BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Şefa unei agenţii de pariuri a devenit cel mai bine plătit CEO din Marea Britanie

    Cofondatoarea şi CEO-ul site-ului online de pariuri Bet365 şi-a “plătit” un salariu record de 199 de milioane lire sterline anul trecut, în condiţiile în care compania a înregistrat un profit anual de 525 de milioane lire sterline.

    Denise Coates a devenit astfel cel mai bine plătit şef din Marea Britanie, fiind urmată la mare distanţă de Sir Martin Sorell, CEO-ul WPP, care a încasat un salariu de “doar” 48 de milioane lire sterline.

    Denise Coates este una dintre cele mai de succes femei din Marea Britanie şi una din puţinele prezente în lista miliardarilor lumii care au făcut avere pornind de la zero.

    Bet365 a început în anul 2000 ca o afacere de familie, fiind condusă de către Denise Coates. Ideea a fost de a dezvolta o platformă pentru pariuri la nivel local, iar pentru asta familia Coates a obţinut un împrumut de 15 milioane de lire sterline de la Royal Bank of Scotland. Bet365 şi-a extins rapid afacerile, devenind una dintre cele mai mari platforme de pariuri din lume, acum are peste 14 milioane de utilizatori din peste 200 de ţări. La sfârşitul anului 2010, compania a raportat un profit net de peste 100 de milioane de lire sterline, iar anul trecut compania a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de lire sterline şi un profit de 213 milioane de lire sterline, potrivit publicaţiei Stoke Sentinel. 

    Conform Sunday Times Rich List, Denise, John şi Peter Coates au acum o avere estimată de 2,3 miliarde de lire sterline.

    După absolvirea facultăţii Denise Coates a decis  să intre în afacerea cu pariuri a familiei. Coates a crescut afacerea şi a ajuns la 50 de localuri de pariuri, iar în anul 2000 a decis să mute afacerea familiei online.  “Am simţit că un lanţ de localuri de pariuri ne ajută doar să devenim un jucător regional pe această piaţă, dar prin mutarea afacerii online am crezut că vom putea ajunge un jucător global”, a spus ea. 

    Fondatoarea bet365 este o persoană discretă, care evită interviurile faţă în faţă şi preferă să comunice pe email, potrivit The Independent. “Nu îmi place atenţia, să fiu în lumina reflectoarelor. Partea publică nu vine în mod natural pentru mine. Sunt autoritară şi aşa am fost toată viaţa. Îmi place să fiu şefă, să conduc toate activităţile”, a declarat ea pentru The Guardian. “Când începi o afacere care funcţionează 24 de ore din 24, trebuie să lucrezi 24 de ore. Când nu sunt la birou, răspund noaptea la telefoane. Aşa făceam cel puţin când încercam să pornesc afacerea”, a adăugat ea.

    Ea duce o viaţă liniştită la o fermă de lângă oraşul Stoke. Ultima oară când localnici au văzut-o a fost în 2011 împreună cu tatăl ei pe Wembley când Manchester United a învins echipa de fotbal Stoke City în cupa FA.  

    Denise Coates conduce bet365 alături de fratele ei, John. Cei doi sunt cunoscuţi pentru investiţiile continue pe care le fac în îmbunătăţirea platformei şi pentru integrarea celor mai noi tehnologii online. Iar tatăl lor, Peter, este patronul echipei de fotbal Stoke City. 

  • Avem cei mai bogaţi politicieni, la cea mai săracă populaţie

    Europarlamentarul explica faptul ca tara noastra are cel mai prost platiti lucratori din UE si sindicate care nu pot negocia contracte-colective de munca, precizand ca s-a ajuns la o astfel de situatie din cauza “coruptiei endemice”. “Ma intereseaza prea putin cine ajunge la pucarie si cati ani sta acolo. Ma intereseaza ca banii furati sa fie recuperati.
     
    Vorbim de tara cu cea mai saraca populatie din UE si cei mai bogati politicieni. Vorbim de efecte sociale foarte grave. Vorbim de lipsa banilor pentru scoli, spitale, investitii, categorii tot mai defavorizate”, a declarat europarlamentarul. Suntem tara cu populatia cea mai saraca nu din motive de relief sau bogatii ale subsolului. Suntem saraci pentru ca de 28 de ani incoace am ales ca saracia mintala si de caracter sa ne conduca. Saracia aceea politica si administrativa cu reminescente ale “epocii de aur”.
     
    Liderii politici din Salaj 
    au salarii sfidatoare
     
    Legile sunt facute pentru politicieni si gasca lor, salariile se duc la politicieni si familiile lor, de avantajele sociale benficiaza politicienii si clica lor. 
    Sa luam de pilda Legea salarizarii cu care s-a batut atat de mult in piept PSD. Este o lege proasta, facuta pentru bugetari, in special pentru bugetarii politici si pentru cei din subordinea lor, din administratie, care ar putea da votul in urmatoarele alegeri tot PSD-ului. Mediul privat, cel care produce, a fost lasat pe linie moarta. 
     
    Sa privim in Salaj si sa ne crucim. Avem 70.000 de pensionari, a caror pensie medie este 920 de lei. Asta in timp ce politicienii au salarii de speriat. Presedintele PSD Salaj, care este si presedintele Consiliului Judetean, castiga vreo 16.000 de lei, adica de peste 17 ori mai mult decat pensia medie. Iar primarul municipiului are o leafa de peste 13 ori mai mare decat pensia medie. Din cei 48.000 de salariati, jumatate au salariul minim pe economie, de 1.450 de lei. “n timp ce alesii nostri, parlamentarii, pe langa ca si-au votat pensii nesimtite, primesc in fiecare luna vreo 37.000 de lei, salariul si cheltuieli de cazare, transport, birou parlamentar. Adica ia in fiecare luna vreo 26 de salarii minime.

  • Povestea femeii care s-a îmbogăţit cu o resursă din Carpaţi de care românii nu au habar

    Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.

    Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a  ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.

    Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.

    Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.

    Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.

    Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.

    O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.

  • Când COPIII DE BANI GATA se plictisesc. Unul dintre „copiii bogaţi de pe Instagram” a TRAS cu ARMA înspre pietoni, de la balconul unei clădiri

    El trage două focuri de armă spre stradă şi trei în aer, apoi se întoarce spre cameră zâmbind şi spune „Cineva va suna la poliţie”. Studentul s-a lăudat apoi cu isprava sa postând filmarea pe pagina lui de Instagram, modalitate  prin care a fost găsit de poliţişti.

    Tânărul şi cei trei prieteni care se aflau la faţa locului au fost arestaţi, iar pagina de Instagram a fost închisă. În urmă cu aproximativ o lună, acesta a postat o fotografie cu o armă lângă biroul unuia dintre decanii Universităţii Naţionale din Harkiv. Potrivit presei, contul era conectat la pagina VKontakte (reţea de socializare) a individului, înscris cu numele de Roman Dobrenky.

    Deşi nimeni nu a fost rănit, studenţii se află în arest la domiciliu, fiind iniţiată o procedură penală împotriva lor. Aceştia pot primi de la trei până la şapte ani în închisoare pentru „huliganism cu ajutorul armelor de foc”. Universitatea Naţională Harkiv a confirmat că studentul este înscris la cursurile sale, dar nu i-au dezvăluit identitatea.  

  • Analiză: băncile devin tot mai bogate

    În primul semestru al acestui an, băncile au înregistrat un profit record, activele au atins un nou maxim, ca şi solvabilitatea, iar rata NPL a continuat să scadă. Sistemul bancar românesc, care adună 36 de bănci, a înregistrat după prima jumătate a acestui an un câştig record de 2,68 mld. lei (circa 600 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de perioada similară a anului trecut.

    2016 a fost un an dinamic pentru bănci, în ciuda tensiunilor legislative şi a previziunilor pesimiste ale bancherilor, remarcându-se o oarecare revigorare a creditării, niveluri record ale activelor, solvabilităţii şi lichidităţii, dar şi profituri mari pentru bănci, apropiate de maximul istoric din perioada de boom economic.

    Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor sistemului bancar la 393,6 mld. lei în 2016, maximul ultimului deceniu, iar profitul a ajuns anul trecut la 4,3 mld. lei (aprox. 1 mld. euro). Niciun nume nou nu şi-a făcut loc în 2016 în rândul celor mai mari zece bănci, spre deosebire de 2015, când Garanti a reuşit să avanseze în topul celor mai puternice instituţii de credit de pe piaţa locală, pe locul 10. Subsidiara locală a turcilor şi-a menţinut şi anul trecut poziţia.

    În a doua parte a clasamentului schimbările sunt numeroase, bănci precum Libra Internet Bank, Idea Bank, EximBank sau Credit Europe Bank reuşind să urce în clasament. Pe de altă parte, bănci precum Carpatica, ProCredit, Crédit Agricole, Veneto sau Intesa au coborât în top.

    Clasamentul băncilor mari de pe piaţa locală după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, băncile mari din top zece reuşind, cu o singură excepţie, să-şi consolideze poziţiile. Totodată, la nivelul celor mai mari zece bănci după active se observă şi o uşoară creştere a concentrării, instituţiile de credit din top 10 cumulând în 2016 peste 82% din activele totale.
    La vârful clasamentului din sistemul bancar singura schimbare notabilă în 2016 a fost rocada istorică pe podium între Banca Transilvania şi BRD SocGen: Banca Transilvania a urcat pe locul 2, iar BRD a coborât pe 3.

    Pe parcursul ultimilor zece ani însă, clasamentul celor mai mari zece bănci româneşti a înregistrat schimbări şi mai importante de poziţie, nouă jucători rămânând în top. Pe de altă parte, jucătorii cu o cotă de piaţă mai mică în 2007 au reuşit să urce în top pe seama pierderii de cotă de piaţă a băncilor mari. Cele mai mari bănci au încercat în ultimii ani să-şi cureţe şi bilanţurile de credite neperformante.

    Garanti Bank este singurul nume nou intrat în top în ultimul deceniu, în timp ce Volksbank a ieşit din piaţă, fiind preluată de Banca Transilvania.

    Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat semne de redresare în special în ultimii doi ani, băncile care au făcut achiziţii, dar şi cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.

    Anii de criză nu au subţiat semnificativ bilanţurile băncilor; doar câţiva jucători au înregistrat scăderi importante de active, în condiţiile în care lipsa cererii de credite din sectorul privat a fost compensată de cererea mare de finanţare din partea statului. Abia în ultimii ani bancherii şi-au pus problema reluării creditării, pe măsură ce au văzut că veniturile li se subţiază odată cu baza de clienţi, în timp ce cheltuielile cu provizioanele pentru creditele cu probleme au scăzut mult mai încet decât sperau.
    Faţă de 2007, patru bănci au pierdut cotă de piaţă în anii de criză, în timp ce şase instituţii de credit au reuşit să câştige teren.

    BCR, BRD-SocGen, Alpha Bank şi Bancpost sunt în categoria celor care şi-au văzut cota de piaţă subţiindu-se în ultimul deceniu, în timp ce Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank şi Garanti Bank au fost în ascensiune.
    în categoria băncilor care au pierdut cotă de piaţă în ultimii zece ani se numără BCR, cea mai mare bancă locală după active, dar şi instituţiile de credit cu capital grecesc Bancpost şi Alpha Bank, care au alunecat în clasament. Alpha a ajuns pe locul opt cu o cotă de piaţă de 3,74%, în 2016, fiind urmată de Bancpost, cu 2,96%. Ambele instituţii de credit cu capital elen au reuşit să traverseze cele mai dure episoade care au zdruncinat Grecia fără să se transforme în probleme critice pentru sistemul bancar românesc.

    În ultimii zece ani BCR a rămas liderul pieţei, însă a pierdut masiv cotă de piaţă, în ciuda faptului că activele au avansat constant. Banca a înregistrat cel mai mare declin din top zece. La finalul anului trecut BCR avea o cotă de piaţă de 16,3%, în timp ce în 2007 cota de piaţă a celei mai mari bănci locale ajungea la circa 24%.

    Cel mai mare câştigător al ultimilor zece ani în sistemul bancar local este Banca Transilvania. Banca din Cluj a reuşit în ultimii ani să marcheze creşteri importante ale cotei de piaţă după active de la un an la altul, fiind, pe parcursul crizei, cea mai dinamică dintre băncile mari. Banca Transilvania şi-a crescut cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016, ajungând să deţină la finalul anului trecut peste 13% din activele totale.

    Pe lângă Banca Transilvania, încă alte cinci bănci mari – Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank, Garanti – şi-au majorat cota de piaţă în ultimul deceniu.

    În perioada de criză, UniCredit şi Raiffeisen au câştigat teren şi au făcut rocada între ele, în ultimii ani, pe poziţiile 4 şi 5, ajungând la cote de piaţă apropiate, de peste 8%. ING aproape şi-a dublat cota de piaţă şi a urcat astfel de pe locul 10 în 2007 până pe locul 7 la finalul anului 2016, cu o cotă de piaţă de peste 7%.

    O urcare de trei locuri în clasament a avut şi CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului. CEC Bank se poziţiona pe locul şase în clasament la finalul anului trecut, cu active de 28 mld. de lei, faţă de locul nouă la finalul anului 2007 şi active de circa 11 mld. lei.

    În 2016 cea mai importantă schimbare în clasamentul instituţiilor bancare a fost pasul făcut de Banca Transilvania, care a urcat pe locul 2 în clasamentul băncilor, depăşind BRD-SocGen; poziţia a fost ocupată tradiţional până în 2015 de instituţia de credit cu capital francez.

    Dacă în 2007 activele BRD-SocGen erau de 39 mld. lei, cu circa 25 mld. lei peste nivelul activelor Băncii Transilvania, anul trecut banca din Cluj a depăşit cu circa 1 mld. lei activele BRD. Banca Transilvania a raportat pentru anul 2016 active de 51,77 mld. lei, la nivel individual, în timp ce banca românească cu capital francez BRD-SocGen a avut active de 50,66 mld. lei.
    Anii de criză de după 2008 au făcut diferenţa între cele două bănci. în 2008, Banca Transilvania avea o cotă de piaţă de 5,4% şi nu era pe podiumul sistemului bancar românesc, în timp ce BRD ocupa poziţia a doua în top cu o cotă de piaţă de 15,7%, triplă faţă de cea a băncii din Cluj.

    Criza economică, care începuse să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală mai puternic începând cu anul 2009, părea să apropie Banca Transilvania de BRD, banca din Cluj fiind aproape să se predea francezilor de la BRD. Prin achiziţia Băncii Transilvania, BRD – care avea în spate ca acţionar majoritar Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa – ar fi putut atunci să dea asaltul pentru poziţia numărul 1 pe piaţă, ocupată istoric de BCR. Dar nu a fost să fie aşa, iar BRD şi Banca Transilvania au ajuns să lupte pentru locul 2 pe podiumul bancar, iar în cele din urmă Banca Transilvania a depăşit BRD.

    Când a lovit criza economică, Banca Transilvania a fost expusă întrucât nu avea un acţionar strategic în spate şi a pierdut teren repede. Atunci, Horia Ciorcilă, antreprenorul care a fondat Banca Transilvania şi preşedintele băncii, a căutat soluţii purtând discuţii cu mai multe bănci, printre care NBG, Société Générale şi Bank of Cyprus.

    În 2009 Bank of Cyprus a cumpărat aproape 10% din Banca Transilvania, pachet pe care l-a vândut după câţiva ani. Intenţia de atunci a grupului cipriot a fost de a deveni un acţionar mai mare al băncii din Cluj, dar BNR nu a fost de acord cu majorarea participaţiei, având în vedere criza şi problemele care se arătau la orizont cu grupurile greceşti şi prin ricoşeu cu grupurile cipriote. Şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a ajuns în acţionariatul Băncii Transilvania, participaţia urcând la circa 11,5%.

    În ultimii ani, Banca Transilvania a mizat pe cartea achiziţiilor, cumpărând Volksbank. Activele Băncii Transilvania au făcut în 2015 un salt de 33% după preluarea Volksbank, ajungând la 47,3 mld. lei.

    Pe partea de creditare, Banca Transilvania a dublat volumul finanţărilor acordate în ultimul deceniu, apropiindu-se de BRD, care a menţinut în ultimii ani creditarea relativ constantă.

    BRD-SocGen, care a ocupat în perioada 2007-2015 locul 2 în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar, a pierdut cotă de piaţă în anii de criză. Anul trecut, BRD avea o felie de 12,87% din piaţă, pierzând aproape 3% faţă de 2008. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat, BRD înregistrând şi ani de pierderi.

    Totuşi, în ultimii ani, BRD şi-a majorat activele, reuşind să recupereze terenul pierdut şi să se apropie de nivelul din 2008. Pentru perioada următoare, banca cu capital francez mizează în continuare pe creşterea organică, însă ia în considerare posibile achiziţii, dacă reprezintă o ”bună oportunitate“, după cum spunea François Bloch, noul CEO al băncii româneşti cu capital francez.

     

  • Cum arată moştenitoarea familiei Onassis. Are o avere de 3 miliarde de dolari

    În locul apariţiilor strălucitoare ale străbunicului ei şi a vieţii spectaculoase pe care acesta a dus-o, tânăra este o apariţie extrem de discretă, fiind văzută doar în cadrul unor serate caritabile sau în competiţiile care au legătura cu pasiunea ei, caii.

    Citiţi mai multe pe www.one.ro

  • Super-bogaţii lumii cumulează o avere de 6.000 de miliarde de dolari, maximul ultimului secol. De ce se tem cel mai tare miliardarii lumii

    Miliardarii şi-au majorat averea cumulată la nivel global cu aproape 20% anul trecut, până la un record de 6.000 de miliarde de dolari (4.500 de miliarde de lire sterline) – mai mult decât dublul PIB-ului realizat de Marea Britanie. Există acum 1.542 de miliardari în dolari în întreaga lume, potrivit raportului UBS/PwC.

    Josef Stadler, autorul principal al raportului, a declarat că clienţii săi miliardari sunt preocupaţi de faptul că creşterea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci ar putea duce la o „grevă”.

    „Suntem într-un punct de inflexiune, spune Stadler. Concentrarea bogăţiei este la fel de ridicată ca în 1905, este vorba de ceva despre care miliardearii sunt îngrijoraţi. Problema este puterea de multiplicare, care face ca banii mari să fie şi mai mari şi întrebarea este în ce măsură este viabil acest lucru şi în ce moment va interveni societatea şi va reacţiona advers”. Stadler a adăugat: „Acum suntem de doi ani în vârful celei de-a doua epoci de aur”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regina Elisabeta a II-a are propriul ei McDonald’s

    Banbury Gateway Shopping Park din Oxford se află construit pe un teren care face parte din proprietăţile imobiliare ale Coroanei (Crown Estate). Printre numeroase branduri de renume, acest mall include şi un McDonald’s, care a fost deschis în 2015 împreună cu centrul comercial.

    Pe scurt, Regina deţine un McDonald’s, dar şi un Ed’s Easy Diner sau un magazin Primark.

    The Crown Estate nu este din punct de vedere tehnic proprietatea personală a Reginei, ci reprezintă o companie comercială, independentă, iar profitul său este transmis către Trezorerie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regina Elisabeta a II-a are propriul ei McDonald’s

    Banbury Gateway Shopping Park din Oxford se află construit pe un teren care face parte din proprietăţile imobiliare ale Coroanei (Crown Estate). Printre numeroase branduri de renume, acest mall include şi un McDonald’s, care a fost deschis în 2015 împreună cu centrul comercial.

    Pe scurt, Regina deţine un McDonald’s, dar şi un Ed’s Easy Diner sau un magazin Primark.

    The Crown Estate nu este din punct de vedere tehnic proprietatea personală a Reginei, ci reprezintă o companie comercială, independentă, iar profitul său este transmis către Trezorerie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E una dintre cele mai bogate actriţe din România! Are o plajă şi două restaurante

    Actrita Maria Buza exceleaza nu numai pe scena ci si in afaceri.
     
    Maria Buza s-a afirmat ca membra a grupului umoristic „Voua”, apoi a facut parte din trupa Teatrului National din Bucuresti. Ulterior, Buza a fost implicata in cateva proiecte de televiziune, prezentand mai multe emisiuni. Mai mult, ea si canta, de cele mai multe ori cu sotul ei, violonistul George Patrascu.
     
    Cei doi sustin concerte chiar in restaurantele pe care le detin, unul in Mamaia, celalalt in Bucuresti, deschis de curand. Pe litoral, Maria Buza si sotul ei detin si o plaja la Mamaia, care se numeste „La buza marii”.