Tag: europene

  • CE va declanşa un proces de blocare a sancţiunilor SUA pentru a ajuta companiile europene

    Jean-Claude Juncker a făcut aceste afirmaţii aflându-se la un summit cu alţi reprezentanţi UE, desfăşurat la Sofia. Reglementările din 1996 permit companiilor să ignore penalităţile date de o jurisdicţie din afara Uniunii Europene.

    Juncker a declarat că Banca Europeană de Investiţii va “permite investiţiile între Europa şi Iran”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial rus: Tensiunile militare se vor amplifica după retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul

    ”Nu vrem ca retragerea SUA din acordul nuclear să devină un pretext pentru intensificarea tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. Potrivit estimărilor noastre, pericolul amplificării tensiunilor militare în regiune este în creştere după retragerea SUA din acord”, a declarat Riabkov.

    Oficialul rus a adăugat că este posibilă menţinerea acordului nuclear cu Iranul chiar şi în pofida retragerii SUA, dacă va exista voinţă politică.

    ”Trebuie să stabilim parametrii pentru a lucra în cadrul acordului fără SUA. Credem că asta este posibil atât în teorie, cât şi în practică. Foarte multe lucruri depind de voinţa politicienilor, în mod special de cei din ţările europene”, a adăugat ministrul adjunct de Externe al Rusiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele 6 companii româneşti care au intrat în topurile europene

    România s-a impus în ultimii ani ca una dintre ţările cu cei mai buni specialişti în IT din Europa, sau chiar din lume, în condiţiile în care un număr foarte mare de români lucrează şi gestionează proiecte de anvergură în cadrul unor giganţi IT precum Microsoft, Google, IBM sau Oracle la sediile centrale ale acestora din SUA. Totodată însă, România nu s-a impus doar ca ţară cu costuri salariale mai mici şi forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnic, ci şi ca una dintre pieţele cu idei inovatoare în tehnologie. Astfel, în ultimii cinci ani, România s-a impus ca un hub de tehnologie de referinţă în Europa, Bucureştiul în special, dar şi oraşele din vestul ţării găzduind cele mai multe dintre companiile cu cele mai mari creşteri la nivel european.

    Printre acestea se numără Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting, Apsisware, Qualitance şi Qualteh JR, cele şase companii intrând în topurile FT 1000 (ediţia 2018), Deloitte Technology Fast 500 EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) şi Deloitte Technology Fast 50 CE (Europa Centrală), ediţiile 2017, pe baza creşterii cifrei de afaceri înregistrate între anii 2013 şi 2016.

    Cele şase companii locale de tehnologie au demonstrat că România este o ţară de referinţă pentru industria IT la nivelul Europei şi nu numai, dezvoltând soluţii folosite de unii dintre cei mai mari jucători din diferite industrii, precum auto, financiar-bancară, de asigurări sau medicală.

    Evoluţia rapidă a acestor companii a fost posibilă datorită resurselor tehnice – dezvoltarea infrastructurii de internet fix în bandă largă şi de internet mobil 4G şi avansul tehnologic alert din ultimii ani – precum şi a resurselor umane – specialişti în IT foarte bine pregătiţi şi buni manageri, care au ştiut atât să identifice oportunităţile de business, cât şi să livreze soluţii la standarde înalte.

    Companiile locale de tehnologie Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting şi Qualitance au înregistrat în perioada 2013-2016 rate medii de creştere ale cifrei de afaceri curpinse între 47% şi 100%, fiind astfel prezente în ediţia 2018 a topului celor 1.000 de firme europene cu cea mai rapidă rată de dezvoltare a businessului realizat de publicaţia britanică Financial Times şi portalul american Statista.com.
    Totodată, Trencadis şi Tremend au intrat, alături de Apsisware şi Qualitance, în cadrul Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi de Qualteh în topul Deloitte Technology Fast 50 CE.

    Integratorul IT Trencadis Corp. din Baia Mare, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50, a înregistrat în perioada 2013-2016 o rată medie de creştere de 100,9%, afacerea ajungând la 19,6 mil. lei (4,4 mil. euro) în 2016.

    „Am fost listaţi prima dată în cadrul Deloitte Technology Fast 50 CE Europe în 2014, ulterior apărând din nou în acest clasament în 2017. Totodată, am intrat şi în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA în 2016 şi în 2017, iar anul acesta am fost listaţi şi în topurile publicaţiilor internaţionale de business Financial Times – FT 1000: Europe’s Fastest Growing Companies şi Inc. 5000: Inc. 5000 Europe”, spune Radu Negulescu, acţionar majoritar în cadrul Trencadis, cu o participaţie de 82%.

    Compania din Baia Mare a continuat să crească accelerat şi anul trecut, înregistrând o cifră de afaceri de 29,7 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 47% faţă de 2016. Avansul a fost generat în principal de diversificarea portofoliului de servicii şi produse şi de dezvoltarea echipelor comerciale si tehnice.

    „Trencadis este o companie românească, specializată în soluţii software adresate atât mediului guvernamental, cât şi celui privat. Susţinem optimizarea şi inovarea proceselor de business ale clienţilor noştri în relaţie cu beneficiarii acestora prin activităţi ca: integrare de sisteme, dezvoltare software şi managementul infrastructurii. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing”, explică Negulescu.

    Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.  

    Ce impact a avut includerea companiei în cadrul celor mai prestigioase topuri din Europa?

    „Nominalizarea Trencadis în cele două topuri care includ companii din zonele EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – n.red.) şi CE Europe (Europa Centrală – n. red.) reprezintă un element de prestigiu pentru imaginea noastră, venind să confirme rezultatele obţinute pe parcursul celor unsprezece ani de activitate. În ceea ce priveşte relaţionarea cu partenerii externi care nu desfăşoară operaţiuni în România, acest element a contribuit la creşterea notorietăţii Trencadis”, afirmă antreprenorul.

    Obiectivul Trencadis pe termen lung este ca prin creştere organică să devină liderul pieţei naţionale de servicii şi integrare IT&C, neavând momentan un plan de exit. „De asemenea, strategia noastră include obiective majore cu privire la dezvoltarea portofoliului propriu de produse bazate pe tehnologii din ariile IoT, big data şi machine learning. O altă direcţie importantă de dezvoltare pentru echipa noastră se referă la extinderea portofoliului de clienţi şi parteneri la nivel internaţional”, adaugă Negulescu.

    Pentru anul în curs, Trencadis vizează consolidarea direcţiilor strategice iniţiate în anii anteriori pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. „Ne propunem să creştem substanţial portofoliul de proiecte de e-government în România şi să iniţiem livrarea primelor proiecte de anvergură în zona internaţională.”

  • Românii sunt printre europenii care stau cel mai puţin cu ochii în ecrane

    Europenii cu vârste cuprinse între 20 şi 74 de ani petrec după serviciu între două şi trei ore pe zi în faţa unui ecran.

    Un sondaj realizat în 15 ţări membre ale Uniunii Europene, între 2008 şi 2015, arată că timpul pe care adulţii îl petrec în afara serviciului şi implică activităţi legate de utilizarea ecranelor (cum ar fi timpul petrecut în faţa televizorului sau a altor mijloace de informare în masă, jocuri pe calculator sau alte activităţi bazate pe ecrane), variază între 3 ore în Grecia până la doar două ore în Italia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român alocă în medie doar 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, minimul din UE

    Un român alocă în medie 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, în timp ce ţări precum Danemarca, Finlanda sau Luxemburg alocă peste 3.000 de euro anual, media Uniunii Europene fiind 1.326 de euro, arată studiul „Trăieşte Viitorul”, realizat de KPMG la solicitarea APPA şi prezentat marţi.
     
    În prezent, ponderea asigurărilor de viaţă din România este de 20% din totalul pieţei de profil, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 60%, iar – dincolo de diferenţa veniturilor disponibile – una dintre cauzele acestei situaţii o reprezintă nivelul scăzut al educaţiei financiare a românilor, arată rezultatele studiului.
     
    „În medie, noi, românii cheltuim 18 euro pe an, pe asigurări de viaţă. Tot în medie un cetăţean European cheltuieşte 3.000 de euro pe asigurări de viaţă, iar dacă vorbim de Cehia şi de Slovacia, ei cheltuiesc de 10 ori mai mult decât cheltuieşte sau alocă un român pentru asigurările de viaţă (180 de euro pe an)”, a precizat Tudor Grecu, Partener&Head of Insurance KPMG, în cadrul conferinţei de prezentare a studiului „Trăieşte viitorul”.
     
  • Charles Michel propune un nou mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept în UE

    “Belgia propune introducerea unui mecanism de evaluare de către omologi a situaţiei statului de drept”, a transmis Charles Michel joi prin Twitter.

    “Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei.

  • Câte milioane de euro pierde Bayer România după ce Comisia Europeană a interzis insecticidul care omoară albinele?

    În 2017, Bayer România a avut vânzări totale de circa 200 mil. euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Aceste produse (neonicotinoidele din portofoliul Bayer – n. red.) generează în România vânzări de câteva milioane de euro, cifra reprezentând mai puţin de 5% din vânzările Bayer din ţară”, a spus Pascal Cassequellle – şeful Bayer în  România, Bulgaria şi Moldova.

    Decizia luată de CE la sfârşitul săptămânii trecute, de a interzice pesticidele neonicotinoide, vine în urma unui studiu realizat de reprezentanţii Autorităţii Europeane pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), care susţin că neonicotinoidele reprezintă o ameninţare pentru populaţia de albine. Albinele sunt esenţiale pentru polenizare, proces fără de care mai multe specii de plante nu s-ar putea reproduce, potrivit EFSA.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • UE cere exceptarea permanentă de la taxele vamale impuse de Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump a invocat prevederile unei legi comerciale din anul 1962 pentru a impune taxe vamale suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, pentru protejarea producătorilor americani. Casa Albă a anunţat luni prelungirea până la 1 iunie a excepţiilor temporare de la aceste taxe în relaţia cu Uniunea Europeană, Canada şi Mexicul. Au fost semnate acorduri permanente de exceptare cu Argentina, Australia şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venitul pe cap de locuitor a crescut cu 0,7% în UE28 în ultimul trimestru al anului 2017

    În Uniunea Europeană (UE28), venitul real pe cap de locuitor a crescut cu 0,7% în al patrulea trimestru al anului 2017, după o creştere de 0,6% în trimestrul precedent, iar consumul real pe locuitor pe cap de locuitor a crescut cu 0,3% în al patrulea trimestru al anului trecut, după o creştere de 0,7% în al treilea trimestru din acelaşi an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă România pentru economia socială în perioada preşedinţiei Consiliului UE

    Joi, în cadrul unei conferinţe, a fost lansat brief-ul „Economia socială în programul preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene. Perspective pentru România la Preşedinţia Consiliului UE”, care conţine propuneri pentru preşedinţia Consiliului UE din primul semestru al anului 2019, priorităţi şi idei de evenimentele pe care Guvernul le va organiza în acea perioadă.

    „Noi considerăm că acest brief poate îmbunătăţi capitolul social din Afaceri Sociale din documentul României. Nu ne facem mari speranţe că România va avea economia socială ca prioritate, după cum ştiţi trebuie să preluăm o parte din priorităţi de la colegii din faţa noastră (Austria), şi să predăm după aceea colegilor finlandezi, deci există întotdeauna o negociere cu privire la aceste priorităţi, comisie, şi trialog, cum se numeşte acest trio. Sperăm ca România să privească acest domeniu ca unul cheie atât pentru ţară, cât şi pentru Uniune”, a precizat Ionuţ Sibian, director executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, care dezvoltă Platforma de Sprijin RO2019 a societăţii civile.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro