BusinessMagazin

Tag: context

  • Indicele Dow Jones atinge pentru prima dată 19.000 de puncte

    Indicele Dow Jones a trecut marţi pragul de 19.000 de puncte pentru prima dată, în contextul în care acţiunile din Statele Unite au împins patru indici importanţi către recorduri similare pentru prima dată din 1999, potrivit Bloomberg.

    Indicele mediu Dow Jones a crescut cu 45,44 de puncte, atingând maximul de 19.002,13 puncte în această dimineaţă, în New York. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,2%, ajungând la 2.202,23.

    Producătorii de energie şi de mărfuri au fost în fruntea clasamentului acţiunilor, luni, avansul de după alegeri fiind stimulat de speculaţiile conform cărora politica economică a noului guvern va impulsiona creşterea.

    Dow Jones este cel mai mediatizat indice bursier pe plan mondial. Din el fac parte cele mai performante 30 de companii americane, dintre care amintim 3M, Boeing, Microsoft, Coca-Cola, General Electric, Hewlett Packard, IBM, McDonald’s, Walt Disney sau Intel. De-a lungul timpului, Dow Jones a crescut constant, oscilând până în 2007 la cotaţii de peste 10.000 de puncte, însă turbulenţele financiare din anii crizei l-au coborât până la 8.500 de puncte. Ulterior, Dow Jones şi-a reluat creşterea, ajungând la maximul de 19.000 de puncte consemnat marţi.

  • Indicele Dow Jones atinge pentru prima dată 19.000 de puncte

    Indicele Dow Jones a trecut marţi pragul de 19.000 de puncte pentru prima dată, în contextul în care acţiunile din Statele Unite au împins patru indici importanţi către recorduri similare pentru prima dată din 1999, potrivit Bloomberg.

    Indicele mediu Dow Jones a crescut cu 45,44 de puncte, atingând maximul de 19.002,13 puncte în această dimineaţă, în New York. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,2%, ajungând la 2.202,23.

    Producătorii de energie şi de mărfuri au fost în fruntea clasamentului acţiunilor, luni, avansul de după alegeri fiind stimulat de speculaţiile conform cărora politica economică a noului guvern va impulsiona creşterea.

    Dow Jones este cel mai mediatizat indice bursier pe plan mondial. Din el fac parte cele mai performante 30 de companii americane, dintre care amintim 3M, Boeing, Microsoft, Coca-Cola, General Electric, Hewlett Packard, IBM, McDonald’s, Walt Disney sau Intel. De-a lungul timpului, Dow Jones a crescut constant, oscilând până în 2007 la cotaţii de peste 10.000 de puncte, însă turbulenţele financiare din anii crizei l-au coborât până la 8.500 de puncte. Ulterior, Dow Jones şi-a reluat creşterea, ajungând la maximul de 19.000 de puncte consemnat marţi.

  • Marea Britanie e pierdut 15% din milionari din cauza Brexit

    Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit raportului Credit Suisse Group AG, citat de Bloomberg.

    Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat marţi de banca elveţiană.

    „Marea Britanie a avut o perioadă agitată în 2015-2016, cu scăderi agresive ale ratei de schimb şi a pieţei de acţiuni care au urmat votul părăsirii Uniunii Europene. Perspectiva este foarte neclară, atât pentru economie, cât şi pentru averile oamenilor”, susţine Credit Suisse într-un raport.

    Aproape 14.000 de miliarde de dolari, cât reprezintă averile private în Marea Britanie, se împart la 49 de milioane de adulţi, dintre care 5% au cel puţin un milion de dolari. Rezultatul referendumului din 23 iunie a dus la scăderea lirei sterline cu 15% şi la cea mai mare scădere într-o singură zi a pieţei de acţiuni globale de la criza financiară din 2008. În timp ce dividendele şi-au revenit, ţara se confruntă cu incertitudini la nivel politic şi economic în legătură cu Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • James Clapper, directorul Serviciilor de informaţii din SUA, a demisionat

    James Clapper, directorul Serviciilor de informaţii americane, a demisionat din funcţie, anunţă surse citate de presa de la Washington.

    James Clapper şi-a prezentat oficial demisia miercuri seară (joi dimineaţă, ora României). “M-am simţit destul de bine”, a declarat Clapper după o audiere în Comisia pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, potrivit NBC News.

    James Clapper semnalase în mai multe rânduri că intenţiona să se retragă la sfârşitul ultimului mandat al preşedintelui Barack Obama.

    Demisia directorului Serviciilor de informaţii din SUA intervine în contextul în care preşedintele-ales, Donald Trump, eleborează noua abordare în materie de securitate naţională.

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Câti bani fac cei mai celebri 100 de tineri români pe internet

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Samsung cumpără producătorul de electronică auto Harman cu opt miliarde de dolari

    Samsung Electronics cumpără producătorul de echipamente electronice auto Harman International Industries pentru opt miliarde de dolari, în contextul în care intenţionează să intre în domeniul componentelor tehnologice conectate la internet, potrivit BBC.

    Oferta de 112 dolari pe acţiune reprezintă un bonus de 28% pentru Harman, la preţul de închidere a pieţei, şi reprezintă cea mai mare achiziţie de peste hotare a unei firme sud-coreene.

    Samsung susţine că electronicele auto reprezintă o „strategie prioritară”. Piaţa tehnologiilor conectate este aşteptată să crească la 100 de miliarde de dolari până în 2025.

    Cea mai mare parte a veniturilor Samsung este generată de afacerea smartphone-urilor, dar gigantul încearcă să se dezvolte în noi domenii.

    În 2015, Samsung a creat o divizie centrată pe eletronice auto şi, recent, a investit în producătorul de maşini din China, BYD.

    Harman, care are sediul în Connecticut, face produse folosite în peste 30 de milioane de maşini. Înţelegerea este aşteptată să fie finalizată până la mijocul anului 2017.

  • Care sunt cei mai tari 100 vloggeri români

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.

     

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.