BusinessMagazin

Tag: haine

  • H&M scumpeşte hainele pentru ca peste 7.350 de angajaţi ai fabricilor din România să aibă salarii mai mari

    Retailerul suedez H&M, prezent pe piaţa din România din primăvara lui 2011, analizează posibilitatea scumpirii hainelor pentru ca angajaţii fabricilor care produc pentru gigantul din Suedia să fie mai bine plătiţi, scrie Planet Retail. Printre furnizori se află şi 20 de fabrici din România cu peste 7.350 de angajaţi.

    Afirmaţia a fost făcută în timpul unei conferinţe de la Stockholm unde oficialii companiei s-au întâlnit cu grupurile de lobby pentru a discuta situaţia muncitorilor din fabricile de textile care lucrează pentru H&M. Oficialii retailerului au prezentat la această întâlnire date privind situaţia muncitorilor din Bangladesh, unde salariul minim lunar este de sub 70 de dolari pe lună. Potrivit datelor prezentate situaţia salariaţilor s-a îmbunătăţit.

    H&M produce în mai multe pieţe din Asia dar şi în România. Pe piaţa locală 20 de fabrici cu peste 7.350 de angajaţi lucrează pentru gigantul suedez. În România angajaţii din industria de textile au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori acesta fiind cuprinse între 800 şi 1.000 de lei net. Aceste fabrici de textile sunt şi unii dintre cei mai mari angajatori din România în contextul în care în ultimii ani oportunităţile de angajare au fost limitate.

    H&M are în România 30 de magazine şi afaceri ce merg spre 100 mil. euro în acest an.

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • Vedeta sezonului în modă şi design: marmura (GALERIE FOTO)

    Astfel, marmura a fost aleasă de creatorul de modă Alexander Wang ca motiv pentru a-şi face memorabilă prima sa colecţie realizată pentru casa Balenciaga. Opţiunea pentru marmură se datorează energiei pe care o transmite, faptului că este un material natural, dar şi aspectului deosebit creat de vinişoarele ce-l brăzdează şi care l-au inspirat în creaţiile sale, susţine creatorul de modă. Marmura cu vinişoare se regăseşte pe articole de dantelă, tricotaje de mohair colorate manual, precum şi în combinaţii de piele cu paiete.

    Nu numai creaţiile vestimentare din acest sezon amintesc de marmură, ci şi accesoriile, cum ar fi poşetele de ocazie, care par dăltuite din acest material, ori brăţările rigide sau alte bijuterii.

    Aspectul de marmură se poartă şi în industria mobilei. O firmă de design pariziană a creat, spre exemplu, un fotoliu menit să-i facă pe cei ce-l văd să creadă că e lucrat din acest material, deşi el e de fapt doar acoperit cu un material textil având imprimată digital o imagine cu marmură de Carrara.

    Alte firme folosesc marmură adevărată pentru articolele lor de mobilier casnic, cum ar fi Budri, pentru care creatoarea Patricia Urquiola a creat diverse articole ce au încorporat bucăţi de marmură sparte în urma cutremurului de anul trecut din regiunea italiană Emilia-Romagna.

     

  • Grecul care face cinci milioane de euro pe an din slăbiciunile româncelor

    “Cine e mai bogat, cel care are un palat de 200.000 euro şi datorează 200.000 de euro sau cel care are o casă de 100.000 de euro pentru care datorează 30.000 euro?” este metafora pe care o foloseşte Evangelos Poulios, care a adus marca de haine BSB pe piaţa autohtonă pentru a arăta că situaţia economică din Balcani nu este chiar atât de neagră. El îşi petrece cea mai mare parte a timpului în Grecia, ţara natală, şi în celelalte ţări unde BSB este prezent, dar revine în România săptămânal. Lucru justificat mai ales prin faptul că, din punctul de vedere al investiţiilor, piaţa locală este cea mai importantă pentru afacerile sale, după cea din Grecia.

    Compania a ajuns la 17 magazine, prin spaţiul deschis recent pe Calea Victoriei, în Capitală, primul spaţiu fiind inaugurat în urmă cu şapte ani. Anul acesta, cifra de afaceri se va apropia de 5 milioane euro, în creştere faţă de 2012, când vânzările s-au plasat la 4,3 milioane euro, iar profitul la 11%. Pe rafturi se găsesc haine pentru femei, la preţuri de vânzare peste medie, de circa 200 de lei pentru o bluză şi 400 pentru o rochie.

    La nivel global, reţeaua BSB cuprinde 100 de magazine în Europa şi Asia, îndeosebi în regiunea de sud-est, în Liban, Turcia, Rusia, Bulgaria, Cipru, Olanda, Albania, Egipt. Cu circa 500 de angajaţi în total, din care peste 100 în România, BSB este, din punctul de vedere al lui Evangelos Poulios, cel mai puternic brand local din segmentul său. Poulios, care a venit în ţară în urmă cu peste două decenii, povesteşte cum a ajuns aici. „De 30 de ani, mentalitatea grecilor era ca după ce termini şcoala să-ţi găseşti un loc de muncă la stat; nu e o surpriză faptul că s-a ajuns la criză„, explică el cauzele crizei elene. Poulios a hotărât să urmeze un alt drum şi, deşi oportunitatea de a lucra la stat exista, a părăsit oraşul natal din nordul Greciei, Serres, şi a venit în România în 1992, ţară unde s-a simţit ca acasă.

    A început cu o afacere cu covoare fabricate manual, în Piteşti, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. Povesteşte că a lucrat cu firme consacrate în domeniu, din Cisnădie şi din Alba Iulia, ba chiar începuse activitatea de producţie proprie prin firma lui de atunci. Însă piaţa imobiliară a început să îl atragă şi a cumpărat primul apartament în 1996, când „încă nu investea nimeni în domeniu pentru că le era frică„; investiţia sa a dat roade odată cu dezvoltarea acestei pieţe, însă nu doreşte să dea şi alte detalii.

    Îşi aminteşte că povestea folosind „cuvinte frumoase„ despre potenţialul pieţei din România în cadrul conferinţelor pe care le ţinea ca membru al Camerei de Comerţ elene. „Credeam în ţară şi în viitorul ei şi voiam ca aici să vină şi alţi dezvoltatori. Însă ei asociau România cu Bulgaria, unde era foarte periculos să faci afaceri.„ Poulios a continuat însă să caute oportunităţie pe piaţa locală şi le-a găsit în industria puţin dezvoltată a modei. „Femeia din România era aranjată, dar nu prea avea cu ce să se îmbrace, doar cine călătorea în afara ţării avea posibilitatea să-şi ia haine ale mai multor mărci.„ Astfel că, imediat cum a intrat în acţionariatul reţelei elene de magazine BSB – dezvoltată în urmă cu aproape 30 de ani de o familiei de localnici greci – a făcut demersurile necesare pentru a-l aduce pe piaţa românească.

    Deşi se apropia aderarea României la UE şi exista ameninţarea deprecierii leului, a hotărât să nu aplece urechea la zvonuri şi să aducă totuşi marca pe piaţa locală. Spaţiul pe care a candidat în mallul din Vitan, primul deschis din România şi încă cel mai bine cotat în 2006, era la acea vreme râvnit de o sută de alte firme, însă l-a închi-riat după ce i-a prezentat planul afacerii într-o singură întâlnire lui Radu Tănăsescu, responsabilul managementului Vitan Mall de atunci. „Mi-a dat spaţiul atât de uşor, încât am început să îmi pun eu întrebări dacă este bine ce fac.„ Dorea un prim magazin de impact şi a investit 300.000 euro în el, făcând lucruri pe care acum nu le-ar repeta, cum ar fi montarea unor plăci de granit scumpe, îşi aminteşte, amuzat.

  • Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    Astfel, la Barneys New York cineva alege ceea ce consideră interesant pentru femei şi cere caselor producătoare să trimită şi măsuri mai mici, potrivite lor. Magazinul Isetan din Tokyo vinde cămăşi de la casa londoneză de modă masculină E. Tautz, care au însă gulerele ceva mai moi, dat fiind că clientele nu poartă cravată.

    Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    La rândul său, J.Crew, după ce a constatat că avea cerere mare din partea femeilor pentru pulovere bărbăteşti de caşmir, a decis să introducă în ofertă culori mai vii.

  • Cei mai buni croitori italieni sunt japonezii (FOTO)

    Arta costumului bărbătesc se poate învăţa în Europa, în locuri ca Napoli, numai că tinerii din zonă care ar putea-o deprinde în această localitate nu se mai simt atraşi să înveţe din cauza multelor ore de muncă migăloasă pe care le presupune meseria. Ca atare, ucenicii vin din ţări în care se ţine foarte mult la ţinuta impecabilă de la lucru, cum ar fi Japonia, unde cei interesaţi pot găsi până şi reviste care au ca subiect costumele bărbăteşti şi cuprind sfaturi diverse, de la lustruitul pantofilor la asortatul cravatelor.

    Există chiar şi ghiduri extrem de amănunţite de unde se poate afla mult mai multă informaţie despre meşteşugul croitorilor napolitani decât se poate găsi în publicaţii în limba italiană sau engleză.

    Un exemplu de japonez care a învăţat să lucreze costume bărbăteşti în stil napolitan este Noriyuki Ueki, zis şi Ciccio, care şi-a făcut ucenicia în oraşul italian, după care a revenit la Tokyo unde şi-a deschis propriul atelier, câştigându-şi deja un renume suficient de bun cât să se extindă peste hotare, călătorind periodic în Coreea de Sud pentru întâlniri cu clienţii.

    Ciccio nu este singurul japonez care croieşte costume în stil napolitan, mai existând şi alţii la Tokyo sau Osaka, cum ar fi Noriyuki Higashi, care se remarcă prin faptul că refuză să folosească maşina de cusut, preferând să-şi coasă manual creaţiile. Reuşita japonezilor într-un domeniu în care napoletanii ar trebui să înceapă ucenicia de mici se datorează, spun cei care-i au de elevi, marii lor pasiunii pentru croitorie şi tenacitaţii cu care abordează studiul.

  • Un magazin cât un apartament de 3 camere din centrul Bucureştiului vinde haine de 2 milioane de euro pe an

    Lantul de magazine cu preturi mici Miniprix, lansat pe piata locala acum mai bine de un deceniu, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 74 de milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior, conform datelor companiei, iar cel mai mic magazin al reţelei i-a adus vânzări de circa 8,2 milioane de lei (1,85 mil. euro).
     
    “Magazinul din Piaţa Romană a generat anul trecut 11% din vănzări”, a declarat Ana Maria Cristina, proprietarul companiei şi fost preşedinte al ARIS (Agenţia Română pentru Investiţii Străine).
     
    Magazinul Miniprix situat la etajul 1 al unui bloc din Piaţa Romană, în centrul Bucureştiului, este unitatea cu cel mai bun vad, însă suprafaţa redusă nu-i permite să egaleze vânzările realizate de companie în Otopeni sau în cartierul Militari.
     
    Miniprix, lansat pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu, a ajuns să aibă zilnic 3.000 de clienţi, dintre care circa o treime online. Dezvoltarea pe online, începută acum circa patru ani, a ajutat compania să reziste în criza financiară care s-a simţit în portofelele românilor. Astfel, astăzi, magazinului online contribuie cu 35-40% la cifra de afaceri a companiei.
     

  • Instituţii publice şi societăţi comerciale strâng alimente, haine şi medicamente pentru sinistraţii din Galaţi

     Astfel, Universitatea “Dunărea de Jos” şi ArcelorMittal Galaţi au trimis în localităţile afectate de inundaţii alimente, apă îmbuteliată, pături, haine de lucru şi produse pentru igiena corporală (prosoape, săpunuri etc).

    De asemenea, Clubul de forbal Oţelul Galaţi a organizat la stadionul Oţelul un punct de colectă publică, primele ajutoare strânse fiind deja distribuite. În plus, oficialii echipei au făcut un apel la suporteri să vănă cât mai mulţi la meciul de duminică cu Astra, toate încasările din bilete urmând să fie donate în sprijinul sinistraţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ghid de ţinută şi conduită în afaceri. Cum se îmbracă cei care mişcă economia României

    Mişu Negriţoiu era la liceu când a avut nevoie de o uniformă şi de prima lui pereche de pantofi. „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam„, îşi aminteşte preşedintele ING şi al patrulea în topul celor mai admiraţi CEO din România, conform catalogului BUSINESS Magazin. „De la acele haine şi până la costumele Canali, Cornegliani sau Tom Ford pe care le port acum, a trecut mult.” De când este bancher, Mişu Negriţoiu poartă costum şi cravată şi conduce maşini Mercedes „cât mai elegante”, dar alese după câteva criterii exacte: „Culori închise. Transmit eleganţă, sobrietate, siguranţă. {i nu modelul cel mai scump (clasa S), ci unul mediu (E), care transmite moderaţie.” Evită lucrurile foarte scumpe, ţinând cont de faptul că băncile sunt în centrul atenţiei publice pentru că fac bani uşor şi au dobânzi mari.

    Trecând peste aspectul exterior, la construirea imaginii se adaugă preocuparea pentru o comunicare succintă şi clară, politeţea, limbajul, gesturile şi încrederea pe care o inspiră, dar şi un stil de viaţă adaptat la cerinţele instituţiei şi comunităţii bancare. Trecerea dinspre mediul politic spre cel de business a fost marcată de o schimbare a întregului stil de viaţă: „Am început să joc golf, să fiu mai atent la etichetă, să frecventez alte cercuri”.

    Mişu Negriţoiu spune că preocuparea pentru imagine este mai veche decât cariera bancară şi datează din perioada anilor petrecuţi în viaţa publică. Odată cu schimbarea domeniului de activitate, a intervenit şi necesitatea unei repoziţionări din punctul de vedere al imaginii: de la îmbrăcăminte până la obiceiuri, pasiuni şi preocupări. Bancherul a tradus această repoziţionare prin întrunirea unor valori precum profesionalismul, credibilitatea, decenţa, corectitudinea şi eleganţa, importante atât pentru public, consumatori, clienţi, parteneri, cât şi pentru autorităţi. Un alt aspect important este rolul de model pe care îl atribuie liderilor din mediul de afaceri: „Tinerii vor să fie ca ei, dar nu pentru că au bani, ci pentru că au valoare, iar imaginea este percepţia că aceste valori sunt întrunite„. Pentru atingerea acestor repere, a lucrat cu consilieri de imagine, pe a căror indicaţie a mers şi în urmă cu trei ani, la evenimentul Meet the CEO al BUSINESS Magazin, când a spus că nu şi-a ales singur cravata, ci i-a lăsat pe cei care se pricep mai bine.

    Din garderoba unui bărbat nu ar trebui să lipsească un costum bleumarin şi unul gri. Clienţii din mediul de business obişnuiesc să îşi facă, potrivit reprezentanţilor pieţei, câte două-trei costume pe an, dar există şi clienţi care aleg să îşi facă patru costume în fiecare sezon. Preţul pentru un costum făcut la comandă porneşte de la 1.600 de lei.

     

  • Descoperire făcută de SUA: Al-Qaida a inventat o substanţă lichidă care transformă hainele în materiale explozive

     Doi oficiali din cadrul Administraţiei de la Washington au oferit detalii despre complotul Al-Qaida care a condus la închiderea a zeci de misiuni diplomatice americane şi la emiterea unei avertizări de călătorie, citaţi de site-ul postului american ABC News.

    Cei doi oficiali au explicat că organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA) a inventat o substanţă lichidă care, aplicată pe haine, le transformă în materiale explozive.

    “Este vorba de un produs ingenios”, a declarat unul dintre oficialii citaţi, în timp ce al doilea a atras atenţia că substanţa nu poate fi depistată prin actualele măsuri de securitate.

    Practic, o substanţă lichidă este aplicată pe haine, iar, după uscare, acestea devin explozive, confirmă experţi din cadrul serviciilor de spionaj americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro