BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Blugento lansează serviciul de creare de site-uri ce pot fi transformate în magazine online

    Blugento, companie clujeană specializată în furnizarea de soluţii de ecommerce bazate pe platforma Magento, îşi extinde portofoliul de servicii şi soluţii de integrare. Astfel, pe lângă soluţia de ecommerce construită pe platforma Magento, prin care oferă toate funcţionalităţile necesare unui magazin online de succes, Blugento oferă clienţilor posibilitatea de a avea website-uri atractive şi bine optimizate prin serviciul „Website by Blugento” care permite oricând transformarea site-urilor în magazine online.

    „Am lansat «Website By Blugento» în urma cererilor venite din partea business-urilor  care sunt încă nehotărâte să-şi deschidă un magazin online, dar au nevoie de un website performant, bine optimizat, adaptat la cerinţele şi tendinţele actuale. Prin acest serviciu, site-urile sunt realizate pe platforma Blugento şi pot fi transformate oricând, foarte uşor, în magazine online performante”, spune Sandu Băbăşan, CEO Blugento.

    Site-urile realizate prin acest serviciu, vor putea fi operaţionale în 48 de ore şi vor fi găzduite de Microsoft Azure, o platformă cloud foarte flexibilă şi sigură. Clienţii vor primi update-uri de securitate oricând apar şi vor beneficia de back-up-uri automate, pentru protecţie suplimentară.

    Serviciul presupune plata unei sume iniţiale de 290 de euro pentru realizarea site-ului şi o taxă lunară de 19 euro care include şi găzduirea.

    Noi soluţii de integrare

    Blugento adaugă noi soluţii în portofoliu şi integrează astfel platforma de ecommerce cu cele mai populare aplicaţii de ERP (de gestiune, facturare şi contabilitate), marketplace, comparatoare de preţuri şi platforme de e-fulfillment, care permit magazinelor online să externalizeze parţial sau total procesul operaţional şi logistic.

    „Piaţă locală de soluţii ERP a ajuns în prezent la aproape 120 milioane de euro, dar încă sub 10% dintre magazinele online sunt integrate cu ERP-uri. Din păcate, lipsa unei integrări cu sistemul ERP dublează efortul de a gestiona şi urmări vânzările, stocurile, clienţii sau preţurile. Prin integrarea platformei de ecommerce cu sistemele de contabilitate şi gestiune se afişează automat pe site informaţii actualizate despre stoc, produse, preţ, facturi sau încasări. Este mai simplu şi mai ieftin ca magazinele online să fie construite de la început pe o platformă care permite o intregare uşoară cu soluţii ERP, cum este Blugento”, mai spune Sandu Băbăşan.

    Pe lângă partea de integrare cu ERP-uri, Blugento pune la dispoziţia clienţilor posibilităţi multiple de listare a produselor lor în alte site-uri de comerţ electronic de tip marketplace, precum eMAG.ro, Okazii.ro, CEL.ro, Elefant.ro etc., în reţele de marketing afiliat, în comparatoare de preţuri şi directoare de produse.

    De asemenea, magazinele dezvoltate pe platforma Blugento pot opta pentru integrarea cu Frisbo – serviciul de e-fulfillment care poate prelua partea logistică a activităţii magazinelor online, precum depozitarea, preluarea comenzilor, facturarea, împachetarea, livrarea şi chiar administrarea magazinului de comerţ electronic. Astfel magazinele online îşi pot scădea semnificativ costurile operaţionale indirecte, transformându-le într-un cost direct, fix şi predictibil.

    „Înregistrăm un număr tot mai mare de clienţi care au magazinele online construite pe platforma Blugento. Iar acest lucru ne dă posibilitatea să avem o integrare simplă, de tip plug&play şi le permite magazinelor online accesarea rapidă şi cu resusrse minime a serviciilor de e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    Prin adoptarea unei platforme integrate de ecommerce, companiile beneficiază nu doar de de scăderea costurilor operaţionale şi de logistică, ci şi de creşterea expunerii şi, implicit, a vânzărilor online.

     

  • Oraşele în care PROFI deschide noi magazine

    Magazinele proaspăt inaugurate în Bucureşti funcţionează în format City. Unul se află pe B-dul Basarabia, nr.100, bl.E2, sector 2 şi se întinde pe o suprafaţă totală de 202 mp, din care suprafaţă de vânzări măsoară 109 mp; celălalt se găseşte pe Str. Luică, Nr. 1F, sector 4 şi are o suprafaţă totală de 202 mp, sala de vânzări fiind de 113 mp.
    La Zemes, Dorneşti şi Peciu Nou s-au deschis magazine PROFI Loco. Cea din Zemes, judeţul Bacău, se găseşte pe str. Principala, bl. 162, sc. B-C, şi are o suprafaţă totală de 286 mp, din care suprafaţă de vânzări este de 210 mp. 
    Magazinul din Dorneşti, judeţul Suceava, se află pe str. Principala, nr. 315A şi are o suprafaţă totală de 380 mp, din care sala de vânzări măsoară 218 mp.
    Cu o suprafaţă totală de 348 mp şi o suprafaţă de vânzări este de 230 mp, unitatea din Peciu Nou, a 55-a din judeţul Timiş, se află pe str. Principala, nr. 194.
    Magazinul din Dej, judeţul Cluj, se prezintă în format City şi este amplasat pe str. Unirii, nr.7. Are o suprafaţă totală de 351 mp, sala de vânzări fiind de 243 mp.
    În Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud, şi-a deschis azi porţile un al doilea magazin în format Standard, pe str. Cuza-Vodă, nr.2B, cu o suprafaţă totală de 563 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 372 mp. 
    Prin magazine prezente în 341 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

  • Caz ŞOCANT la Cluj: un tânăr pacient susţine că i-a fost tăiat un deget sănătos

    Vlad Manases, un tânăr în vârstă de 28 de ani, din Cluj, a scris pe pagina de socializare că îl acuză de malpraxis pe Alexandru Georgescu, şeful Secţiei Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, pentru că i-a tăiat în mod greşit un deget.

    „Îmi rup tendonul de la degetul mic cu două săptămâni în urma, la un festival, în cort. Banal. Trivial. Nu m-a durut nimic, doar am auzit un «pac» şi nu mai reuşeam să îmi extind complet degetul. (…) Ajung într-un final la Spitalul de Recuperare Cluj cu diagnosticul de un «Mullet Finger» la degetul 5 de la mâna stângă. După o zi întreagă de stat la cozi şi pe holurile spitalului, intru într-un final în operaţie. (…) Doi asistenţi mă aşteaptă în sala de operaţii. Mă pregătesc. (…) Îmi pun asistenţii un garou pneumatic pe braţul stâng, îl pornesc şi îmi injectează în braţ un anestezic puternic. Îl cheamă pe profesor, acesta fiind deranjat doar când masa este pusă şi tacâmurile sunt pregătite. Vine profesorul şi începe să taie. După o jumătate de oră încep să îmi pun întrebări. Braţul începe să mă doară groaznic şi mă gândesc în momentul acela că degetul meu mic e cam ferit de băieţii aceştia care se distrează de minune. Îi spun doctorului că anestezia şi-a făcut bine efectul în sensul în care nu simt că lucrează la degetul mic. Profesorul se opreste şi mă întreabă: «Dar nu la degetul mijlociu ai probleme? ». «Nu, domnule doctor, degetul mic este cel afectat», scrie tânărul de 28 de ani, pe reţeaua de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată actuala soţie a lui Florin Piersic – FOTO

    Florin Piersic, care numără 81 de primăveri, nu si-a pierdut nici acum din şarm. Îndragitul  actor nascut la Cluj a frânt numeroase inimi, a trait povesti de iubire picante, demne de scenariul unui film de la Hollywood. Pe lânga cele trei sotii, Tatiana Iekel (83 de ani), Anna Széles (73 de ani) si Anna Torok, cea cu care îsi împarte viata si acum, Piersic a avut numeroase idile, fiind recunoscut drept un mare crai.

    Actuala parteneră de viaţă, Anna Torok, pe care a cunoscut-o în 1986 într-un avion, i-a devenit soţie în 1993. Sunt împreuna si astazi…

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Investiţie de 15 milioane de euro la Cluj

    CTP îşi continuă astfel, într-un ritm accelerat, procesul de extindere la nivelul întregii ţări, în special în partea de vest, unde cererea de spaţii logistice şi industriale de clasă A a crescut considerabil în ultimii ani. Poziţionat strategic la ieşirea din oraş, pe sensul de mers Cluj-Napoca – Oradea, cu acces direct din DN1 şi Drumul European 60, CTPark Cluj II va fi construit pe un teren cu o suprafaţă de 65.000 de m². Proiectul se află în faza de autorizare, design şi licitaţie pentru subcontractori, urmând ca lucrările să fie finalizate în două etape: prima în martie 2018, iar a doua în ultima jumătate a anului viitor.

    Noul parc logistic va dispune de 29.000 m² spaţii de depozitare, din care aproximativ 8.000 m² sunt deja închiriate de unul dintre clienţii strategici ai CTP. Restul de 21.000 m² disponibili se află într-un singur depozit cu compartimentare flexibilă, care permite împărţirea spaţiului în suprafeţe de mărimi diferite, în funcţie de nevoile clienţilor, de la 1.500 m² până la 10.500 m².

    Facilităţile oferite de noul parc logistic vor fi unice pe piaţa din Cluj. Halele vor avea o deschidere de 145,4 m şi o înălţime utilă de 12 m, ceea ce le va permite clienţilor să beneficieze de mai mult spatiu de depozitare. Depozitele vor fi dotate cu iluminare interioară şi exterioară cu LED şi Smart LED, iar sistemul de luminatoare amplasate în tavan va asigura prezenţa luminii naturale. Izolaţiile din materiale de calitate superioară, precum şi sistemul inteligent de încălzire şi răcire vor menţine temperatura interioară la circa 14-15 °C iarna şi circa 22 °C în timpul verii, garantând o eficienţă energetică maximă. De asemenea, toate materialele folosite la construcţia depozitelor provin de la furnizori certificaţi ISO. Măsurile se înscriu în strategia pe termen lung a CTP la nivel internaţional, care prevede reducerea emisiilor poluante şi, implicit, a impactului asupra mediului, precum şi economisirea resurselor.

    „Primim din ce în ce mai multe solicitări din zona Clujului, care atrage în ultimii ani investitori de calibru din domenii ca: IT, automotive, FMCG, industria textilă, tehnologie. Este al treilea oraş ca mărime din România şi unul dintre cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce generează o nevoie tot mai accentuată de noi spaţii de depozitare şi producţie. Investiţiile recente, îmbunătăţirile semnificative aduse infrastructurii şi apropierea de graniţa vestică sunt toate atuuri care ne determină să plasăm Clujul sus în topul strategiei noastre de dezvoltare pe termen lung în România”, declară Ana Dumitrache, country head al CTP România.

    În paralel cu construcţia noului CTPark Cluj II, CTP continuă dezvoltarea primul parc logistic din zonă aflat în portofoliul său. Compania investeşte circa 4,5 milioane de euro în extinderea cu 10.500 m² a CTPark Cluj I, aflat în Apahida, la 13 km de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în apropierea aeroportului. Clădirea va fi finalizată în noiembrie 2017 şi este destinată clientului strategic al CTPark Cluj I, retailerul Profi.

    CTP, proprietarul cu cel mai mare portofoliu de spaţii industriale şi logistice din România, îşi consolidează continuu poziţia prin achiziţii şi investiţii consistente. Recent, CTP a achiziţionat in vestul ţării două parcuri logistice în orasele Ineu şi Salonta, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 37.000 m², şi a demarat lucrările la extinderea cu 32.000 m² a CTPark Timişoara, cu o investiţie de peste 13 milioane de euro. În următoarea perioadă, planurile de dezvoltare ale CTP în vestul ţării vizează oraşele Turda şi Deva.

    În România, CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii logistice şi industriale de clasa A, cu 650.000 m² suprafaţă închiriabilă situată în zece oraşe: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara, Turda.

     

  • Oraşul din România unde preţurile la apartamente au crescut mai rapid decât în Bucureşti sau Cluj

    Cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa, arată indicele imobiliar realizat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).
     
    Astfel, în Iaşi, valorile de piaţă pe metru pătrat în apartamentele în bloc au crescut cu peste 6% faţă de trimestrul anterior, iar în Timişoara cu aproape 5%.
     

  • De ce a fost iertată o vedeta porno din Zalău de procurori chiar daca a condus un Mercedes neinmatriculat şi a incercat să intimideze un poliţist

    Femeia era cercetata penal pentru conducerea unui autovehicul neinmatriculat. Anul trecut, femeia a fost usrprinsa pe strazile Clujului de agentii rutieri in timp ce conducea autoturismul marca Mercedes CLA 250 care avea placutele de inmatriculare cu valabilitatea 5 zile, doar pe teritoriul Germaniei. Fiind oprita în trafic, politistii au constatat că autoturismul a fost radiat de catre autoritatile din Germania în data de 27 aprilie 2016.

    Pe 16 octombrie 2016, organele de cercetare penală din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca i-au deschis dosar penal tinerei. S-a dispus începerea urmaririi penale in rem pentru savarsirea infractiunii de “punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat”. În 2 noiembrie 2016, autoturismul a fost înmatriculat definitiv în Romania. Recent, procurorul de caz a ajuns la concluzia ca suspecta a comis o infractiune, dar ca nu exista interes public în urmarirea acesteia.

    “Tinand cont însa de faptul ca pentru infractiunea sub aspectul careia s-au efectuat cercetari in prezenta cauza legea prevede pedeapsa amenzii sau inchisoarea de cel mult 3 ani, de lipsa antecedentelor penale ale suspectei, precumsi în raport de modul si mijloacele de savarşire, de împrejurarile concrete de comitere a faptei si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii (…) se constata ca nu exista un interes public în urmarirea acesteia”, se arata în Ordonanta de renuntare la urmarirea penala, potrivit clujjust.ro. Naomi Astalas a platit doar cheltuielile judiciare de 100 lei.

    Naomi Astalas a atras atentia asupra sa pe 25 ianuarie, cand a fost surpinsa de un politist rutier ca bloca circulatia in fata Tribunalului Cluj, vis-a-vis de sediul DNA. Femeia era la volanul aceluiasi Mercedes CLA. Atentionata de agentul rutier, femeia a inceput sa comenteze. Politistul i-a cerut actele, iar raspunsul ei a fost “Cum ai spus ca te cheama? Sa dau un telefon”. Agentul i-a explicat ca ceea ce face ea este o imixtiune în aplicarea legii. Mai precis, un mic trafic de influenta. Politistul i-a luat actele si a amendat-o cu 375 de lei,scrie graiulsalajului.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Program de training în securitate cibernetică, în premieră mondială în Parcul Ştiinţific Tetapolis

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, miercuri, programul Academia de Training în Siguranţă Cibernetică va îmbina o secţiune de cursuri teoretice cu o platformă online de testare a capacităţilor defensive în siguranţă cibernetică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PRIMUL ORAŞ din România în care locuitorii DECID cum şi pe ce se cheltuie banii primăriei

    Primăria Cluj-Napoca a devenit prima administraţie locală din România care implementează procesul de Bugetare participativa online, a anunţat primarul Emil Boc pe pagina sa de Facebook. Astfel, clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii achitaţi prin impozite şi taxe locale.

    “Începând de astăzi, 17 iulie, până la data de 20 august 2017, clujenii pot propune proiecte pentru oraşul lor. Proiectele care obţin cel mai mare număr de voturi vor fi implementate de către Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2018. Este primul proces online de Bugetare participativă din România, prin care municipalitatea urmăreşte implicarea directă în luarea deciziilor privind proiectele oraşului a tuturor celor care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au cel puţin 18 ani”, a mai scris Emil Boc pe pagina personală.

    Potrivit unui comunicat de presă, “Primăria Cluj-Napoca le propune clujenilor implicarea activă în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte viitoarele proiecte ale municipalităţii. Acest demers se concretizează prin intermediul procesului de Bugetare participativă, prin care cetăţenii sunt invitaţi să participe la o acţiune democratică de deliberare şi decizie pentru stabilirea modalităţii optime de cheltuire a unei părţi din bugetul local.

    Acest proces este o continuare a proiectului pilot de bugetare participativă realizat în 2013 în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştur şi a procesului participativ pentru tineret desfăşurat în anul 2015, Com’On Cluj-Napoca.

    Începând de astăzi, 17 iulie 2017, toţi cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au împlinit vârsta de 18 ani, au ocazia să-şi asume rolul de participant activ în definirea şi abordarea problemelor oraşului, implicându-se în procesul de bugetare participativă prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro.”