BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Tânăra de 30 de ani care a revoluţionat sistemul medical mondial

    Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.

    Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.

    Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.

    Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.

  • Conferinţă Mediafax-Asseco SEE despre soluţii inovatoare pentru documentele instituţiilor financiare

    La conferinţă vor fi prezentate soluţii inovatoare pentru documentele instituţiilor financiare deoarece creşterea veniturilor, maximizarea eficienţei angajaţilor, menţinerea satisfacţiei clienţilor, dar şi atragerea de clienţi noi cât mai rapid sunt cruciale în mediul de afaceri competitiv din zilele noastre.

    În cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions” dezbaterile se vor concentra pe identificarea celor mai bune practici de organizare a proceselor prin care trec documentele pentru deschiderea de conturi noi sau managementul creditelor.

    De asemenea, reprezentanţi din managementul Asseco SEE România şi Serbia vor arăta cum trebuie să fie stabilite standardele noi de management privind procedurile bancare şi cum se poate obţine automatizarea proceselor bancare folosind managementul documentelor şi integrarea optimă a acestor procese în sistemul financiar, prin utilizarea soluţiei ASEBA BPS. La eveniment vor fi prezentate o serie de echipamente şi soluţii ce pot ajuta în procesul de transformare a hârtiei în format electronic cu scopul de a obţine o trasabilitate a fluxului unui document în organizaţie prin demonstraţii live.

    Partenerii acestui eveniment sunt Fujitsu şi EMC.

    Toate temele vor fi dezbătute alături de participanţi şi de presa generalistă şi de specialitate prezentă la eveniment şi, în plus, vor avea loc demonstraţii live ale soluţiilor dedicate optimizării proceselor prin care trec documentele într-o instituţie financiară.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions”, dar şi detalii pentru înscriere în vederea participării la eveniment le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/document-processes-for-financial-institutions-2

    Conferinţa va reuni circa 50 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai ASSECO SEE România şi Serbia, reprezentanţi ai EMC şi Fujitsu, reprezentanţi de top management din domeniul bancar şi al serviciilor financiare, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Conferinţă Mediafax-Asseco SEE despre soluţii inovatoare pentru documentele instituţiilor financiare

    La conferinţă vor fi prezentate soluţii inovatoare pentru documentele instituţiilor financiare deoarece creşterea veniturilor, maximizarea eficienţei angajaţilor, menţinerea satisfacţiei clienţilor, dar şi atragerea de clienţi noi cât mai rapid sunt cruciale în mediul de afaceri competitiv din zilele noastre.

    În cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions” dezbaterile se vor concentra pe identificarea celor mai bune practici de organizare a proceselor prin care trec documentele pentru deschiderea de conturi noi sau managementul creditelor.

    De asemenea, reprezentanţi din managementul Asseco SEE România şi Serbia vor arăta cum trebuie să fie stabilite standardele noi de management privind procedurile bancare şi cum se poate obţine automatizarea proceselor bancare folosind managementul documentelor şi integrarea optimă a acestor procese în sistemul financiar, prin utilizarea soluţiei ASEBA BPS. La eveniment vor fi prezentate o serie de echipamente şi soluţii ce pot ajuta în procesul de transformare a hârtiei în format electronic cu scopul de a obţine o trasabilitate a fluxului unui document în organizaţie prin demonstraţii live.

    Partenerii acestui eveniment sunt Fujitsu şi EMC.

    Toate temele vor fi dezbătute alături de participanţi şi de presa generalistă şi de specialitate prezentă la eveniment şi, în plus, vor avea loc demonstraţii live ale soluţiilor dedicate optimizării proceselor prin care trec documentele într-o instituţie financiară.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions”, dar şi detalii pentru înscriere în vederea participării la eveniment le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/document-processes-for-financial-institutions-2

    Conferinţa va reuni circa 50 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai ASSECO SEE România şi Serbia, reprezentanţi ai EMC şi Fujitsu, reprezentanţi de top management din domeniul bancar şi al serviciilor financiare, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Un timişorean a luat o idee de la Google şi a dezvoltat o afacere pe care o va vinde cu milioane de dolari

    Un antreprenor din Timişoara dezvoltă o platformă despre care crede că va valora „milioane de dolari“ în următorii cinci ani. 

    „Orice tip de formular pe care îl vedeţi pe site-uri poate fi făcut la noi“, explică Florin Cornianu, cofondatorul afacerii 123ContactForm, produsele pe care le realizează prin intermediul platformei pe care a fondat-o în Timişoara împreună cu Tudor Bastea, colegul său de facultate.

    Serviciul, exclusiv online, permite utilizatorilor fără cunoştinţe tehnice să îşi creeze formulare web – de la cele de contact, pe care le vedem pe toate site-urile, până la chestiuni mai complexe – chestionare, formulare de colectare a plăţilor sau teste pentru instituţii de învăţământ.

    Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. De la produsul propriu-zis, care este formularul final, cei doi antreprenori au adăugat încă un strat şi o suită de setări care permit afişarea câmpurilor şi au făcut posibilă conectarea cu servicii populare de pe net, dar şi integrarea de procesatoare de plată precum PayPal. Firma oferă formularele fie gratuit, fie cu un preţ de 14,95 sau 29,95 dolari lunar, variind în funcţie de numărul de formulare incluse, capacitatea de stocare, numărul de subscripţii incluse, integrarea sistemului de plată şi alte facilităţi specifice. Timişorenii se adresează clienţilor companii mici din zona de dezvoltare web, organizatori de evenimente, vânzători online, instituţii educaţionale.

    Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi aminteşte Cornianu.

    Au văzut că există produse similare în zona de site-uri de formulare, astfel că au urmat acest model şi au început şi ei să le construiască, reuşind să crească cu 100% pe an. Potrivit spuselor antreprenorului, compania nu a avut nevoie de investiţii foarte mari, iar cele pe care le-au făcut au fost prin bootstrapping. Cel mai dificil moment a fost cel în care au crescut echipa la peste 10 persoane, potrivit lui Cornianu. „A trebuit să facem o schimbare de mentalitate şi să devenim manageri, iar adaptarea la acest lucru a fost destul de dificilă“, îşi aminteşte el. În 2010 au atras atenţia unui angel investor, Adrian Gheară, care a intrat în acţionariatul companiei şi a condus la îmbunătăţirea produsului, la angajarea de oameni şi la mutarea într-un birou mai mare.

    „În rest, compania nu a avut nevoie de investiţii, s-a autosusţinut şi este în continuare profitabilă“, spune antreprenorul, care consideră că „în România oamenii ar trebui să se dedice construirii unui produs în loc să alerge după bani“.

    În urmă cu doi ani, au început să colaboreze cu furnizorul de soluţii de comerţ electronic Avangate pentru a-şi înlesni procesul de facturare pentru clienţii de pe toate continentele. Astfel, dacă unii dintre clienţi nu reuşeau până atunci să plătească din varii motive, prin Avangate au reuşit să adune încasările de la clienţi într-un procent apropiat de 100%.

    Încasările au crescut astfel de zece ori şi au reuşit să se extindă în 180 de ţări. „Dacă până atunci reuşeam să facturăm doar în Statele Unite ale Americii, am reuşit astfel să găsim soluţii dedicate pentru ţări cu diferite particularităţi precum Malaiezia şi Brazilia.“ 50% din vânzări se realizează în Statele Unite ale Americii şi în Canada, urmate de Australia, Regatul Unit, Olanda, Franţa sau ţările nordice. În total, vânzările din afara ţării sunt de 98%.

    Nu vede niciun dezavantaj în faptul că locuiesc în Timişoara. Din contră, au acces la forţă de muncă mai uşor, deşi dezvoltatorii de software sunt în continuare mai greu de găsit şi mai scumpi – pentru restul posturilor există însă foarte mulţi aplicanţi. „Businessul nostru implică o foarte mare segmentare a echipelor, dezvoltare, marketing, customer support şi nu am avut probleme, am găsit oameni serioşi.“

    Chiar dacă se fereşte să ofere cifre, Florin Cornianu crede că, peste cinci ani, compania va fi evaluată la milioane de euro. Pentru perioada următoare, ia în calcul doar creşterea continuă: „Locul 1 nu este neapărat accesibil, acolo sunt competitori cu fonduri serioase în spate, dar targetul nostru este să ne consolidăm poziţia şi să obţinem cât mai multă cotă de piaţă de la competitori, or asta cred că putem face în doi-trei ani“.

  • Absolvenţii care vor indemnizaţie de şomaj trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire

     Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ promoţia 2014 au la dispoziţie 60 de zile de la data absolvirii studiilor pentru a se înregistra, în baza de date a agenţiilor judeţene de care aparţin, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Conform legii, absolvent al unei instituţii de învăţământ este persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în una din instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Posturile strategice de la conducerea instituţiilor UE şi favoriţii pentru ocuparea lor

     Agenţia France Presse prezintă cele trei funcţii-cheie ale instituţiilor europene şi principalii favoriţi pentru aceste posturi.

    – Diplomaţia Uniunii Europene

    Funcţia de “Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe” a fost înfiinţată prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Şeful diplomaţiei europene este numit pentru un mandat de cinci ani, iar rolul său este de coordonare a politicii externe şi de apărare a UE, o misiune sensibilă în relaţiile cu statele membre, în special cele mari, care doresc să-şi menţină prerogativele în problemele de politică externă.

    Înaltul Reprezentat este şi membru al Comisiei Europene, unde deţine funcţia de vicepreşedinte, şi al Consiliului, ţinând cont de faptul că el conduce reuniunile miniştrilor de Externe şi participă la summiturile şefilor de stat şi de guvern din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu spune că s-a gândit la demisie în urma arestării fratelui său: “Am discutat această variantă cu unele instituţii ale statului”

     ”Am avut şi această variantă în analiză şi nu vă ascund că am discutat-o şi cu unele instituţii ale statului”, a spus Băsescu, întrebat dacă s-a gândit la varianta demisiei după arestarea fratelui său, Mircea Băsescu.

    El a precizat, la Adevărul Live, că a făcut analiza situaţiei politice actuale, iar ”efectul demisiei preşedintelui, în situaţia actuală, nu ar fi dat nicio şansă candidatului opoziţiei la alegerile prezidenţiale”.

    Potrivit lui Traian Băsescu, dreapta nu era şi nici nu este acum pregătită să intre în cursa prezidenţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul german a aprobat un proiect care obligă creditorii să susţină băncile cu probleme, din 2015

     Noile reglementări fac parte dintr-un pachet legislativ al Germaniei privind uniunea bancară europeană, proiect ambiţios de centralizare a supravegherii băncilor din zona euro şi de organizare, în caz de nevoie, a salvării sau desfiinţării acestora.

    “Germania deschide calea în Europa prin implementarea mai rapidă a regulilor europene şi creează instrumentele care permit lichidarea instituţiilor financiare de importanţă sistemică fără să fie pusă în pericol stabilitatea financiară”, afirmă Ministerul de Finanţe în proiectul de lege obţinut de Wall Street Journal.

    Proiectul asigură că, în perioade de criză, la rezolvarea acesteia vor contribui în primul rând proprietarii şi creditorii şi nu statul, din fonduri publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro