BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Emil Boc: Ce face Şova cu contractul Bechtel este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi»

     Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că ceea ce face ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, este un “tertip ieftin”, pentru a ascunde contractul din 2003 cu Bechtel.

    “Este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi». Cum poţi tu, care eşti titularul contractului, să te duci la DNA şi să spui «Mi s-a furat contractul»? Cred că intrăm în Cartea Recordurilor cu asemenea solicitare, când un guvern spune: «Nu sunt în stare să păzesc un contract, veniţi voi şi-l găsiţi». Este un tertip ieftin pentru a ascunde esenţa contractului din 2003, despre care am spus de fiecare dată că este răul primordial în ceea ce s-a întâmplat cu Autostrada Transilvania, de acolo s-a început prost şi, conform legii lui Murphy, ce începe prost, se termină şi mai prost. Şi, cel mai prost se termină acum cu Suplacu de Barcău, unde mai trebuie să cheltuim bani publici pentru a păzi şantierul, iar de continuarea lucrării nici nu mai poate fi vorba. Este o lucrare de artă acolo, mai mulţi kilometri de viaduct, care se va deteriora, dacă nu vor continua lucrările. Transilvania continuă să fie ignorată în materie de infrastructură” a spus Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PLÂNGERE PENALĂ privind lipsa contractului cu Bechtel. Departamentul condus de Şova reclamă neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate

     “Plângerea penală (…) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (…) Aceasta a fost făcută «in rem» şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului”, arată într-un comunicat departamentul condus de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

    Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracţiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ţinând cont de valoarea contractului cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În lipsa originalului, Şova a reziliat contractul cu Bechtel pe baza unei copii legalizate

     “Este extrem de bizar că în toţi aceşti ani, în care s-a tot renegociat acel contract, nimeni nu ştia unde e contractul până l-a cerut Şova. El, sigur, a avut copia legalizată, a avut toate celelalte când a lucrat la reziliere. Primul exemplar, cel de la CNADNR de atunci, cum se numea, pur şi simplu nu este în arhiva CNADNR”, a declarat marţi seară premierul Victor Ponta, într-o emisiune la România TV.

    Ponta l-a sfătuit pe Dan Şova să reclame la Parchet lipsa originalului, pentru a se afla unde se găseşte acest document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • Orange şi Vodafone au încheiat un acord pentru partajarea infrastructurii de reţea

     “Acordul este în concordanţă cu practicile uzuale ale industriei, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în afara acesteia, şi reprezintă o evoluţie naturală a colaborării anterioare dintre cei doi operatori pentru partajarea site-urilor. Acordul de partajare a reţelei va permite celor două companii să continue într-un ritm susţinut să facă investiţii în dezvoltarea de tehnologii la nivel naţional”, se arată într-un comunicat comun al celor două companii.

    Beneficiile rezultate în urma acestui acord vor permite companiilor să investească în extinderea acoperirii 4G, precum şi în acoperirea localităţile rurale. În acelaşi timp, se va putea face mai rapid implementarea celor mai avansate tehnologii, cum este 4G, recent lansată pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contractul cu Bechtel a fost publicat pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură

     Documentele sunt disponibile la adresa www.dpiis.ro, secţiunea “Informaţii publice”.

    Ordinul privind declasificarea acestor documente a fost publicat în Monitorul Oficial la 5 iulie şi a fost semnat de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi secretarul general al Guvernului, Ion Moraru.

    Ministrul delegat Dan Şova a anunţat la finele lunii mai că a fost reziliat contractul cu Bechtel pentrul construirea Autostrăzii Transilvania, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PLANUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII: Guvernul speră să atragă până la sfârşitul anului “minimum 10 miliarde euro”. Câte locuri de muncă vor fi create

     Executivul mizează în acest sens şi pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia.

    Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Nabucco a căzut cortina. Europa de sud-est depinde tot de gazul rusesc

    Gazoductul Nabucco, proiect privit de 12 ani ca o soluŢie pentru reducerea dependenŢei UE de importurile de gaze naturale din Rusia, a fost ajuns din urmă de ironiile lui Putin, eşuând tocmai din cauza lipsei de furnizori invocată acum cinci ani de carismaticul lider de la Kremlin. Nu-mele „Nabucco“ a fost preluat de la opera cu acelaşi nume semnată de Giuseppe Verdi, partenerii fondatori fiind inspiraţi de un spectacol la care au asistat, la Opera din Viena, după o întâlnire în oc-tombrie 2002.

    Pregătiri de peste un deceniu. Proiectul Nabucco a fost iniţiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuţii preliminare între OMV Austria şi BOTAS Turcia. OMV a abordat apoi MOL Ungaria, Transgaz Mediaş şi Bulgargaz Bulgaria, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost semnat acordul de cooperare între cele 5 companii, în baza căruia a fost realizat studiul de fezabilitate pentru con-struirea gazoductului.

    La sfârşitul anului 2003 a fost încheiat un acord de granturi între cei cinci parteneri asociaţi proiec-tului şi Comisia Europeană, pentru ca în 2004 să fie înfiinţată, la Viena, compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2009, Nabucco a câştigat an-gajamentul politic total UE şi al guvernelor din ţările de tranzit.

    La jumătatea aceluiaşi an a fost semnat, la Ankara, acordul interguvernamental între Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia, prin care a fost armonizat cadrul legal pentru construcţia proiectului, garantând condiţii stabile, de egalitate, pentru toţi partenerii şi clienţii din proiect.
    În 2010 au fost înfiinţate în ţările de tranzit companiile naţionale Nabucco, iar acordul interguver-namental a fost ratificat de parlamentele celor cinci state.

    Consorţiul a transmis oferta către şah Deniz în septembrie 2011 şi a actualizat-o în mai 2012, după adoptarea variantei Nabucco Vest.Nabucco Vest a apărut ca urmare a construirii gazoductului TANAP, care leagă zăcământul şah Deniz, din Marea Caspică, de graniţa europeană a Turciei. Tot în 2012 s-a vorbit despre retragerea Ungariei din proiect şi preluarea participaţiei MOL de către Bayerngas, ipoteză care însă nu s-a materializat.

    Anul 2013 a adus ieşirea grupului german RWE din proiect, înlocuit la scurt timp de gigantul franco-belgian GDF Suez. Conform noii variante, Nabucco urma să aducă în Europa gaze naturale extrase din Marea Caspică, prin Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Pe teritoriul României avea să treacă un tronson de 475 kilometri, prin judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

    Consorţiul Nabucco a cheltuit până în prezent, pentru dezvoltarea proiectului, mai puţin de 5% din valoarea investiţiei, declara în luna mai a acestui an, la Bucureşti, într-o conferinţă, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, fără să menţioneze o sumă.
    La aceeaşi conferinţă, oficialii prezenţi s-au arătat însă încrezători în şansele de succes ale proiectului până în ultimul moment.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – GFR: Tot mai multe transporturi ocolesc România din cauza stării precare a infrastructurii feroviare

     “Starea infrastructurii feroviare din România este departe de a fi ceea ce ne trebuie pentru a permite transporturi de calitate la un cost rezonabil şi, implicit, de a contribui la dezvoltarea economică a ţării”, a spus Chinde.

    El a adăugat că starea precară a infrastructurii face ca România să rişte să piardă avantajul pe care îl are cu portul Constanţa, cel mai mare port la graniţa de Est a Uniunii Europene, într-o zonă sigură.

    “În condiţiile în care Asia este un partener din ce în ce mai important pentru Uniunea Europeană, tot mai multe transporturi ocolesc România, se duc în Croaţia sau se duc direct în porturile din vestul Uniunii Europene, deşi, ca nivel al costurilor şi timp de tranzit, portul Constanţa ar fi o alternativă mult mai viabilă”, a mai spus Chinde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa de biciclist în Bucureşti

    Am avut grijă de bicicleta mea, la fel cum altcineva ar fi avut grijă de un Rolls- Royce„, este un citat din „Bicicleta şi prietenii mei„ a autorului Henry Miller, pe care Lucian Dogaru, angajat al unei companii de consultanţă, a folosit-o ca exemplu pentru a descrie relaţia dintre el şi vehiculul pe două roţi.

    Până acum, a avut trei biciclete, iar distanţa medie parcursă zilnic este de 15 km. Dogaru spune că doar 30 de zile pe an nu foloseşte bicicleta, iar acest lucru se datorează şi susţinerii pe care o primeşte din partea companiei: spaţii cu duşuri destinate angajaţilor şi locuri speciale de parcare. „Statutul bicicletei s-a îmbunătăţit enorm şi, pentru că preţul uneia bune începe de la 1.200 de euro şi poate să treacă de 4.000 de euro, este la modă şi printre cei care dispun de resurse financiare„, spune Dogaru.

    Trebuie spus însă că el locuieşte în prezent în Stuttgart, iar Germania este una dintre cele mai bine plasate ţări la capitolul infrastructură pentru biciclişti. În plus, nemţii sunt pe primul loc în ce priveşte vânzările de biciclete, cu circa cinci milioane vândute anual la un preţ mediu de 500 de euro. Aproape 300 de zile pe an, un segment important de populaţie se deplasează spre birouri astfel, fără teama pierderii statutului.

    În ce priveşte discuţiile despre bicicliştii din oraşele din România, ţară ce ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, au început în urmă cu circa cinci ani, odată cu primele proiecte pentru infrastructura destinată acestora. Între timp, cei 70 de kilometri de pistă din Capitală – întrerupte de multe ori de copaci falnici – sau cei 35 de kilometri de pistă din Timişoara s-au deteriorat. Numărul bicicliştilor a crescut totuşi invers proporţional cu dispariţia pistelor, cu circa 30 de procente pe an, potrivit Terezei Tranaka, specialistă în comunicare şi ciclistă urbană împătimită.

    „Estimez că până la capătul sezonului voi ajunge la 1.500 km, în întregime făcuţi pe drumul dintre casă şi birou sau între birou şi diverse întâlniri. Maşina mea ar fi consumat 150 de litri de benzină, prin urmare am economisit circa 900 de lei„, îşi justifică Lucian, manager de marketing într-o multinaţională, decizia de a  pedala spre birou.

    El şi-a cumpărat o bicicletă nouă cu 1.800 de lei la începutul anului şi, după calculele lui, într-o jumătate de an îşi va amortiza deja jumătate din costuri. Dacă la toate acestea se adaugă preţul parcării, al uleiului şi costul uzurii maşinii, în mod clar, bicicleta devine o variantă de preferat. Preţul pentru o bicicletă „de încredere„ porneşte de la aproximativ 1.800-2.000 de lei, potrivit spuselor Ancăi Bănică de la magazinul de biciclete Biciclop. Există totuşi şi variante mai accesibile, cu preţuri pornind de la 800 de lei. Cam cât o revizie tehnică a unei maşini.

    Ioan Nicolae, specialist IT în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, identifică un alt motiv pentru folosirea bicicletei. „O prefer deoarece este ecologică, rapidă şi îmi salvează neuronii.„ Pentru el, bicicleta a devenit un mod de viaţă de aproximativ patru ani: „O folosesc tot timpul„. Are patru modele, pe care pedalează alternativ, în funcţie de scop: Trek – pentru şosea, Cube – pentru deplasare în mediul urban şi Merida – pentru munte.