BusinessMagazin

Tag: Impact

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bancherii români: Brexitul va avea un efect limitat

    Viceguvernatorul Bogdan Olteanu: Impactul Brexitului pe piaţa internă este limitat, pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă.

    Brexitul – ieşirea Marii Britanii din Uniu­nea Europeană – va avea un im­pact limitat asupra sistemului bancar şi economiei româneşti şi s-ar putea transforma în oportuni­tate pentru România dacă cadrul legislativ şi cel investiţional vor fi predictibile şi nu vor mai exista surprize de genul legii dării în plată, au concluzionat bancherii prezenţi ieri la ZF Bankers Summit 2016.
    Evenimentul a fost organizat de Ziarul Finan­ciar în parteneriat cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, PwC, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri.

    „Eu cred că România ar putea după Brexit să atragă investitorii străini, iar ceea ce ne trebuie acum este un cadru legislativ atractiv. Oportunita­tea există de mult timp, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru noi introducem legi care se aplică retroactiv“, a explicat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen România, făcând trimitere la legea dării în plată.

    Banca Naţională, prin vocea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, a dat asigurări că impactul Bre­xi­tului pe piaţa internă este li­mitat şi a precizat că pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În ce mod va afecta Brexit-ul producţia serialului “Game of Thrones”. Răspunsul HBO către fani – VIDEO

     HBO afirmă că Brexit nu va avea impact asupra filmărilor seriei ‘Game Of Thrones’.‘GOT’ este filmat în Irlanda de Nord şi se credea că este fondat parţial prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

    Cu toate acestea, canalul de televiziune HBO a exprimat că fanii Game of Thrones nu trebuie să îşi facă griji că serialul lor preferat va fi afectat de deciziile britanicilor, întrucât reţeaua de televiziune nu a primit fnanţare de la Fondul respectiv, în niciun caz pentru ultimele sezoane. “Nu anticipăm că rezultatul Referendumului UE va avea vreun impact financiar asupra producţiei HBO a Game of Thrones,” , a precizat HBO într-o declaraţie.

    Potrivit Entertainment Weekly, serialul nu primeşte fonduri sau stimulente fiscale de la alte programe regionale. În timpe ce ‘GOT’ nu are de ce să-şi facă griji, rezultatul ar putea avea un efect global devastator asupra industriei britanice de film şi de televiziune.

    Într-o declaraţie pentru The Hollywood Reporter, Michael Ryan, preşedintele asociaţiei comerciale din industria de divertisment global, Independent Film & Television Alliance, a declarat: “Această decizie ne-a spulberat instituţia. Începând de azi, nu putem şti cum va funcţiona relaţia noastră cu coproducătorii, finanţatorii sau distribuitorii, dacă noi taxe vor fi puse pe activităţile noastre din restul Europei sau cum se va face finanţarea producţiilor fără niciun ajutor din partea agenţiilor europene de finanţare.”

    Serialul “Urzeala tronurilor”, premiat cu Emmy şi bazat pe romanele lui George R. R. Martin, a fost cel mai piratat serial de televiziune din anul 2015, cu aproximativ 14,4 milioane de downloadări ilegale, conform variety.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elon Musk, învins de o molie. Cum a “picat” autopilotul de pe un Tesla S

    Un proprietar de Tesla Model S a scris pe Reddit că sistemul autopilot s-a oprit la impactul cu o molie de mari dimensiuni, insecta lovindu-se de locul în care este poziţionat senzorul radar frontal, scrie Go4it.

    Sistemul autopilot de pe maşinile Tesla salvează vieţi, dar se pare că nu este chiar atât de fiabil pe cât ar trebui să fie, mai ales pe modelele mai vechi de maşini ale companiei.

    Insecta a lovit locul în care este poziţionat senzorul radar frontal, în partea de jos a grilei din faţă, iar impactul a oprit Autopilot-ul. Maşina dispune de 12 senzori, dar cel afectat este singurul din partea frontală.

    Tesla susţine că acesta este un caz ieşit din comun şi că senzorul nu mai poate fi afectat la modelele mai noi ale automobilului. Compania spune că sistemul nu a fost dat peste cap de impact, ci de faptul că mare parte din suprafaţa senzorului a fost acoperită de insecta moartă, potrivit Go4it.

  • Universitatea „Babeş-Bolyai”, pe primul loc în România la relevanţa cercetării şi calitatea conţinutului publicat

    Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca este pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online, conform Ranking Web of Universities, un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, potrivit Mediafax.

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, marţi, din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare mai mulţi indicatori.

    „UBB se află pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online. Conform Ranking Web of Universities (Webometrics), un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, Universitatea <<Babeş-Bolyai>> se situează pe primul loc în România şi pe locul 787 în lume. Din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare indicatori precum impactul din mediul online (numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi), prezenţa online (poziţia în motoarele de căutare şi vizibilitatea globală pe internet), deschiderea (numărul total de documente publicate pe site-uri dedicate, conform Google), excelenţa (calitatea articolelor ştiinţifice publicate în jurnale internaţionale cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu)”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii universităţii clujene au subliniat că Webometrics este un top realizat de Cybermetrics Lab, un grup de cercetare din cadrul Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din Spania, începând cu anul 2004.

  • Cum s-a născut cel mai mare festival din România: povestea unui eveniment care a atras peste 200.000 de oameni

    Spun o mulţime de steaguri pentru că asta a fost, din punctul meu de vedere, ceea ce a diferenţiat Untold de alte evenimente similare de la noi: oameni veniţi din toate colţurile lumii. Şi, mai mult decât atât, oameni care au plecat cu amintiri frumoase de la Cluj. Experienţa din România m-a învăţat că trebuie să aştepţi înainte de a lăuda, din varii motive, pe care nu are rost să le detaliez aici. Dar succesul Untold a existat, culminând cu distincţia de „cel mai bun festival european“; iată, aşadar, povestea nescrisă a festivalului.

    „Povestea UNTOLD a început de la un vis, şi anume cel de a organiza cel mai de impact eveniment din România, un festival care ar putea intra în finala European Festival Awards, la cea mai importantă categorie, care să concureze cu cele mai importante nume din industria europeană“, spune Bogdan Buta, directorul festivalului. „Odată ce am stabilit conceptul general al UNTOLD, am participat la unele dintre cele mai apreciate festivaluri şi evenimente muzicale din Europa, printre care Exit, Tomorrowland, Sziget, Ultra Europe, World Club Dome şi Mysteryland, tocmai pentru a înţelege fenomenul, amploarea, dimensiunea unui festival major şi modul în care au ales cei mai mari jucători de pe piaţă să organizeze aceste evenimente, pentru că fiecare are identitatea şi specificul lui.“

    Prima ediţie a UNTOLD s-a desfăşurat în 7 locaţii diferite, printre care Sala Polivalentă şi Cluj Arena, stadionul echipei de fotbal „U“ Cluj. Construcţia scenei principale, amplasată pe stadion, a însumat 1.200 de metri pătraţi de decor, 306 metri pătraţi de ecrane video, 533 de lumini şi proiectoare, efecte pirotehnice şi 11 variante de proiectare. „Ţinând cont că exista şi cadrul potrivit pentru a lansa acest concept în 2015, când municipiul Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului, am reuşit să strâng în jurul festivalului o echipă de tineri care au crezut la fel de mult ca mine în această idee, apoi am încercat să convingem cât mai multe companii să creadă şi să susţină această «nebunie»; şi nu a fost deloc uşor. Suntem tineri, ambiţioşi, avem viziune şi suntem convinşi că dacă ne propunem ceva, putem atrage alături de noi suficient de multe persoane care să creadă în obiectivul nostru“, spune directorul festivalului.

    Organizarea unui eveniment la care să participe sute de mii de oameni presupune un important efort financiar, lucru pe care cei responsabili l-au înţeles încă de la început. „Financiar, am ştiut că avem nevoie de un buget de minimum 5 milioane de euro pentru a putea organiza UNTOLD la nivelul dorit. Pentru asta am avut nevoie de un mix complex de venituri – sponsori, parteneri, finanţări publice, vânzări de bilete şi alte surse de venit, încât să întregim bugetul necesar, deoarece puţină lume ştie că 30% din valoarea unui bilet reprezintă diverse taxe. Totodată a trebuit să menţinem preţurile biletelor la un nivel accesibil pentru publicul din România, astfel încât am ajuns practic la a subvenţiona costul biletului din alte surse de venit.“

    Una dintre instituţiile care a susţinut activ proiectul, inclusiv din punct de vedere financiar, a fost Primăria Cluj-Napoca; participarea autorităţilor locale a avut însă şi un alt efect: micii comercianţi de la colţul străzii, chiar şi cei aflaţi în cartierele de la ieşirea din oraş, au încercat să contribuie la popularizarea evenimentului. Fiecare chioşc avea un afiş cu Untold sau o promoţie pentru cei care purtau brăţările de participanţi. „Cred că de la un anumit punct, toată lumea a început să înţeleagă dimensiunea şi impactul pe care îl va avea festivalul şi să vadă şi o oportunitate de business bună pentru ei. Din estimările noastre UNTOLD a generat un impact în comunitate de peste 20 de milioane de euro, impact resimţit începând de la taximetrişti, hoteluri, terase şi chiar malluri. Totodată, am acordat o atenţie destul de mare selecţiei furnizorilor şi colaboratorilor UNTOLD, pentru a ne asigura că împreună vom livra participanţilor servicii la standarde cât mai înalte“, spune Bogdan Buta.

    Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat a fost organizarea; a fost o experienţă diferită faţă de modul în care se desfăşoară evenimentele de amploare din Bucureşti. Este un lucru pe care nu l-am remarcat doar eu, ci şi mulţi dintre străinii cu care am avut ocazia să stau de vorbă. „A fost nevoie de foarte multă atenţie, planificare, documentare şi discuţii cu specialişti. Fiecare zonă a feastivalului a avut nevoie de cei mai buni furnizori care să poată livra la nivelul nostru de exigenţă, la nivelul celor mai importante evenimente de afară“, explică Bogdan Buta.

  • Care este legătura dintre salariile mari şi componentele auto sofisticate

    La doi ani de când Markus Schaefer, membru în consiliul de administraţie al Mercedes-Benz Cars şi supply chain manager, a venit la Sebeş pentru a vesti investiţia de 300 de milioane de euro, neamţul a făcut un anunţ discret, dar cu o importanţă şi mai mare. „În această locaţie ne vom angaja la dezvoltarea altor noi proiecte ce ţin de trenul de rulare, în viitor. Suntem la începutul activităţii noastre. Avem mult potenţial de dezvoltat. Ce ne dorim este să dezvoltăm acum această uzină şi să vedem proiectul dus mai departe“, a spus executivul de la Daimler.

    Atragerea de componente din trenul de rulare înseamnă mai exact producţie de motoare şi axe. Şi pentru că uzina din România este supravegheată direct de către cea din Stuttgart, înseamnă că producţia de acolo se poate replica şi aici, adică şi motoare. Mai mult, declaraţia vine după ce Daimler deja a cumpărat mai mult teren lângă situl actual de producţie din Sebeş, unde compania se poate extinde în voie. Întrebat dacă terenul a fost cumpărat doar pentru a-l securiza, decizie deseori adoptată de companii pentru a se asigura că nu vine nimeni să construiască aproape de ei sau pentru a-l utiliza, Markus Schaefer a spus doar că Daimler „doreşte să se dezvolte în continuare“.

    Spre comparaţie, la Stuttgart se produc anual circa 1,5 milioane de cutii de viteze, adică de cinci ori mai multe decât anul trecut la Sebeş, alături de aproape 700.000 de motoare. În România miza o reprezintă atragerea producţiei noului motor de 2,0 litri diesel, motor care poate ajunge la vânzări de sute de mii de unităţi anual. Cu o producţie de cutii de viteze de aproape un milion de unităţi alături de o producţie de 500.000 de motoare, Daimler poate urca rapid chiar şi pe cea de-a doua poziţie în topul exportatorilor, şi chiar întrece Dacia, dacă aici vor fi produse motoare şi mai scumpe decât cel de 2,0 litri.

    Potrivit Daimler, la Star Transmission deja se produc pe lângă cutii de viteze şi componente pentru acestea, dar şi pentru motoare. „Cifra de afaceri ar putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze; acest lucru depinde de producţie şi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmission şi Star Assembly. Anul trecut Star Transmission a urcat pe locul 10 în topul exportatorilor cu o producţie de 300.000 de cutii de viteze (cele mai multe cu şapte trepte) şi 8 milioane de componente mici pentru cutii.

    Compania a demarat în acestă lună producţia noii cutii de viteze, iar până la finalul anului previziunile se referă la triplarea producţie, sau chiar mai mult. În prezent compania are la Sebeş o suprafaţă de producţie de 120.000 mp, iar la Cugir încă 25.000 mp. Două treimi din suprafaţa actuală de la Sebeş, de 120.000 mp, sunt dedicate halei noi pentru cutia cu nouă trepte.

    Noua cutie cu nouă trepte se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş, însă compania nu a specificat niciun detaliu legat de mixul de producţie. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru companie să urce direct pe podiumul exportatorilor.
    Cel mai mare exportator al României este Dacia, în timp ce Ford România a pierdut anul trecut o poziţie, coborând de pe locul trei pe patru, după ce a mutat motorul de 1,5 litri Ecoboost în Ţara Galilor, iar producţia lui B-Max a scăzut uşor.
    „La finalul anului trecut aveam 1.800 de salariaţi, iar până la finalul acestui an vom mai recruta 500, pentru a creşte numărul schimburilor în uzina care produce cutia de nouă trepte. Acum producem într-un singur schimb, iar până la sfârşitul lui 2016 vom ajunge la trei schimburi de producţie“, a subliniat Falk Pruscha.

    Având în vedere creşterea puternică a producţiei de cutii de viteze până la finalul acestui an, compania are în plan să dezvolte livrările şi pe calea ferată, nu doar pe calea transportului rutier. În 2014, în momentul punerii pietrei de temelie a fabricii, fostul premier, Victor Ponta, le spunea nemţilor de la Daimler că vor circula în 2015 de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. La doi ani de la acele declaraţii nici măcar drumul până la Sibiu nu se face integral pe autostradă; al treilea lot al autostrăzii Sibiu-Orăştie, adică 22 km, între localităţile Sălişte şi Cunţa, este închis din septembrie 2015, iar redeschiderea, în cel mai bun caz, va fi făcută în septembrie anul acesta. Cele mai optimiste previziuni indică 2017 ca termen de ianugurare al autostrăzii spre Nădlac, ceea ce se traduce, practic, în doi ani de întârziere.

    „Căutăm noi posibilităţi de transport şi ne uităm şi spre alternativa de transport feroviar pentru viitor. Acum discutăm cu guvernul pentru a conecta situl de aici la calea ferată. Avem infrastructura la o distanţă de trei kilometri şi trebuie să vedem cum ne putem conecta pentru a putea transporta mai eficient“, a spus şeful fabricii Star Transmission.

    Săptămâna trecută, comisia de transport din Parlamentul European a făcut o vizită la Ministerul Transporturilor, tocmai pentru a promova transportul feroviar în detrimentul celui rutier. Pe de altă parte, transportul de marfă pe calea ferată are în România o viteză medie de 23 km/h, iar infrastructura de autostrăzi abia reuneşte 700 km.


     

  • Un scriitor care a studiat oamenii bogaţi timp de cinci ani a aflat ce gen de persoană evită aceştia

    După ce a cercetat timp de cinci ani obiceiurile zilnice ale oamenilor bogaţi, scriitorul Thomas C.Corley a aflat că aceştia evită total un tip de persoană: pesimiştii, sugerând că relaţiile de prietenie ar avea astfel un impact major asupra nivelului de câştig, potrivit Business Insider.

    “Milionarii sunt foarte grijulii cu cine se asociază”, a scris Corley în cartea sa, “Change Your Habits, Change Your Life.” ( “Schimbă-ţi obiceiurile, schimbă-ţi viaţa”).

    “Ai acelaşi succes material cu al persoanelor cu care te asociezi în mod frecvent. Bogaţii caută mereu indivizi care au scopuri bine orientate, sunt optimişti, entuziaşti şi care au o atitudine mentală pozitivă.”, exprimă autorul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de smartphone-uri

    În momentul de faţă, oriunde ne-am afla este aproape imposibil ca cineva să nu se uită în telefon, fie că este la birou, în metrou, la film sau la restaurant. De ce şi cum a devenit smartphone-ul o unealtă indispensabilă a omului modern aflaţi aici.
    Delaney Ruston a explicat pentru Business Insider care este motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de telefoanele mobile.

    De ce  verificăm atât de des dispozitivele mobile?

    „Pentru că verificarea telefonului mobil este asociată cu plăcerea. Corpul eliberează dopamină (neurotrasmiţător ce este responsabil de stările noastre psihice) atunci când utilizatorul îşi verifică telefonul deoarece observă că a fost căutat de cineva sau află o informaţie nouă. Lucru care ne face să ne simţim bine”, spune Ruston.

    „Nu este doar o chestiune psihologică, ci şi fiziologică. Creierele copiilor sunt mult mai receptive la dopamină când aceştia fac mai multe lucruri deodată (multi-tasking). Anumite grupuri de oameni, atunci când sunt în oraş, sunt de acord să-şi verifice telefoanele 10 minute apoi să le lase deoparte. Statul cu ochii în ecran are un impact negativ şi asupra cuplurilor care trebuie să gestioneze timpul petrecut în faţa dispozitivelor”, mai spune Delaney Ruston, medic şi regizor la filmului “Screenagers”.