Tag: Case

  • De ce au ales doi britanici să vândă tot ce aveau şi să se mute în România. Vezi cu ce se ocupă aici

    Britanicii nu-şi puseseră în minte să poposească prea mult în România, ci au descoperit-o călătorind prin Balcani timp de şapte luni într-o dubă americană. Nu erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau în Anglia, aşa că au hotărât să călătorească şi să descopere lumea. „Am vrut să ne schimbăm viaţa. Ne-am scos copiii de la şcoală (de 11, 7 şi 6 ani), am cumpărat o dubă americană şi am decis să călătorim şi să cumpărăm proprietăţi în ţări străine”, spune Penelope Ridgley.

    Ridgley vorbeşte repede şi din când în când mai strecoară un cuvânt românesc („bine”) sau o expresie („îmi pare rău”) în discursul ei, iar la intervale de timp îmi menţionează numele de parcă ar vrea să se asigure că o ascult.

    Călătoria lui Penelope şi Duncan Ridgley şi a copiilor lor a început în Sri Lanka, unde au cumpărat o casă pe plajă, apoi au mers în Egipt, unde au achiziţionat şi acolo teren, pe care au construit o casă, dar şi mai multe grădini cu măslini şi smochini. În toamna anului 2004 au cumpărat prima bucată de pământ în România, în satul Peştera, judeţul Braşov. Tot atunci au investit şi într-o proprietate pe o insulă din Croaţia.

    A doua zi de Crăciun, în 2004, un cutremur de 9,1 de grade pe scara Richter a avut loc în Oceanul Indian; s-a produs un tsunami în urma căruia peste 200.000 de oameni au murit, dintre care peste 35.000 în Sri Lanka. Britanicii se aflau în casa lor de pe plajă în ziua aceea, dar au scăpat cu viaţă. „Am plecat din Sri Lanka fără bani, fără acte, doar cu hainele de pe noi şi nu ştiam ce să facem. Am decis să ne întoarcem în Egipt pentru a ne reveni şi am trăit acolo pentru şase luni.” Apoi au mers în Croaţia şi au dat drumul afacerii, după care, în 2007, au vrut să pună pe picioare afacerea din România, dar au înţeles că locuinţa lor din Peştera nu era chiar pe gustul lor: „Locul era foarte retras şi nu am găsit o comunitate primitoare. Oamenii de aici ne-au îndreptat către Maramureş şi am venit la Breb în 2007 să ne uităm. Abia în 2009 am cumpărat pământ în Breb”, explică Ridgley.

    Au renovat casa şi au pornit pensiunea. „Prima casă am deschis-o în 2011, apoi în 2012 o altă casă cu o capacitate de cazare de şase persoane. Am cumpărat alte case pentru a le recondiţiona”, spune Penelope Ridgley, care mărturiseşte că lucrează cu o echipă de muncitori care sunt capabili să „demonteze” o casă în două zile şi jumătate şi să o „monteze” înapoi tot în două zile. „Muncim la case cu săteni; poate nu e cea mai bună operă, dar vrem să dăm ceva înapoi, majoritatea oamenilor nu au slujbe şi trăiesc de pe urma roadelor pământului”, spune Ridgley.

    În 2014, au încheiat şi achiziţia unui lot de pământ alăturat pe care se află două case, un şopron şi o altă clădire mai mică. De atunci, The Village Hotel are patru case disponibile pentru închiriere cu o capacitate de 20 de persoane. „Am intenţionat să avem o singură casă pentru închiriere, ca în celelalte locuri, dar pentru că ne-am îndrăgostit tot mai tare de oamenii de aici, de locul acesta şi de afacere am decis să vindem proprietatea din Croaţia, pe cea din Sri Lanka şi ce mai deţineam în Anglia. Bani cu care am reuşit să ne extindem businessul aici”, povesteşte Ridgley.

    Britanicii aveau trei proprietăţi în Anglia; iniţial le-au închiriat, ca apoi două dintre ele să le vândă pentru 150.000 de euro, potrivit lui Penelope Ridgley, bani necesari pentru a putea călători şi pentru a avea capital de achiziţie de terenuri în Sri Lanka şi Egipt. Conform estimărilor ei, pentru a pune pe picioare The Village Hotel cei doi soţi au cheltuit între 350.000 şi 400.000 de euro din 2007 până acum. „Economisim mulţi bani datorită faptului că noi lucrăm la case şi nu angajăm pe cineva care să facă asta pentru noi. Este o familie din Germania într-un sat din apropiere care ne-a spus că au cheltuit mai mult de 100.000 de euro pe fiecare casă şi au trei. Noi am dat în jur de 30.000 pe casă”, explică Penelope Ridgley strategia pe care a ales-o împreună cu soţul său.

    Când vine vorba de venituri, britanica spune că familia câştigă bine şi că au mai multe surse de venit, iar că The Village Hotel le-a adus anul trecut venituri de 80.000 de euro; se aşteaptă ca anul acesta suma să crească, mai ales având în vedere că au scumpit tarifele cu 10% faţă de 2016, în condiţiile în care „iulie, august şi septembrie sunt deja aproape pline. Am rezervări chiar şi pentru vara lui 2018. O să fie un an plin”. O altă sursă de venit a britanicilor o reprezintă o pensiune în Egipt, capabilă să cazeze 10 persoane, dar şi grădinile de măslini şi smochini care le aduc un venit constant.

  • Cum arată satul din România inclus în topul celor mai frumoase destinaţii turistice din lume

    Acest sat saxon a avut norocul de a deveni beneficiarul Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, o organizaţie non-profit înfiinţată de Prinţul Charles, având ca obiectiv protejarea patrimoniului Transilvaniei. Satul Viscri, a cărei biserică şi cimitir datează din secolul al XII-lea, a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar fundaţia a implemntat peste 300 de proiecte de restaurare a clădirilor, drumurilor pentru transportul elevilor la şcoală şi dezvoltarea antreprenorială locală. Sylvie Bigăr le orbeşte celor care vor să ajungă la Viscri, că există o casă de oaspeti din apropierea Bisericii Fortificate, „unde veţi putea dormi într-un pat saxon, vechi de 200 de ani, şi puteţi încerca terciul de mălai (mămăliga).“

    VEZI AICI CUM ARATA SATUL

  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     
  • Ţara care a închis toate restaurantele McDonalds şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Ţara care a închis toate restaurantele McDonalds şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     
  • Hitler, Saddam sau Gaddaffi? Care a avut maşini mai tari?

    Case, palate, vacanţe excentrice sau petreceri grandioase, toate erau în meniul lor de distracţie după ce mai chinuiau un pic oporul pe care îl conduceau. O pasiune comună îi unea pe toţi marii dictatori ai lumii noastre în câteva cuvinte simple: lux şi mulţi cai putere. Garajele lor erau pline de minuni scumpe şi puternice, unice sau de colecţie.

    IATĂ AICI CE MAŞINI AU AVUT DICTATORI CA HITLER, SADDAM, GADDAFI ŞI ALŢII

  • Cum arată casele celor mai bogaţi oameni de pe planetă – GALERIE FOTO

    Oamenii bogaţi duc vieţi fabuloase pline de bogăţie, maşini scumpe,  case extravagante şi vacanţe în locaţii exotice. Emisiunea CNBC “Secret Lives of the Super Rich” vă prezintă, de data aceasta, vilele luxoase ale celor mai bogaţi oameni de pe planetă.

    GALERIE FOTO

     

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Intraţi în case, că vin ruşii!

    Staţi cuminţi, zice Dragnea, n-o mai ardeţi revoluţionar prin Pieţe, că profită ruşii.  Odată vin peste noi – ruşii dintr-o parte, ungurii din alta – şi dezmembrarea ţărişoarei e gata. Cine sare, vrea scindare! Cine demonstrează împotriva Guvernului de bine, face jocul oficinelor străine! Până una-alta, joi Putin a năvălit peste Orban. E aşteptat şi Trump la Budapesta, ca să-i înmâneze premierului Viktor Orban certificatul de lider regional.

    Citeşte aici continuarea:  Intraţi în case, că vin ruşii!