Otro Capital şi Maximum Effort Investments vor cheltui 200 de milioane de euro (218 milioane de dolari) pentru o participaţie de 24% din Alpine Racing Ltd., unitatea care conduce activităţile Alpine în Formula 1, a anunţat Renault. Alpine va organiza un eveniment în cursul zilei de luni pentru a oferi mai multe detalii despre investiţia sa şi despre viitoarea gamă de produse.
     
    Investiţiile în Formula 1 ale directorului general al Renault, Luca de Meo, reprezintă un element cheie al strategiei sale de extindere a activităţii Alpine în domeniul automobilelor sport şi al trecerii în noua eră a vehiculelor electrice. După ce a redenumit echipa de Formula 1 a Renault în Alpine, de Meo dezvoltă acum o gamă complet electrică de şapte modele auto, începând cu maşina de oraş A290, anunţată pentru 2024, şi cu un nou model crossover, care va fi lansat în 2025.
     
    Prin această tranzacţie, Alpine obţine acces la un grup de investitori de cu o vastă experienţă pe piaţă. RedBird, care administrează capital în valoare de 8,6 miliarde de dolari în sectoare precum sportul, consumul şi serviciile financiare, a condus anul trecut o preluare de 1,2 miliarde de euro a AC Milan şi deţine, de asemenea, echipa franceză de fotbal Toulouse FC. Alec Scheiner, cofondator şi partener al Otro Capital, se va alătura consiliului de administraţie al Alpine.
     
    Pentru Reynolds, mişcarea adaugă un alt interes sportiv la Maximum Effort Investments, după ce el şi partenerul său, Rob McElhenney, un alt actor de la Hollywood, au preluat controlul clubului de fotbal britanic AFC Wrexham în 2021. 
     
    Alpine Racing SAS, entitatea care produce motoare de F1 în Viry-Châtillon, Franţa, va rămâne deţinută în proporţie de 100% de Renault. 
  • Micii investitori au cumpărat acţiuni Hidroelectrica de 14 mil. lei în primele minute ale ofertei de listare. Oferta se încheie pe 4 iulie. UPDATE ora 10:00 subscrierile au spart 26 mil. lei

    Update ora 10:00: subscrierile micilor investitori au ajuns la 234.000 de acţiuni, ceea ce la un preţ de 112 lei pe acţiune înseamnă investiţii de 26,4 mil. lei în prima oră a debutului ofertei de listare Hidroelectrica.

    Mai jos ştirea iniţială:

     

    Primele 30 de minute din oferta de vânzare de acţiuni Hidroelectrica, începută pe 23 iunie şi care este programată a se încheia pe 4 iulie, a strâns ordine de 14 mil. lei din partea micilor investitori, arată datele agregate de ZF din platformele brokerilor. Acestea sunt doar ordinele investitorilor de retail. Cele ale investitorilor instituţionali nu sunt publice.

    Micii investitori subscriu la preţul maxim din ofertă de 112 lei pe acţiune ei având alocată o tranşă de 15%, adică 11,7 milioane de acţiuni. Cei mari pot subscrie la orice preţ între 94 şi 112 lei pe acţiune având 85% (66,3 milioane de acţiuni) din toată oferta evaluată la maximum 8,8 mld. lei. Cei din urmă vor decide preţul.

    Până la ora redactării acestei ştiri micii investitori au subscris 126.000 de acţiuni, adică 1%. “Prospectul a venit la miezul nopţii. Nici măcar nu m-am dezmeticit. Am timp să îl analizez”, spune un investitor.

    Subscrierea minimă în cadrul ofertei este de 50 acţiuni, ceea ce la preţul maxim de 112 lei pe acţiune echivalează cu o sumă de 5.600 de lei. Spre comparaţie, în cazul titlurilor de stat Fidelis, subscrierea minimă este de 5.000 de lei. În eventualitatea unei suprasubscrieri, numărul de acţiuni pe care le va cumpăra investitorul în final este posibil să fie mai mic, dar îşi va recupera diferenţa de bani.

    Pentru Hidroelectrica, primele 5 zile ale ofertei, din cele 8 (oferta se încheie pe 4 iulie), un investitor de retail are un discount de 3%, adică preţul de 112 lei se transformă în 108,64 lei.​

     


    Citiţi şi: 

    ► Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, despre listarea companiei: Suntem încântaţi de interesul puternic venit până acum din partea investitorilor şi de feedback-ul pozitiv din partea acestora faţă de evoluţia companiei

    ► Cât vinde Fondul Proprietatea din Hidroelectrica: 17,34% din deţinerea de 19,94%, dar menţionează că poate da tot pachetul dacă este cerere mare

    ► Un român poate subscrie minim 50 de acţiuni Hidroelectrica, adică de 5.600 de lei. Nu există subscriere maximă

    ► 435 de pagini care valorează 1,8 mld. euro: Documentaţia celei mai mari vânzari de acţiuni din istoria României, cea a Hidroelectrica

    ► Vineri dimineaţă se declanşează cea mai mare operaţiune de vânzare de acţiuni din istoria României: H2O

    ► Surpriză: Trei investitori români s-au angajat să cumpere acţiuni Hidroelectrica de 2,24 mld. lei, adică 450 mil. euro


  • Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, despre listarea companiei: Suntem încântaţi de interesul puternic venit până acum din partea investitorilor şi de feedback-ul pozitiv din partea acestora faţă de evoluţia companiei

    „Suntem încântaţi de interesul puternic venit până acum din partea investitorilor şi de feedback-ul pozitiv din partea acestora faţă de evoluţia companiei. În calitate de lider în producţia de energie electrică din România, cu un portofoliu de producţie 100% de energie regenerabilă, un istoric solid de creştere şi o strategie clară axată pe eficienţă operaţională, diversificarea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, considerăm că Hidroelectrica reprezintă o ofertă foarte atractivă atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei internaţionali”, este prima reacţie a lui Bogdan Badea, director general al Hidroelectrica.

    Joi seara, cu doar câteva minute înainte de miezul nopţii, Hidroelectrica a publicat prospectul de listare la Bursa de Valori Bucureşti: 8,8 mld. lei într-o ofertă în care Fondul Proprietatea vinde 17,34% din deţinerea de aproape 20%. Fondul menţionează că poate vinde chiar integral în funcţie de cerere.

    Preţul este de 112 lei pe acţiune pentru investitorii de retail, iar cei mari pot subscrie la orice preţ cuprins între 94 şi 112 lei. Compania este evaluată la 50 mld. lei.

     

    Prospectul de listare poate fi accesat AICI

    „Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim, în perioada următoare, cu potenţialii investitori, şi să le împărtăşim planurile de valorificare a oportunităţilor deosebite pe care le întrezărim pe piaţa locală, pe măsură ce România continuă procesul de tranziţie energetică”, spune Badea.

    Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România în ceea ce priveşte cantitatea de energie produsă, şi un jucător important în domeniul hidroenergetic din Europa. Grupul deţine şi operează 182 de hidrocentrale, cinci staţii de pompare şi un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt sucursale organizate geografic pe teritoriul României.

    Capacitatea de producţie totală instalată a activelor hidroenergetice ale Societăţii este împărţită în hidrocentrale de acumulare, hidrocentrale pe firul apei şi staţii de pompare. Societatea deţine un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW şi o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea. Între 2018 şi 2022, Societatea a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29%, în ceea ce priveşte energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei).

    În primul trimestru din 2023 societatea a obţinut venituri consolidate de 3.272,1 milioane lei, ce au fost generate de creşterea cantităţii totale de energie vândută (4,8 TWh în primul trimestru din 2023) pe toate pieţele, incluzând pieţele angro, cu amănuntul şi de echilibrare.

    Acest lucru a condus la obţinerea unei valori totale a EBITDA ajustat de 2.184.2 milioane lei şi a unei valori a profitului aferent perioadei de 1.723,4 milioane lei în primul trimestru din 2023, comparativ cu o valoare totală a EBITDA ajustat de 1702,7 milioane lei şi a unei valori a profitului aferent perioadei de 1.287,9 milioane lei în primul trimestru din 2022.

     

  • Surpriză: Trei investitori români s-au angajat să cumpere acţiuni Hidroelectrica de 2,24 mld. lei, adică 450 mil. euro

    „Trei grupuri de investitori instituţionali români (“Investitorii Principali”) au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei şi au încheiat un acord de investiţii cu Societatea şi Acţionarul Vânzător. Investitorii Principali s-au angajat să achiziţioneze în total 2,24 miliarde RON în acţiuni la Preţul Final de Ofertă, sub rezerva anumitor condiţii uzuale”, se arată în comunicatul de presă care anunţă publicarea prospectului Hidroelectrica.

    Fondul Proprietatea a anunţat că vinde 78 milioane de acţiuni, adică 17,34%, dar menţionează că pachetul poate fi suplimentat la 89,7 milioane, adică 19,94%, respectiv deţinerea integrală.

    Vineri dimineaţa se declanşează cea mai mare operaţiune de vânzare de acţiuni din istoria României: H2O

    Intervalul orientativ al Preţului de Ofertă a fost stabilit între 94 RON şi 112 RON pe Acţiune Oferită (“Intervalul Preţului de Ofertă”), ceea ce corespunde unei capitalizări de piaţă de la 42,3 miliarde de RON până la 50,4 miliarde de RON (de la 8,5 miliarde de EUR până la 10,2 miliarde de EUR).

  • Recesiunea cuprinde încet şi sigur Europa: După ce economia Germaniei a călcat pedala de frână, urmează rândul Marii Britanii să se confrunte cu o încetinire a activităţii economice, iar investitorii nu sunt deloc mulţumiţi

    Marea Britanie se îndreaptă cu paşi rapizi către recesiune dacă Banca Angliei va majora rata dobânzii de referinţă cu 6%, potrivit ultimelor analize, iar investitorii nu sunt mulţumiţi. Recent, economia Germană a intrat oficial în recesiune după ce cele mai recente date au indicat o contracţie economică care s-a întins pe două trimestre consecutiv, scrie Bloomberg.

    PIB-ul s-ar putea contracta cu 0,3% în 2023 şi cu 1,4% în 2024 conform ultimelor prognoze care presupun că banca centrală va veni cu o nouă majorare a ratei de 1,5%, în ceea ce este catalogat drept cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din ultimele patru decenii.

    Perspectivele economice ale Marii Britanii sunt din ce în ce mai sumbre, în contextul în care inflaţia continuă să rămâna ridicată, iar pe piaţa muncii sunt aşteptat turbulenţe, care alimentează zvonurile privind apariţia unei spirale inflaţioniste.

    Guvernatorul Bank of England , Andrew Bailey, a declarat că inflaţiei îi ia mai mult timp decât se aştepta să scadă.

    În ultimele săptămâni, investitorii s-au grăbit să parieze privind creşterea ratelor, anticipând aproape în totalitate o creştere până la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. În prezent, pieţele pariază pe o creştere a ratelor cu cel puţin un sfert de punct joi, la 5% până în august şi la aproape 6% până în februarie.

    Ratele la acest nivel ar trimite ratele la creditele ipotecare şi mai departe în teritoriul pe care BOE l-a identificat ca fiind periculos pentru gospodării, cu peste 1 milion de cereri de refinanţare a creditelor.

    Aceasta ar produce o contracţie severă a PIB-ului, dar una mai puţin dură decât cea suferită în timpul blocajelor pandemice sau în 2009, în urma crizei financiare mondiale. Totodată ar reprezenta o provocare pentru guvernul conservator al prim-ministrului Rishi Sunak, care se aşteaptă ca acesta să lupte la următoarele alegeri din 2024.

  • Radiografia Hidroelectrica înainte de listare: producţie, marje, rezultate. Profitul a crescut de trei ori, iar veniturile de 2,5 ori în trei ani

    Cu venituri de 9,5 mld. lei în 2022, din care 8,2 mld. lei din producţia de energie electrică şi 2,1 mld. lei din furnizarea de energie electrică şi cu un profit net de 4,5 mld. lei, Hidroelectrica – a cărei ofertă de listare este aşteptată să înceapă în această săptămână – vine în faţa investitorilor cu o marjă de profit de 47% şi cu pro­mi­siunea unei politici generoase de dividende. Pe segmen­tul producerii de energie electrică, din 2020 şi până în 2022, veniturile au urcat de la 3,7 mld. lei la 8,2 mld. lei, însă cel mai ridicat ritm de creştere este pe segmentul de furnizare, de la 222.000 de lei la 2,1 mld. lei. Pe primul segment marja este de 60%, iar pe furnizare de 23,6%.

    Compania furnizează energie atât clienţilor industriali, cât şi celor casnici, iar cea produsă este vândută în principal furnizorilor de energie, potrivit unui raport de analiză al Goldring.

     

  • Orice român poate să devină acţionar al Dinamo: clubul de fotbal se listează pe platforma Seedblink. Eugen Voicu, acţionar Dinamo: Vrem să atragem 1,95 mil. euro

    Orice român poate să devină acţionar al clubului de fotbal Dinamo cu minimum 1.000 de euro, şi să susţină planurile de redresare ale echipei din Ştefan cel Mare, după ce noii acţionari au decis să listeze clubul de fotbal pe platforma Seedblink pentru a atrage finanţare.

    “Ne-am propus să atragem 1.948.000 de euro pentru toate nevoile clubului în momentul de faţă. Plecăm de la o bază, de la nişte servicii în cadrul clubului aproape de zero. Scenariul de exit în cinci ani este cu un multiplu de 2,6-4,3x estimat sau IRR de 19,6-31,8%”, spune pentru ZF Eugen Voicu, unul dintre acţionarii Dinamo.

    “Ni s-a părut că este un mod de a crea interes într-o formă comparabilă cu fenomenul „socios”, în care suporterii, fanii pot deţine acţiuni la club şi în felul acesta se pot implica mai direct în buna desfăşurare a clubului. Pentru că legislaţia nu permite deocamdată, ca în alte ţări, organizarea de cluburi de genul acesta, ni s-a părut că este o metodă similară prin care putem da acces celor interesaţi să facă parte din povestea Dinamo şi ce vrem noi să construim”.

    Listarea pe Seedblink o premieră pentru fotbalul românesc – apelarea la puterea financiară a fanilor şi investitorilor prin intermediul unei platforme de crowdfunding – cu o rundă de finanţare care începe în curând şi cu un tichet minim de 1.000 de euro.

    “Sunt şi nişte beneficii, cine vine cu mai mulţi bani va primi ulterior şi nişte servicii suplimentare. Urmează să comunicăm în curând. De exemplu, cine vine cu 50.000 de euro va avea un abonament gratuit pe următorii X ani. Poate avea o plachetă că este susţinător de top al Dinamo sau poate avea acces la întâlniri cu jucătorii.”

    În februarie 2023 Dinamo 1948 şi-a schimbat acţionariatul, Red&White 2022 Management (Eugen Voicu 58%, Andrei Nicolescu 38% şi Dan Gătăianţu Junior 4%) preluând 80% de la Lotus Perfect Product (72,8%) – controlat de Pavel Şerdean şi de la Peluza Cătălin Hâldan (8%).

    “Ca să construim am vrut să avem o paletă de acţionari din mai multe medii. Fiecare este binevenit, mai ales dacă vine cu anumite servicii sau cunoştinţe în anumite domenii.  Nu contează dacă sunt persoane fizice sau juridice”.

    Eugen Voicu, antreprenor care ere experienţă îndelungată pe piaţa de capital, spune că în anul cinci va evalua serios listarea Dinamo la Bursa de Valori Bucureşti. “Dar BVB este mult mai restrictivă şi nu este momentul în evoluţia clubului. Investitorii de pe SeedBlink au un apetit mult mai mare de risc şi investesc potenţialul unui business. În al doilea rând, investitorii de pe SeedBlink pot fi şi din afara ţării. Atractivitatea este mult mai mare pe o platformă de public funding decât ceea ce se poate face în momentul de faţă pe piaţa de capital, unde intervine ASF cu aprobări, avize”. Cum vor proceda cei care vor să-şi vândă acţiunile?

    “Platforma asigură după aceea tranzacţionare în structura ei. Dacă cineva va dori să îşi vândă acţiunile, platforma va pune la dispoziţie acest serviciu. Recuperarea poate să vină în urma unei asemenea tranzacţii sau, peste un număr de ani, în momentul în care listăm Dinamo la Bursă, aceste acţiuni pot deveni de fapt acţiuni la clubul Dinamo. Nu se poate momentan până nu ieşim din insolvenţă şi facem alte operaţiuni. Ne-am propus să ieşim din insolvenţă anul viitor şi probabil că lucrul acesta trebuie să se întâmple cât mai repede pentru că ne ajută foarte mult în colaborarea sportivă cu clubul Dinamo şi ne ridică nişte bariere foarte mari în organizarea clubului. Avem o conferinţă de presă pe 21 iunie la Muzeul Fotbalului”.

    Potrivit datelor din platforma Termene.ro, Dinamo 1948 a avut în 2022 afaceri de 10,2 mil. lei şi o pierdere de 8,4 mil. lei. În 2021 afacerile erau de 10,9 mil. lei iar pierderile se ridicau la 15,6 mil. lei. Cheltuielile totale în 2022 au fost de 18,7 mil. lei.

    SeedBlink este o platformă de investiţii de risc specializată în tehnologie, care permite investitorilor individuali să finanţeze start-upuri şi scale-upuri europene de top, alături de investitori instituţionali. SeedBlink a mobilizat până în prezent prin intermediul reţelei sale de investitori 200 de milioane de euro în start-upuri tech din Europa.


     

     

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • Ce semnale a transmis eşecul IPO-ului şi cum vede piaţa listarea Hidroelectrica. Brokeri: Listarea Agricover a eşuat din cauza timingului nepotrivit. După Hidroelectrica se vor descătuşa anumite energii

    Eşecul listării Agricover Holding, printr-o ofertă publică iniţială stabilită la maximum 416 mil. lei şi derulată între 4 şi 16 mai 2023 la Bursa de la Bucureşti, a transmis un semnal de alarmă în piaţă, având în vedere că ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a cunoscut un interes scăzut din partea investitorilor. De vină ar fi fost timingul nepotrivit, consideră unii brokeri.

    „Agricover a eşuat în tentativa de listare datorită timingului nepotrivit. Să nu uităm că ei au obligaţiuni în euro listate pe BVB, deci sunt deja pe piaţa de capital. Cred că toata lumea aşteaptă IPO-ul Hidroelectrica şi nefiind multe informaţii despre această ofertă, investitorii preferă să conserve cash-ul pentru acest IPO”, spune Lucian Hanganu, broker de acţiuni în cadrul Goldring, pentru Ziarul Financiar.

    El adaugă faptul că Hidroelectrica va fi probabil cel mai mare IPO din Europa de anul acesta, ceea ce înseamnă că vom avea intrări ale unor nume mari din industria financiară pe piaţa de capital din România, precum fonduri de investiţii, consorţii financiare sau bănci de investiţii din top 10. „Cred că investitorii sunt în aşteptare şi nu cred în sentiment negativ”, afirmă el.

    Oferta a constat într-o majorare de capital social de 140 mil. lei şi vânzare de acţiuni de circa 280 mil. lei din partea lui Jabbar Kanani şi a BERD. Tranşa investitorilor de retail a fost subscrisă în proporţie de 52% şi un interes scăzut a venit şi din partea instituţionalilor.

    Şi Lucian Isac, CEO al Estinvest, crede că ce s-a întâmplat la Agricover a fost un timing prost ales, adică cu puţin timp înainte de listarea Hidroelectrica. Având în vedere că nu ştie nimeni când se aprobă prospectul de listare a producătorului de energie, clienţii nu au riscat să rămână cu banii blocaţi.

    „Majoritatea clienţilor mei, şi asta se vede în lichiditatea din piaţă, stau pe bani aşteptând autorizarea prospectului la Hidroelectrica. Ceea ce s-a întâmplat la Agricover cred că nu are nicio legătură cu performanţele emitentului şi nici măcar cu preţul din ofertă. Pur şi simplu a fost mult prea aproape de aşteptarea privind listarea Hidroelectrica. Eu aş fi ieşit pe piaţă imediat după Hidroelectrica, pentru că, din ce vedem, cel mai probabil va fi suprasubscriere şi vor rămâne bani după ce se va încheia listarea Hidroelectrica”, afirmă el.

    Lucian Isac speră ca peste jumătate de an sau un an Agricover să revină la bursă cu acţiuni şi spune că sunt mulţi bani în piaţă, atât la instituţionali, în special la fondurile Pilon II, cât şi la investitorii de retail. Cum ar putea sta lucrurile după momentul listării companiei de stat?

    „Sunt convins că se vor descătuşa anumite energii. Lichiditatea va creşte nu doar pentru Hidroelectrica, ci şi pe ceilalţi emitenţi. Lumea va începe să caute oportunităţi şi sunt oportunităţi pe piaţa noastră. Cred de asemenea că vor apărea până la finalul anului încă vreo două-trei listări noi. Este ca un reflux. La fel cum apa se retrage în acest moment, dintr-o dată vine fluxul. Odată cu listarea Hidroelectrica vom vedea şi un flux mare de piaţă pe mulţi emitenţi. Pe de altă parte, cred că şi dimensiunea pieţei va cunoaşte un salt calitativ ca urmare a unor noi categorii de investitori care vor veni către piaţă odată cu listarea Hidroelectrica”, explică Lucian Isac pentru ZF.

    Agricover a decis să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a lipsei apetitului investitorilor, obiectivul holdingului fiind atragerea unei diversităţi largă de investitori. Liviu Dobre, CEO-ul Agricover, a spus pentru ZF că ofertele Agricover şi Hidroelectrica sunt mai degrabă complementare şi nu se exclud reciproc şi că listarea rămâne un obiectiv important.

    „Aşa cum menţionam anterior, listarea la bursă rămâne pentru noi un obiectiv important, dar nu este o condiţie pentru continuarea poveştii noastre de success”, a spus Liviu Dobre.

    Pe de altă parte, Ovidiu Susan, investitor pe piaţa de capital de peste 15 ani, a fost doar pe jumătate surprins de eşecul ofertei Agricover. El spune că şi perspectiva listării Hidroelectrica a contat pentru toată piaţa, însă cel mai important motiv a fost insuficienţa atractivităţii ofertei.

    „Sincer, nu mă aşteptam ca oferta să nu se închidă, dar mă aşteptam să fie un interes scăzut, cel puţin pe partea de retail, unde mai discutăm în piaţă, mai cunosc şi eu alţi investitori. Ceea ce m-a surprins a fost lipsa de interes din partea investitorilor instituţionali. Se pare că dacă este să găsim un „vinovat”, aici am putea găsi motivul pentru care oferta nu s-a închis. Nu a fost suficient de atractivă pentru investitorii instituţionali din varii motive. Probabil că multiplii şi perspectivele nu au mulţumit”, spune el.

    În ceea ce priveşte Hidroelectrica, Ovidiu Susan consideră că situaţia este diferită şi că în acest caz oferta cel mai probabil nu va eşua.

    „Hidro este din altă ligă, lumea o aşteaptă ca pe o fată Morgana. Acest subiect a ajuns un fel de glumă perpetuă între cei cu ştate mai vechi în piaţa de capital, că în fiecare an se listează. Să sperăm că de data asta se va întâmpla. Dacă se va întâmpla, nu îmi imaginez că va eşua ca ofertă cum s-a întâmplat cu Agricover. Indiferent de interesul investitorilor de retail, cei instituţionali vor acoperi oferta şi compania va veni în piaţă”, completează investitorul.

    Întrebat de ce crede că ritmul listărilor a încetinit în ultima perioadă şi ce-i lipseşte bursei locale pentru a reveni la trendul din anii trecuţi, Ovidiu Susan aduce în discuţie multiplii la care au venit şi vin în continuare companiile la bursă.

    „Dacă ne aducem bine aminte, companiile care au venit atunci să se listeze, au făcut-o la multiplii semnificativ mai mici decât cele care vin acum. Companiile de pe AeRO, primele care au intrat în valul de acum doi-trei ani, Norofert, SafeTech, Agroland, au venit la multiplii PER sub 10. SafeTech avea un multiplu chiar foarte mic. Aceşti multipli au fost foarte atractivi pentru acele plasamente private şi lumea a participat, ofertele s-au suprasubscris. Faptul că multiplii au fost mici a determinat şi creşterea acţiunilor după listare. Asta a atras atenţia din ce în ce mai multor investitori de retail şi toate aceste creşteri au atras atenţia şi altor companii, iar în felul acesta s-a creat acel val de optimism pe care îl cunoaştem cu toţii. Ca să ne întoarcem acolo, probabil trebuie să ne întoarcem în faza de trecut, aceea a unor companii bune la multiplii mici. Dacă nu avem aşa ceva, este greu de surescitat o atenţie foarte mare”, spune Ovidiu Susan.