Un efect de “domino” cauzat de restructurarea datoriei Greciei
ar genera si noi presiuni de apreciere asupra francului elvetian, a
avertizat Jordan.
Temerile privind datoriile statelor de la periferia zonei euro au
impins francul la o cotatie record fata de euro in acest an , iar
exportatorii elvetieni s-au plans in privinta marjelor de profit,
situatie care a determinat banca centrala sa pastreze dobanda de
politica monetara la un nivel scazut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Yachturi, masini, luxoase, case extravagante si excursii in
locuri exotice sunt lucruri pe care si le poate permite majoritatea
adultilor care locuieste in una din cele mai bogate tari din lume,
potrivit credit-suisse.com. Printre ele se afla Italia, Marea
Britanie, Statele Unite, Norvegia si Elvetia. Averea medie a unui
locuitor din aceste tari depaseste 250.000 de euro.
Partiile scurte si statul la cozile de la telescaun ii fac pe
cei mai multi romani iubitori de schi sa spuna “pas” statiunilor de
pe Valea Prahovei. Austria ramane de departe destinatia preferata a
schiorilor romani, dar din spate vin tare tari precum Bulgaria si
chiar si Slovacia, care fac concurenta destinatiilor clasice cu un
atu greu de combatut in vremuri de criza si anume preturile.
Criteriile de alegere pentru vacantele de schi sunt legate in
special de distanta fata de casa si de pret, astfel ca majoritatea
prefera destinatii apropiate de casa, pentru a nu petrece mult timp
pe drum si pentru a fi economic. Conform acestor criterii, Traian
Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT, spune ca un nou-intrat in
randul preferintelor romanilor care merg la schi in acest an este
Slovacia, iar Bulgaria va atrage tot mai multi turisti din
Romania.
Avantajul pretului in cazul Bulgariei si Slovaciei se vede din
ofertele listate de agentiile de turism, insa pretul poate merge si
mai jos in cazul bookingului individual. In Bulgaria, la Bansko, o
vacanta de o saptamana costa putin peste 400 de euro, suma ce
include transportul Bucuresti-Bansko cu autocarul (70 de euro),
cazarea intr-un hotel de patru stele cu demipensiune, precum si
skipass-ul. Perioada luata in calcul este ianuarie (sezon
secundar). Conform agentilor de turism, Bansko nu este cu nimic mai
prejos fata de statiunile montane din Vest, fiind faimoasa nu numai
pentru schi, ci si pentru bucataria sa, care poate fi incercata in
peste 200 de taverne.
Bansko a trecut printr-o transformare importanta in ultimii ani,
18 milioane de euro fiind investiti pentru transformarea statiunii,
avand ca scop atragerea turistilor plictisiti deja de partiile din
Austria sau Elvetia. Tocmai de aceea, pe langa investitii, bulgarii
au promovat nu numai cei peste 65 de kilometri de partii, dar si
faptul ca turistii pot pleca pe multe traseuri de plimbare cu
schiurile prin padurile din apropiere, deoarece terenul nu este
abrupt. Cea mai renumita partie din Bansko are 16 kilometri, cu o
diferenta de altitudine de aproape 5.500 de picioare (1,7
kilometri). Bulgarii au insistat in promovarea statiunii si pe
faptul ca Bansko este un punct bun de plecare pentru a vizita
manastirile ortodoxe sau orasele medievale din regiune.
O alta varianta care poate fi considerata economica, dar mai
ales noua pentru turistii pasionati de schi este Slovacia. La
agentiile de turism, un sejur de sapte zile in ianuarie costa circa
660 de euro. Pretul include zborul pe ruta Bucuresti-Katowice
(Polonia), operat de Lufthansa (cu escala la Viena), cazare timp de
sapte zile intr-un hotel de trei stele din statiunea Jasna, cu
demipensiune, precum si skipass-ul pentru perioada respectiva (179
de euro). Jasna dispune de cea mai mare retea de partii din
Slovacia (18, dintre care 5 dificile), amenajata integral cu
ratracuri (utilaje de batatorit zapada).
Situata la 160 de kilometri de Bratislava, aproape de granita cu
Polonia, Jasna este considerata o statiune premium, avand 16
partii, cele mai multe dintre ele pentru schiorii medii. Din Jasna
se ajunge relativ repede la Aquapark Tatralandia, un asa-numit
paradis acvatic unde sunt 11 bazine termale. Iar daca vacanta se
mai prelungeste, Slovacia are deschise tot timpul anului 300 de
castele care pot fi vizitate.
Agentii de turism cred insa ca cele doua alternative
est-europene pentru schiori nu vor indeparta multi turisti de
statiunile binecunoscute din Austria: Zell am See, Solden,
Kitzbuhel sau Ischgl. “Anul trecut circa 300.000 de turisti romani
au mers in Austria, 60% dintre acestia alegand aceasta tara ca
destinatie in perioada iernii. Viena bineinteles ramane pe toata
perioada anului destinatia preferata, insa in sezonul rece 70%
dintre romani merg in statiunile de schi”, spune Ileana Net,
marketing manager al Oficiului National de Turism al Austriei. Cu
alte cuvinte, peste 120.000 de romani au mers in statiunile
austriece de schi in 2009.
Preferinta romanilor pentru Austria este intarita si de
reprezentantii agentiilor de turism. “Austria este de departe
destinatia preferata a iubitorilor de schi din Romania. Daca ne
referim la regiunea Muntilor Alpilor, aproximativ 80-85% dintre
romani merg in Austria. Si pentru Bulgaria au inceput sa vina mai
multe cereri din partea clientilor”, afirma Mircea Vladu,
proprietarul agentiei de turism Prestige Tours. Anul trecut, circa
1.500 de turisti romani au mers in statiunile de schi din
strainatate prin intermediul Prestige Tours. Raportul dintre cei
care au preferat Romania in detrimentul destinatiilor externe este
de 1 la 10, spune Vladu. “Este si normal, pentru ca o singura
statiunie din Austria are mai multi kilometri de partii de schi
decat toata Romania, plus ca sunt foarte multe piste, pentru toate
gradele de dificultate. In Romania faci doar cateva coborari pe zi,
iar pistele sunt scurte.”
“Programul de cooperare Elvetiano-Roman reprezinta un element
important de consolidare a relatiilor bilaterale dintre Romania si
Elvetia, urmarind, ca si obiectiv principal, sa contribuie la
reducerea disparitatilor economice si sociale intre Romania si
tarile mai dezvoltate din Uniunea Europeana extinsa, pe de o parte,
precum si intre centrele urbane dinamice si regiunile periferice
slab dezvoltate din punct de vedere structural”, se arata intr-o
informare de presa a Ministerului Finantelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Datele, estimative, sunt continute in cea mai recenta statistica
a Eurostat privind situatia investitiilor extracomunitare in tarile
membre ale UE si a celor efectuate de tarile membre in afara
spatiului UE in 2009. Oficiul comunitar de statistica nu a luat in
calcul investitiile sub 50 de milioane de euro.
Cele mai multe investitii le-a atras Ungaria – 4,9 miliarde de
euro, care in plus fata de Romania a atras si investitori din SUA
(600 de milioane de euro), Rusia (100 de milioane) si Brazilia (100
de milioane). Ungaria a fost in 2009 si cel mai mare recipient net
de fluxuri extracomunitare, avand in vedere ca la randul ei a facut
investitii de circa 900 de milioane de euro in afara spatiului
UE.
Romania nu figureaza in statistica oficiului european cu
investitii facute in afara UE.
Printre tarile din Est care au investit in spatiul
extracomunitar se numara Polonia (1 miliard de euro, din care 400
de milioane in Rusia), Cehia (500 de milioane) si Bulgaria (100 de
milioane).
Pe ansamblu, investitiile straine directe ale statelor UE in
restul lumii au scazut anul trecut cu 24%, la 263 de miliarde de
euro, in timp ce fluxurile catre UE au crescut cu 12%, la 222 de
miliarde. Cel mai mare investitor strain in UE au fost Statele
Unite, cu peste 40% din total, si tot SUA au fost principala
destinatie pentru UE, desi fluxul s-a redus puternic, de la 121 de
miliarde in 2008 la 69 de miliarde.
Cei mai activi investitori in afara UE au provenit din
Luxemburg, cu 112 miliarde de euro, urmat de Marea Britanie si
Franta.
Conform datelor BNR, totalul investitiilor straine directe in
Romania a fost anul trecut de 4,89 miliarde de euro, comparativ cu
9,49 miliarde in 2008.
Alte domenii eligibile care urmeaza sa fie finantate din aceasta
contributie sunt dezvoltarea sociala si a resurselor umane.
In anul 2008, Consiliul Federal al Elvetiei a decis, sub rezerva
aprobarii de catre Parlament, extinderea pentru Romania si
Bulgaria, a contributiei financiare elvetiene destinate reducerii
disparitatilor economice si sociale in cadrul Europei extinse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este relativ clar ca euro nu functioneaza. Adica, anumite parti
din Zona Euro s-ar fi descurcat mai bine daca nu aderau niciodata”,
se arata intr-un ingrijorator raport al bancii elvetiene UBS (a
doua din Europa). Documentul, intitulat “Cum sa rupi o uniune
monetara”, care analizeaza in ce maniera ar putea iesi (de bunavoie
sau exclus) un stat din uniunea monetara, circula intre expertii
principalelor institutii financiare din statele UE, in timp ce
mai-marii Uniunii cautau, ieri, la Bruxelles, o solutie “ajutor
combinat” pentru Grecia.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ca sa ajungi la restaurantul La Marlenaz, trebuie sa urci mai
bine de un sfert de ora stradute abrupte, unde cu greu au loc doua
masini mici si cu atat mai putin microbuze de opt locuri, precum
cel care ne-a luat de la hotel pe la 6,30 seara, cand Alpii
elvetieni incepeau sa fie incet cuprinsi de intuneric.
Dar abia dupa ce te afli in fata barierei si a semnului care
indica interdictia automobilelor de a circula mai departe de acel
punct incepi sa te intrebi ce au vrut sa spuna organizatorii cand
ne-au anuntat ca urmeaza o seara surprinzatoare.
Prima parte a raspunsului vine imediat, cand isi face aparitia o
uriasa masina de batatorit zapada, pe care scrie Snow Taxi si unde
stam inghesuiti zece oameni pe doua banchete fata in fata. Soferul
pleaca in tromba si, chiar daca nu merge cu mai mult de 15
kilometri la ora, senzatia este amplificata de scartaitul zapezii
de pe drumul lat de doar cativa metri, sapat parca in stanca.
Dupa alte zece minute in care claustrofobia generata de
inghesuiala alaturi de alte noua persoane intr-o cabina de nici opt
metri patrati este atenuata doar de frica de a nu te pravali in
prapastia vizibila de pe partea stanga a drumului, apare terasa
cabanei familiei Bruchez si o priveliste care te faci sa intelegi
pe loc de ce Verbier este considerat “Saint Tropez din Alpi”.
Miile de luminite aprinse in oraselul inconjurat din toate
partile de munti ce au impreuna peste 400 de kilometri de partii
confirma observatia receptionerului de la hotel, cum ca desi este
doar o zi obisnuita de marti, spre sfarsitul sezonului de schi,
Verbier nu duce lipsa de clienti dispusi sa plateasca pana la 40 de
euro pentru un ski-pass chiar si in plina criza.
Dar cei mai multi vin pentru ceea ce se intampla in afara
pistelor amenajate, caci Verbier este recunoscut ca una dintre cele
mai bune destinatii din lume pentru pasionatii de “off-piste” sau
“semi off-piste”, daca totusi credeti ca e prea mult sa coborati
pante abrupte, cu inclinare de peste 30-40 de grade, printre
stanci, unde zapada nu a fost atinsa de nimeni. Poate doar schiorii
incepatori sa nu prea aiba ce sa faca intr-un orasel renumit si
pentru alte experiente mai mult sau mai putin extreme, precum
coborarea pe sanii a partiilor cu lungimi de peste zece kilometri,
marsul prin padure, sau, de ce nu, o baie intr-o piscina cu vedere
catre muntii inzapeziti. Toate acestea, alaturi de terenurile de
golf care rasar odata ce s-a topit zapada reprezinta principalele
argumente cu care hotelierii elvetieni ii conving pe turisti sa
plateasca pana la cateva sute de euro pe noapte.
Totul a inceput vara trecuta cand Italia, care se confrunta cu
taxe uriase si un urias deficit bugetar, a decis sa puna capat
evaziunii fiscale, care este, dupa fotbal, una dintre pricipalele
obsesii ale natiunii.
Orasul de sub 60.000 de locuitori Lugano, a devenit al treilea
centru bancar din Elvetia, dupa Zurich si Geneva. Brutaria,
macelaria si aprozarele cu care se mandrea candva Via Nassa,
principala artera comerciala, au fost inlocuite cu magazine
Versace, Bulgari si Rolex.
Conflictul a inceput dupa ce premierul Silvio Berlusconi,
sustinator al taxelor reduse si disciplinei fiscale, si-a anuntat
intentia de a scoate la lumina Lugano drept adapost pentru cei care
practica evaziunea fiscala.
Cititi mai multe in editia electronica a New
York Times.
In cazul organizarii unui referendum privind abrogarea
secretului bancar, 65% dintre persoanele interogate ar vota
impotriva, 21,9% pentru, 11,6% sunt indecise, iar 1,5% nu au nicio
opinie.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro