BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 500 mil lei printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2022, la o dobândă de 2,86% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 500 mil lei printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2022, la o dobândă de 2,86% pe an.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari, cererea totală fiind de 590,5 milioane lei.

    Din suma totală, băncile au oferit în cont propriu 495 milioane lei şi în contul clienţilor 95,5 miloane lei. 

    În final, suma adjudecată a fost de 500  mil. lei, din care băncile au acoperit în cont propriu 410 milioane lei  şi 90 milioane lei în contul clienţilor.

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 2,86% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 3,4%. 

  • Tânăra responsabilă de creditele acordate populaţiei într-o întreagă regiune pentru una dintre cele mai mari bănci din România

    Rol ocupat în companie: Coordonez activitatea de retail a 65 de agenţii şi 400 de angajaţi. Cel mai important obiectiv este motivarea şi dezvoltarea personală şi profesională a colegilor mei. Am reuşit să aducem mai aproape managerii de echipe, să împărtăşim idei la orice nivel, să fim deschişi, să identificăm soluţii acolo unde lucrurile pot fi îmbunătăţite şi să reuşim să ne adaptăm în orice context. Atmosfera plăcută, un mediu deschis care încurajează recunoaşterea performanţelor, transparenţa şi suportul oferit colegilor, indiferent de nivel, au creat mediul în care orice colaborator poate atinge performanţă.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am intrat în organizaţie la 23 de ani. Am ocupat diverse roluri, atât în zona zona businessului de retail, cât şi în zona de corporate (administrator operaţiuni, back office persoane juridice, consilier persoane juridice, director de agenţie, director de express grup, director regional small business grup constanta, director regional retail grup constanta, director regional retail, regiunea sud-est). Cea mai importantă provocare a fost coordonarea la nivelul regiunii a noului segment Small Business, în 2014, când am avut posibilitatea să organizez de la zero un segment important al băncii. În 2016, a urmat o nouă provocare, preluarea coordonării activităţii de retail a regiunii Constanţa, cu patru judeţe coordonate (Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi). Aici am îndrăgit segmentul affluent (clienţii de top ai băncii), unde, împreună cu 12 manageri, am reuşit să atragem cei mai importanţi clienţi ai regiunii. Din 2018, coordonez activitatea retail în regiunea sud-est. Celor 4 judeţe coordonate, s-au adăugat în 2018 judeţele Buzău şi Vrancea, odată cu preluarea coordonării activităţii de retail în regiunea de sud-est.
    Rolul propus pentru anul 2030: În 2030 mă văd tot în BRD, perfecţionând experienţa clienţilor şi performanţa businessului. Ultimele luni ne-au ajutat să fim mult mai agili în implementarea cu succes şi foarte rapid a unor noi programe şi aplicaţii informatice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor cu banca.
    CEO/Antreprenor admirat: Prin prisma poziţiei ocupate, am avut plăcerea să întâlnesc oameni minunaţi şi businessuri de succes, cu care BRD a fost partener în dezvoltarea afacerilor. Admir afacerile de familie şi este o reală plăcere să ascult poveştile oamenilor de succes, pasiunea cu care lucrează, entuziasmul, dedicarea. 

    Profilul Cristinei Labeş a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • O nişă care a crescut în pandemie

    „O creştere spectaculoasă a vânzărilor fost înregistrată în luna martie, dar acestea s-au menţinut la un nivel ridicat şi în perioada următoare, inclusiv în iunie, după relaxarea măsurilor de siguranţă şi ieşirea din starea de urgenţă impusă de autorităţi”, a relatat Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO, un magazin online local specializat în comercializarea de produse bio şi naturale, care în prima jumătate a acestui an a înregistrat venituri de 3 milioane lei, ajungând astfel deja la nivelul cifrei de afaceri realizată în 2019. 

    El a pus bazele magazinului online în urmă cu circa cinci ani, businessul înregistrând în medie an de an o creştere de 43%. Luna martie a acestui an, marcată de instaurarea stării de urgenţă în România în încercarea de a stopa răspândirea noului coronavirus, a dus însă la cele mai mari creşteri la nivel de vânzări.

    „În acea perioadă, în care totul părea copleşitor şi incert, se remarca preocuparea clienţilor de a-şi face stocuri la alimente de bază, rezultatul fiind o componenţă dezechilibrată a coşului zilnic. Şi următoarele luni au adus creşteri ale vânzărilor, astfel că, dacă ne raportăm la primul semestru din 2020, valoarea medie a comenzii a înregistrat o creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019”, a completat fondatorul Republica BIO.

    În primele şase luni ale acestui an, numărul de produse cumpărate de un client al Republica BIO a crescut cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare creştere a fost înregistrată tot în luna martie, aceasta depăşind 35%

    „Din ce în ce mai mulţi clienţi înţeleg că ceea ce mâncăm poate să ne îmbolnăvească sau să ne menţină sănătoşi. Pe măsură ce cumpărătorii au început să se orienteze către hrană sănătoasă şi curată, mâncarea BIO s-a dovedit a fi alegerea multora. Printre cele mai vândute produse în perioada ianuarie – iunie 2020 se remarcă în primul rând alimentele de bază precum făinuri, paste, conserve, cereale şi leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre etc), urmate de suplimente alimentare şi superalimente precum spirulina, chlorella, curcuma sau mierea de manuka”, a precizat Ciprian Stancu.

    În prezent, magazinul Republica BIO comercializează peste 3.000 de produse de la circa 125 de branduri, din care 30 sunt branduri introduse în portofoliu anul acesta. Totodată, 42 de produse sunt marca proprie Republica BIO.
    „Listarea de produse în magazinul Republica BIO este un proces căruia noi îi acordăm atenţie sporită şi pentru care alocăm resurse specializate. Verificăm certificările, lista şi calitatea ingredientelor din compoziţia produselor şi trasabilitatea acestora pentru a ne asigura că produsele sunt curate, fără ingrediente periculoase pentru sănătatea clienţilor noştri. De asemenea, standardele sub care dezvoltăm produsele marca Republica BIO sunt extrem de ridicate, poate chiar printre cele mai ridicate de pe piaţă. Vizăm ingrediente BIO, de cea mai bună calitate, de provenienţă non-China, raw, neiradiate, fără metale grele, fără pesticide dăunătoare sau antibiotice în cazul mierii. Loialitatea de care se bucură produsele marca Republica BIO este un indicator că ne aflăm în direcţia bună”, a explicat el.
    Republica BIO a lansat produsele sub brand propriu încă din 2015, anul când magazinul online a început de altfel să livreze şi primele comenzi.

    „Investiţia iniţială, care a inclus costurile primului an de învăţare pentru întreaga echipă (în primul an nu am livrat nicio comandă) au fost de aproxmativ 250.000 de euro. De atunci am investit continuu, în fiecare an, deoarece piaţa de e-commerce are o velocitate extremă şi dacă te opreşti din inovaţie şi investiţii pierzi poziţia de lider în câteva luni. În e-commerce nu există zi de repaos dacă vrei să contezi”, a punctat fondatorul Republica BIO.

    În 2016, Ciprian Stancu a deschis şi un magazin fizic Republica BIO, acesta fiind un proiect din care antreprenorul a învăţat că este mai bine să rămână centrat pe ce ştie să facă cel mai bine şi anume e-commerce şi dezvoltare de produse.

    „Astfel, în 2017 am lansat două noi categorii de produse brand propriu: suplimentele alimentare şi mierea, iar în 2018 gama de superalimente. Odată ce portofoliul de produse Republica BIO a devenit mai consistent, am avut multe solicitări din partea magazinelor de a lărgi distribuţia şi astfel, în 2019 am început să ne concentăm pe încheierea de noi parteneriate pentru a da posibilitatea clienţilor să găsescă produsele Republica BIO în cât mai multe magazine.”
    Continuând să investească, Republica BIO a dezvoltat în primăvara acestui an, marcată de pandemia de COVID-19, o serie de funcţionalităţi noi pentru magazinul online cum ar fi   recomandări de produse în funcţie de starea vizitatorului, opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, dar şi posibilitatea de a vedea în timp real cum produsele din comandă sunt puse în colet.

    „Cu toţii am fost forţaţi de împrejurări să ne schimbăm rutina şi o parte dintre obiceiurile zilnice. În acest context ne-am dorit să răspundem cu empatie sporită şi grijă nevoilor clienţilor, acesta fiind un moment în care magazinele online cărora le pasă cu adevărat de experienţa clienţilor au putut să îşi consolideze poziţiile, cu efect de durată asupra sentimentului de încredere şi loialitate. Pe lângă consilierea dedicată oferită prin call center, am conceput o serie de noi funcţionalităţi în magazin cu scopul creării unor experienţe cât mai apropiate şi personale.”

    Astfel, pentru dezvoltarea unor noi funcţionlităţi precum „coletul meu”, „realitatea virtuală” sau „cum te simţi azi” au fost necesare sute de ore de programare.
    „Ne-am dorit ca prin aceste «tooluri» să îi uşurăm clientului alegerile, să îi îmbunătăţim starea de spirit şi totodată să îl ţinem informat în privinţa etapei în care se află comanda lui”, a subliniat Ciprian Stancu.
    Dezvoltarea şi testarea noilor funcţionalităţi au avut loc în luna mai, spre finalul lunii, pe data de 17 mai fiind lansată opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, iar la începutul lunii iunie funcţionalităţile „coletul meu” şi „cum te simţi azi”.

    „În privinţa rezultatelor, în medie cam 10 produse pe zi sunt vizualizate în casele vizitatorilor noştri (trebuie avut în vedere că încă nu toate produsle au informaţiile necesare), cu o rata de conversie de 7%. «Cum te simţi azi» atrage aproximativ 250 de interacţiuni zilnice şi are o rată de conversie de 9%. De asemenea, un sfert dintre clienţii care primesc mesajul de informare «coletul meu» accesează linkul şi urmăresc cum produsele comandate de ei sunt puse în colet.”

    Ce planuri de dezvoltare are în continuare Republica BIO? „Deşi o să sune plicticos, zi de zi avem aceeaşi preocupare: experienţa clienţilor noştri. Nu există compromis, scurtături sau jumătăţi de măsură când vorbim despre «user experience». De la interacţiunea cu platforma online până la momentul în care primesc la uşă coletul, tot procesul trebuie să fie ca un ceas elveţian. Asta presupune ca zilnic, literalmente zilnic, să testăm noi aplicaţii şi funcţionalităţi”, a menţionat antreprenorul.

    Totodată, Republica BIO vrea ca în următoarele luni să dezvolte parteneriatul cu marile lanţuri de retail fizic, prin care consumatorii să poată găsi pe rafturile super si hipermarketurilor produsele certificate sub marca proprie. „Aici ne pregătim ca, până la finalul lui 2020, numărul de produse sub marca Republica BIO să crească de la 42 la peste 100, pentru a putea oferi un portofoliu consistent oricărei categorii de retaileri.”
    Ca atare, pentru a doua jumătate a acestui an, fondatorul Republica BIO se aşteaptă la menţinerea unei cereri crescute pentru produsele bio şi naturale şi la afaceri cel puţin duble faţă de 2019.
    „Anticipăm o menţinere a trendului ascendent al cererii şi pentru semestrul doi, cu o accelerare în noiembrie şi decembrie ca urmare a Black Friday şi sărbătorilor de iarnă, astfel că estimăm venituri cel puţin duble faţă de 2019. Pe lângă contextul favorabil ne bazăm pe diversificarea portofoliului de branduri din magazin şi pe extinderea distribuţiei produselor marca Republica BIO.”
    Anul acesta Republica BIO a atins masa critică de clienţi, ceea ce îi permite de aici încolo să scaleze repede.
    „Echipa Republica BIO este formată în prezent din 11 oameni şi 5 colaboratori. Avem nevoie de noi resurse care să susţină creşterea bruscă a cererii înregistrată anul acesta şi estimăm că până la sfârşitul anului vom mai avea încă 3 colegi noi în echipă.”

    CE IMPACT A AVUT DECLANŞAREA PANDEMIEI IN BUSINESSUL REPUBLICA BIO?
    Republica BIO avea deja un model de business funcţional, nu a fost nevoie să-l reinventăm, însă a trebuit scalat pentru a putea gestiona creşterea neprevăzută a cererii. Spre exemplu, apelurile în call centerul Republica BIO au crescut cu 40% în perioada martie-iunie 2020, faţă de perioada similară a anului trecut, iar timpul mediu de asistenţă cu 20%. Acest lucru a impus suplimentarea resurselor în call center pentru consilierea clienţilor.
    A fost o luptă contra cronometru să ne menţinem promisiunea faţă de clienţi şi să livrăm în 24/ 48 de ore în contextul în care majoritatea magazinelor online au întârziat timpii de livrare. Faptul că livrăm din stoc propriu a reprezentat un avantaj major, iar cu un efort suplimentar am reuşit să ne păstrăm promisiunea de a livra mereu la timp.
    è O altă provocare a reprezentat-o menţinerea lanţului de aprovizionare deoarece mulţi producători europeni au limitat livrările în afara ţărilor de origine pentru a-şi proteja consumatorii locali. Cu sprijinul partenerilor şi cu o planificare riguroasă, am redus la minimum disconfortul resimţit de clienţi prin lipsa stocurilor la anumite produse.
    Adaptarea portofoliului de produse la noile nevoi ale clienţilor rămâne o prioritate pentru Republica BIO. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, în luna martie, panica a generat cumpărături de impuls ce vizau în special stocuri la alimente de bază, în lunile aprilie şi mai s-a observat în rândul clienţilor o schimbare de atitudine şi conştientizare a importanţei menţinerii sănătăţii, reflectată în dublarea vânzărilor de suplimente şi triplarea vânzărilor de superalimente. Trendul de creştere a vânzărilor pe categoriile de suplimente şi superalimente încă se menţine, astfel că una dintre priorităţile accentuate de contextul pandemic ramâne diversificarea portofoliului de suplimente alimentare.

  • Raiffeisen Bank prelungeşte oferta de credite imobiliare cu dobândă fixă 7 ani şi dă startul la “Noua Casa”

    Raiffeisen Bank prelungeşte oferta pentru credite imobiliare proprii până la 30 septembrie 2020, menţinând dobanda variabilă de 5,16% pe an (2,75% marja de dobanda + 2,41% IRCC) sau o dobânda fixă pentru 7 ani, de 6% pe an.

    Clientii pot obtine în agenţii pe loc sau in maximum 24 ore preaprobarea financiara pentru creditele imobiliare, cu actul de identitate, fara documente de venit, documentul fiind valabil 90 de zile, timp in care pot căuta casa.

    Creditul poate avea o valoare cuprinsă între 5.000 si 300.000 euro(echivalentul in lei), pe o perioadă de 3-30 de ani.

    Avansul cerut de bancă este de 15%-35% din valoarea imobilului, in functie de zona si localitate.

    Exemplu de calcul: un credit de achizitie locuinta de 200.000 lei, pe o perioada de 300 luni (25  ani) – dobanda  variabila de 5,16% (IRCC+2,75%), valabila pentru clientii care isi incaseaza salariul in cont la Raiffeisen Bank – rata lunara este 1.198,25 lei, DAE 5,75% pe an si valoarea totala platita de client  de 371.259,67 lei. In calcul DAE au fost luate comisioane si taxe, dar si costurile asigurarii imobilului (cea obligatorie PAD si cea facultativa), in situatia in care ar fi incheiate cu societatea de asigurari a bancii si taxa de evaluare a fost considerata a fi aferenta unui raport intocmit de catre un evaluator cu care banca are conventie.

    De asemenea, de la finalul lunii august, Raiffeisen Bank a inceput sa efectueze simulari de credite ipotecare in cadrul programului guvernamental „Noua Casa”, pentru care au fost publicate normele de aplicare.

    Clientii pot opta pentru credite ipotecare cu avans 5%, in valoare de maxim 66.500 euro, daca se achizitioneaza imobile noi/vechi avand pretul de maxim 70.000 euro si pentru credite ipotecare cu avans de 15%, cu valori cuprinse intre 59.501-119.000 euro, pentru imobile noi (cu mai putin de 5 ani de la receptie) si avand pretul de vanzare intre 70.001 si 140.000 euro.

    La 30 iunie 2020, Raiffeisen Bank avea in portofoliu peste 2,12 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 97.000 de IMM-uri si 5.700 de corporatii. Banca are o retea de peste 770 de ATM-uri, aproximativ 23.000 de POS-uri si 335 de MFM-uri.

     

  • Servicii şi strategii noi pentru nevoi schimbate

    „Comportamentul de cumpărare al clienţilor vechi nu s-a schimbat semnificativ, doar că s-a ajustat în funcţie de tipul de activitate a fiecăruia. Înainte de pandemie clienţii aveau activităţi de birou şi de recreere, iar serviciile de curăţătorie erau implicit necesare. Dacă înainte un client cu abonament premium consuma 1,5 abonament lunar, în perioada stării de urgenţă consumul de abonamente a scăzut la 0,75 abonamente/lună/client”, notează Cristina Tarasevici, cofondator al Blue Lagoon Clean.

    Lanţul de curăţătorii ecologice a fost lansat în 2013, iar investiţia în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, iar pentru 2020 estimările iniţiale vizau o creştere de până la 4,7 milioane de lei şi o creştere de 50% a profitului. Estimările după începutul pandemiei situează însă cifra de afaceri în jurul valorii de 3 milioane de lei, iar „din punct de vedere al profitabilităţii, luăm toate măsurile necesare astfel încât să nu avem o valoare negativă, deşi pierderile până în acest moment depăşesc 500.000 de lei”, spune Vlad Elias.

    O scădere semnificativă a fost înregistrată şi pe segmentul clienţilor noi, „acei clienţi care abia începeau să folosească serviciile de curăţătorie în general”. Potrivit Cristinei Tarasevici, schimbarea de comportament în rândul acestora a fost cauzată de incertitudinea veniturilor după pandemie. O altă modificare constatată a fost migrarea clienţilor de la punctele de lucru către serviciul de colectare şi livrare gratuită. „Odată cu pandemia am reuşit să adăugăm un segment de clienţi care să aibă certitudinea dezinfectării hainelor, cerinţă pe care o putem satisface în condiţiile în care la începutul lunii martie am schimbat detergenţii folosiţi în procesul de curăţare, aceştia având avizul Ministerului Sănătăţii”, adaugă antreprenoarea.

    Chiar şi pe perioada stării de urgenţă, toate unităţile companiei au rămas deschise. În prezent businessul funcţionează prin trei centre, două în Bucureşti şi unul în Pantelimon – „cel mai mare din sud-estul Europei”, dar serviciile afacerii sunt disponibile pe întreg teritoriul Capitalei şi în Ilfov, în limita a 15 kilometri, prin serviciul de colectare şi livrare gratuită. Produsele aduse cel mai des la curăţat în unităţile Blue Lagoon Clean sunt: cămăşile, costumele, rochiile şi gecile. Din totalul vânzărilor, articolele de casă reprezintă 30%, în special covoarele, lenjeriile, perdelele şi draperiile.
    Pentru a depăşi provocările aduse de scăderea cererii, una dintre strategiile businessului a fost să lanseze un serviciu adiţional celui de bază: „Le-am oferit clienţilor posibilitatea să le facem cumpărăturile de fiecare dată când apelau la serviciile noastre de curăţătorie. Astfel am răspuns la două nevoi – cea legată de dezinfectarea articolelor de îmbrăcăminte, dar şi cea de distanţare socială.”

    De asemenea, în primăvară compania a dezvoltat un kit de lămpi germicidale, idee născută din „nevoia de a ne asigura că putem desfăşura activitatea în siguranţă atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi”, spune Vlad Elias. La momentul respectiv, achiziţia unei lămpi UVC de capacitate mică, de 36W, se ridica la peste 3.000 de lei, „fără a avea o automatizare care să o facă utilizabilă în condiţii de siguranţă”. Produsul nou-dezvoltat are însă un preţ mai mic, de 2.400 de lei, dar şi o putere mai mare, de 110W. Lansarea noului model de lămpi nu a fost lipsită de provocări. „Iniţial am încercat să importăm piesele necesare, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece termenele de livrare ar fi fost foarte lungi. Ne-am documentat şi am comandat toate piesele necesare din România, aspect care a generat însă un cost mare de producţie.”

    Din rândul altor investiţii bugetate pentru acest an, antreprenorul spune că planurile pentru 2020 prevedeau finalizarea unei aplicaţii ERP/CRM destinată gestionării companiei şi a relaţiei cu clienţii. „Până în martie am reuşit să finalizăm penultimul modul, cel de facturare, urmând ca modulul ce conţine aplicaţia de plasare a comenzilor pentru client să fie gata până la finalul anului.” Investiţia totală în produs a depăşit 25.000 de euro şi reprezintă axul central al dezvoltării viitoare a companiei, atât prin puncte de lucru proprii, cât şi prin francize. Potrivit lui Elias, investiţia într-un punct de procesare într-un centru comercial se ridică la 100.000-120.000 de euro, în timp ce investiţia într-un centru de preluare în sistem de franciză se ridică la 15.000-20.000 de euro. „Dacă discutăm despre un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon, investiţia depăşeşte 600.000 de euro.”
    Tot pentru anul în curs reprezentanţii businessului au în vedere începerea demersurilor pentru construcţia unei hale de procesare, care, ţinând cont de situaţia economică actuală, va fi cel mai probabil finalizată la sfârşitul anului viitor, investiţia ridicându-se la 500.000 de euro. Pe termen mediu şi lung, obiectivele companiei sunt: să devină prima opţiune a clienţilor în materie de servicii profesionale de curăţătorie, dar şi să deschidă un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon în fiecare sector din Bucureşti, lucru care se va concretiza „în funcţie de abilitatea de a atrage un investitor strategic”. În ceea ce priveşte extinderea în afară Capitalei, aceasta se va face în sistem de franciză.

  • Unele dintre cele mai mari companii de turism din Europa refuză să le înapoieze banii clienţilor care şi-au amânat planurile de călătorie din cauza coronavirusului

    Unele dintre cele mai mari companii de turism din Europa refuză să le înapoieze banii clienţilor care şi-au amânat planurile de călătorie din cauza crizei generate de coronavirus, potrivit MarketWatch.

    Faptul că firmele refuză să înapoieze banii reprezintă o încălcare directă a indicaţiilor lansate de autorităţile europene. De exemplu, operatorul Sunweb le-a spus clienţilor că o astfel de mişcare „nu este fezabilă din punct de vedere financiar”. Totodată, compania de turism premium Scott Dunn a declarat că a reuşit să gestioneze majoritatea cererilor restante din timpul crizei, adăugând că a restituit până acum milioane de lire în cash.

    Nici firma franceză Club Med nu a reuşit să înapoieze banii tuturor clienţilor, un purtător de cuvânt declarând că operatorul este pus în dificultate de o serie de probleme administrative.

    Autorităţile europene au decis la începutul anului că operatorii din domeniul turistic trebuie le înapoieze banii clienţilor în numerar, nu în vouchere, pentru călătoriile anulate din cauza coronavirusului. De asemenea, Comisia Europeană a decis în luna mai că turiştii au 14 zile la dispoziţie să îşi ceară banii înapoi în cazul în care le-a fost anulat sejurul.

    În Marea Britanie, Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a primit 17.500 de plângeri cu privire la companiile de turism din luna martie până în prezent.

     

  • Cel mai vechi restaurant al lumii, faţă în faţă cu pandemia

    „Când am închis restaurantul din cauza pandemiei am fost devastaţi fiindcă nu a fost închis niciodată, nici în perioada Războiului Civil spaniol, când era administrat de bunicul meu”, a spus Antonio González, general manager al Botin pentru The New York Times.

    De-a lungul secolelor, mai mulţi autori cunoscuţi au luat cina acolo, printre care Ernest Hemingway şi F. Scott Fitzgerald. De altfel, Hemingway a şi scris despre acest restaurant în romanul „Soarele răsare (sau Fiesta)”. Restaurantul a fost redeschis pe 1 iulie şi, dacă în vremurile normale servea 600 de clienţi zilnic, acum a ajuns să servească 60 de clienţi pe zi. Gonzalez nu este însă descurajat şi spune că „de-abia aştept să trecem de această criză şi să devenim mai puternici şi mai buni decât înainte. Este o oportunitate fantastică să reflectăm şi să îmbunătăţim tot ce putem”.

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Emilia Popa, head of marketing and communication, Mazars România

     Ea a jucat un rol central în două procese de rebranding implementate cu succes, şapte produse nou lansate în ultimii trei ani, obţinerea locului 1 trei ani la rând în cadrul unui grup de companii prezent în 67 de ţări în ceea ce priveşte expunerea în media şi 170 de evenimente de business. De la începutul acestui an, Emilia este implicată în proiectele educaţionale şi de antreprenoriat social, fiind unul dintre membrii Fundaţiei C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români). A absolvit recent cu magna cum laude Oxford College of Marketing, fiind recunoscută ca membră asociată a Chartered Institute of Marketing. A studiat management economic în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu o bursă de 6 luni la Faculdade de Economia da Universidade do Porto. A absolvit programul de masterat Managementul Proiectelor organizat de Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în colaborare cu Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

  • În lumina reflectoarelor

    „Am început ca fotograf de portret, dar mă ocupam şi de fotografii de produs. Însă lipsa unui studio propriu, unde să-mi creez decoruri, să testez luminile oricând îmi imaginam o fotografie, m-a făcut să-mi doresc foarte mult să am propriul loc pentru fotografie. Mergând la o vizionare pentru un apartament unde doream să ne mutăm, am văzut că la parter sunt spaţii comerciale deosebit de generoase pentru un fotograf: total neamenajate, cu înălţime mare, perete de sticlă cu lumină naturală pe tot parcursul zilei. Şi aşa, căutând un apartament, am ales un spaţiu pentru noul studio.”

    Aşa îşi aminteşte Alexandru Penciu începuturile Foto Film 365. Coincidenţa a făcut ca, în aceeaşi perioadă, să treacă pe la urechile lui vestea că se pot acorda fonduri europene pentru afaceri din industrii creative, aşa că nu a mai stat mult pe gânduri şi în câteva luni a pus studioul pe picioare.

    „Am pornit cu o finanţare de 25.000 de euro prin fonduri europene în 2015, la care noi am venit cu investiţii suplimentare de aproximativ 10.000 de euro în perioada următoare deschiderii. La acestea, se adaugă investiţiile deja făcute de mine în aparatura foto.”

    Au investit apoi continuu, atât pentru că au vrut să aibă cele mai bune dotări, cât şi pentru că aparatele foto evoluează foarte rapid şi parcă mereu e nevoie de „noua funcţie de la ultima generaţie”, spune Alex. Mai mult, costisitoare sunt şi decorurile specifice anumitor perioade, precum Paşte, Crăciun sau Halloween.

    „Încercăm să acoperim prin serviciile noastre orice tip de fotografie, dar şi mici proiecte video. Majoritatea clienţilor sunt oameni de afaceri şi/ sau familii. Oamenii de afaceri vin pentru fotografii business – pentru ei sau pentru angajaţi – arhitecturale sau comerciale şi uneori clipuri de prezentare. Familiile vin pentru portrete de generaţii sau poze ale copiilor la diverse aniversări sau sărbători”, mai spune Alexandru Penciu.
    Foto Film 365 le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de aproape 100.000 de lei în 2019, cu un angajat cooptat în echipă. La începutul anului 2020, planurile lor erau să crească numărul de clienţi din zona business, oferindu-le servicii complete de imagine: portrete ale personalului, poze arhitecturale cu clădirea de birouri şi spaţiul de lucru, film de prezentare şi conţinut pentru reţelele de socializare. A venit însă pandemia, iar proiectele au rămas pentru mai târziu.
    „Odată cu pandemia de Covid-19 şi restricţiile impuse, a trebuit să ne rezumăm la fotografii de produs şi fotografii arhitecturale.”
    Şi totuşi, când lucrurile s-au mai relaxat, clienţii au început să revină pentru fotografii. Oana şi Alexandru nu au renunţat nici la ceea ce le place cel mai mult, portretul, aşa că au pus la dispoziţie vouchere cu valabilitate de până la un an pentru fotografii de familie sau business.
    „Preţurile variază în funcţie de cerinţele clienţilor, de decoruri şi de complexitatea retuşării fotografiilor. La fotografii, avem câteva pachete standard, care pornesc de la 100-125 de euro, în funcţie de genul fotografiei. La prezentări video, preţurile pornesc de la 200 de euro”, spune Alexandru Penciu.
    Rezultatul durează însă o viaţă întreagă. Şi chiar mai mult de atât.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Ares Local Business – broderie computerizată (Baia Mare)
    Fondator: Brian Cristian
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Derma360 – clinică de dermatologie (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Nedelcu
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 138.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Fit Food Way – serviciu de livrare de mâncare (Oradea)
    Fondator: Cristian Naca
    Investiţie iniţială: 3.000-4.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Little Handy – brand de jucării educative (Oradea)
    Fondatoare: Teodora Popa
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Prezenţă: online

    Kineto Dodo şi Kineto Dino – un salon de masaj şi un centru de recuperare medicală (Bucureşti)
    Fondatori: Mihaela şi Szabolcs Szakacs
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti, zona Universitate

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.