BusinessMagazin

Tag: INS

  • Consumul de electricitate a scăzut cu 0,8% la nouă luni. Resursele de energie au crescut cu 8,8%

    Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal majorării producţiei cu 9,1%.

    Astfel, producţia din termocentrale a fost de 19 miliarde KWh, în creştere cu 2,9%, cea din hidrocentrale a înregistrat un plus de 22,3%, la 14,34 miliarde KWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice a scăzut cu 0,8%, la 8,6 miliarde KWh.

    În aceeaşi perioadă, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 3,38 miliarde KWh, în creştere cu 66,8 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1,1 miliarde KWh, în creştere cu 741,3 milioane KWh faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

    În ceea ce priveşte consumul final de energie electrică, iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,2%, iar consumul populaţiei s-a redus cu 0,9%.

    Exportul de energie electrică a fost de 5,34 miliarde KWh, în creştere cu 4,29 miliarde KWh.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4,5 miliarde KWh, cu 4,1% mai mic decât în primele trei trimestre din 2013.

    În primele nouă luni ale anului, resursele de energie primară au crescut cu 3%, totalizând 23,7 milioane tone echivalent petrol (tep). Producţia internă a însumat 16,3 milioane tep, în creştere cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7,4 milioane tep, cu 8,8% mai mare.

  • Producţia industrială a crescut în primele nouă luni cu 7,4%

    “În perioada 1.I-31.IX.2014, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2013, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,8%) şi industriei extractive (+0,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,6%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la industria bunurilor de capital (13,4%), a bunurilor de folosinţă îndelungată (8,2%), a bunurilor intermediare (4,6%) şi industria bunurilor de uz curent (4,4%). Industria energetică a scăzut cu 1,4%.

    În septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 27,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (31,9%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 2,3%.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 noiembrie

    12.11
    INS publică cifra de afaceri în serviciile de piaţă pentru populaţie în primele 9 luni

    12.11
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în UE şi zona euro pe primele 9 luni

    12-14.11
    Conferinţa europeană Big Data from Space – BiDS’14 (Roma)

    13-16.11
    Târgul de Turism al României şi Romhotel (Romexpo Bucureşti)

    13.11
    Concert Sarah Brightman (Sala Palatului, Bucureşti)

    14.11
    INS publică datele-semnal pentru PIB în T3

    14.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    14.11
    Eurostat publică inflaţia în UE şi zona euro pentru luna octombrie

    15-16.11
    Reuniunea G20 (Brisbane)

    16.11
    Turul al doilea al alegerilor pentru preşedintele României

    până la 17.11
    Festivalul de muzică clasică şi contemporană SoNoRo (Bucureşti, Cluj, Iaşi)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată comerţul, luat la bani mărunţi

    Comparativ cu septembrie 2013, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cu 6,1%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (11,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (7,3%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,8%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,4%.

    Pe primele nouă luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 7,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tot produsele nealimentare au avut cea mai mare creştere de vânzări (11,1%), urmate de produse alimentare, băuturi şi tutun (7,9%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,4%.

  • Salariul mediu a crescut în septembrie cu 0,9%, la 1.698 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari venituri

    “În luna septembrie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna august 2014. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, pentru «Ziua petrolistului»), sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (28,8%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (10,9%). Majorări între 5% şi 10% au fost raportate în activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poştă şi de curier, cercetare-dezvoltare.

    Scăderile câştigului salarial mediu faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

    “Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 13,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 11,2% în alte activităţi extractive;
    între 4,0% şi 6,0% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi pe apă; între 2,0% şi 4,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, se menţionează în comunicat.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial faţă de luna august în învăţământ (2,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în administraţia publică (0,5%). În sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a scăzut în luna septembrie cu 0,4%.

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,9%.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,8%.
    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 126,7% cu 0,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2014.

  • INS precizează că nu face sondaje electorale

    ”În ultima perioadă, semnale venite din teritoriu, mai ales din municipiul Bucureşti, arată că persoane, arogându-şi calitatea de lucrători ai direcţiilor de statistică, efectuează telefonic pseudosondaje privind participarea şi intenţiile de vot la apropiatul scrutin prezidenţial”, anunţă INS într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    ”Faţă de această situaţie, pentru a stopa şi preveni asemenea demersuri care constituie o încălcare flagrantă a legii, Institutul Naţional de Statistică atenţionează toţi cetăţenii României că statistica oficială nu are în atribuţii, nu a efectuat şi nu efectuează niciun fel de cercetări sau sondaje cu caracter electoral”, se mai arată în comunicat.

    Institutul Naţional de Statistică recomandă, totodată, tuturor persoanelor care primesc asemenea apeluri să sesizeze imediat incidentul organelor abilitate cu respectarea şi aplicarea legii.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie

    29.10-2.11
    Târgurile internaţionale Indagra, Indagra Food, All-Pack, Expo Drink&Wine şi Autoexpotehnica (Romexpo Bucureşti)

    30-31.10
    Forumul European pentru Turism (Neapole)

    30.10-21.11
    Festivalul de Muzică Veche Bucureşti (Palatul Cotroceni, Biserica Anglicană, Muzeul Cotroceni, Palatul Bragadiru)

    30.10
    DG-ECFIN publică sondajele încrederii în rândul consumatorilor şi al companiilor pentru octombrie

    30.10
    Eurostat publică a doua estimare privind balaţa de plăţi în al doilea trimestru pentru UE şi zona euro

    30.10
    Concert Cargo “Noaptea Vrăjitoarelor” (Arenele Romane, Bucureşti)

    31.10
    INS face cunoscute datele privind şomajul BIM pe luna septembrie

    2.11
    Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România

  • Numărul unităţilor de cazare a crescut cu 2%. Sunt mai multe pensiuni agroturistice decât hoteluri

    Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323.

    Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).

    Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.

    Datele INS mai cuprind hostelurile – 204 unităţi (+19 faţă de 31 iulie 2013), motelurile – 212 (-3), vilele turistice – 624 (+3), cabanele turistice – 162 (+10), bungalourile – 242 (-7) şi alte tipuri de structuri de cazare – 225 (+16) şi se referă la construcţiile autorizate sau clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism.

    Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.

    Structurile de primire turistică s-au extins în afara destinaţiilor tradiţionale. Astfel, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% sunt în categoria “alte zone”, 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

    Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6% şi Bihor cu 3,3%.

    Din totalul de 141.100 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2014 (exclusiv camerele din căsuţe), 93.700 (66,4%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2014 cu 1.444 în hoteluri, cu 776 în pensiunile agroturistice, cu 233 în hosteluri, cu 53 în cabane turistice şi cu 48 în sate de vacanţă.

    Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2014 a fost de 311.300. Cele mai multe locuri – 186.200 – erau în hoteluri. Datele INS arată că pensiunile agroturistice au 30.500 locuri, pensiunile turistice 27.300 locuri, vilele turistice 13.800 locuri, iar campingurile 12.900 locuri.

    După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 75,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 95,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 69,8% din camere erau fără baie sau duş.

    Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 83.600 erau în “staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 83.200 în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 55.600 în “alte localităţi şi trasee turistice”, 51.000 în “staţiuni din zona montană”, 33.600 în “staţiuni balneare” şi 4.300 mii în zona “Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 20-26 octombrie

    20.10
    INS publică datele privind capacitatea de cazare turistică la 31 iulie

    20.10
    Consiliul pentru Afaceri Externe al UE (Luxembourg)

    20.10
    BCE publică datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în august

    20-23.10
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    21.10
    Eurostat difuzează cifrele de deficit şi datorie publică ale UE28 pentru 20-2013 revizuite după ESA2010

    22.10
    INS publică datele privind cheltuielile pentru protecţia mediului în 2013

    23.10
    DG-ECFIN comunică indicele de încredere a consumatorilor europeni în octombrie

    23-24.10
    Consiliul European (Bruxelles)

    24.10-8.11
    Festivalul Naţional de Teatru (teatre din Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.