Tag: BCE

  • Băncile europene, păstorite de o singură autoritate

    Dacă testul va determina că băncile nu îndeplinesc cerinţele de calitate a capitalului stabilite de autoritate, aceasta va decide pentru fiecare bancă dacă merită sau nu să fie ajutată cu bani din Mecanismul de Stabilitate Financiară, alimentat de ţările membre.

    Marea Britanie a obţinut, în decembrie 2012, ca deciziile viitoarei autorităţi să fie luate cu dublă majoritate – cea a statelor din zona euro şi cea a restului de 11 ţări nemembre – astfel încât zona euro să nu poată lua decizii în defavoarea ţărilor europene nemembre.

  • Se caută un înlocuitor pentru Euribor, indicatorul de referinţă pentru creditele în euro

    Banca Centrală Europeană (BCE) a reiterat joi apelul pentru crearea unui nou tip de indicator de referinţă pentru împrumuturile interbancare, care să înlocuiască ratele de referinţă pătate de scandaluri, precum Euribor sau Libor, scrie Reuters.

    BCE susţine că băncile ar trebui să se implice în continuare în stabilirea ratelor interbancare, iar celor care au renunţat la calitatea de contribuabili la ratele de referinţă să revină, în timp ce se constituie alternative.

    Dubiile legate de viitorul Euribor şi Libor au apărut în contextul unor scandaluri care au costat marile bănci miliarde de dolari şi funcţiile unor directori de top.

    “Este crucial ca să fie asigurată continuitatea acestor indici de referinţă,  în timp sunt luate în considerare reforme pe termen lung care ar face indicatoriprecum Euribor să fie bazaţi pe tranzacţii”, a anunţat BCE.

    Banca Centrală Europeană a anunţat că studiile efectuate recent de instituţie au arătat că în industrie se efectuează prea puţine activităţi de tranzacţionare pentru a crea un indicator de încredere,  care să înlocuiască actualul sistem pe bază de stimări care a dus la scandaluri de manipulare.

    “Sucesul unei noi indicator de referinţă depinde de nivelul de acceptare de care se va bucura”, a anunţat BCE.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 septembrie – 6 octombrie

    30.09
    Şedinţa Consiliului de administraţie al BNR pe probleme de politică monetară

    30.09
    INSSE publică datele definitive pentru PIB în 2011

    1.10
    Eurostat anunţă datele preliminare privind şomajul în luna august pentru UE şi zona euro

    2.10
    Şedinţa Consiliului Băncii Centrale Europene (Paris)

    2.10
    Concert Iva Bittova / Festivalul de Muzică Cehă Contemporană (Teatrul Odeon, Bucureşti)

    3.10
    Eurostat publică datele privind comerţul cu amănuntul în luna august pentru UE şi zona euro

    3.10
    Conferinţa Mării Baltice, organizată de Comisia Europeană (Copenhaga)

    3.10
    Concert fado Ana Moura (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 11.10
    Expoziţia “Însemne şi crestături” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)
     

  • Redresarea economică din zona euro: un bilanţ tare modest

    Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistenţa unui şomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creştere economică abia la anul (0,9%), dar şomajul va continua să urce şi pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferenţe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creşterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanţare atât la nivelul sectorului public, cât şi la nivelul celui private.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus şi mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intenţiilor recent anunţate de autorităţile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoţit de un test de solvabilitate.

    Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe termen mediu credibilitatea băncilor şi să le stimuleze să-şi pună în ordine bilanţurile, iar unele bănci au anunţat deja fie majorări de capital, fie suplimentări de provizioane spre a face faţă testului. În acelaşi timp, acest efort menţine inevitabil pe termen scurt creditarea la un nivel scăzut, situaţie care e de aşteptat să persiste până ce restructurarea băncilor europene va fi avansat suficient încât dependenţa lor faţă de finanţările de la Banca Centrală Europeană să dea măcar semne că s-ar putea reduce.

  • Creditarea către sectorul privat din zona euro, la cea mai abruptă scădere din ultimii 14 ani

     Scăderea prelungită a creditării către sectorul privat semnalează situaţia economică dificilă din Europa după o recesiune îndelungată, scrie Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) s-a angajat să menţină dobânda de politică monetară la un nivel redus, pentru a stimula creditarea şi activitatea economică din zona euro.

    Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al treilea faţă de primele trei luni ale anului, după 18 luni de recesiune.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că creditarea către bănci a înregistrat progrese substanţiale, însă companiile nefinanciare au încă probleme de finanţare.

    BCE anticipează că economia zonei euro se va contracta cu 0,4% în acest an, evoluţie urmată de o creştere modestă, de 1%, în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia ar putea avea nevoie de alte două acorduri cu UE şi FMI

     Întrebat dacă partenerii din zona euro pregătesc un al treilea pachet de finanţare externă pentru Grecia, Coene a afirmat că va fi nevoie de cel puţin încă un acord.

    “Este clar că problema grecească nu a ajuns la final. Vom încerca să facem eforturi suplimentare – cu siguranţă încă un acord, poate chiar două – şi vom vedea cum evoluează situaţia”, a afirmat oficialul belgian la postul de radio RTBL, preluat de Wall Street Journal.

    Coene este membru în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene.

    Şeful băncii naţionale a Belgiei a adăugat că situaţia economică a Greciei traversează o perioadă de ameliorare, însă foarte lentă, iar rezolvarea problemelor ţării ar putea dura “mult mai mult timp”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro: nu ne grăbim să desfacem şampania

    Banca a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5% şi a revizuit previziunea de creştere economică pentru 2014, de la 1,1% la 1%.

    Analiştii au comentat reticenţa lui Draghi de a se arăta optimist prin intenţia acestuia de a nu încuraja o creştere a dobânzilor de pe piaţă care ar putea face creditele încă şi mai puţin accesibile pentru ţările cu probleme din sudul zonei euro. Acţiunile europene au crescut la burse, reflectând faptul că piaţa a interpretat discursul lui Draghi drept o previziune că BCE va ţine în continuare dobânzile la niveluri scăzute.

    Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul precedent, susţinută de majorarea exporturilor şi a consumului, deşi a scăzut cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni ajustaţi sezonier.

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la nivelul minim record

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5%, decizie anticipată de economişti.

    Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, va susţine în scurt timp o conferinţă de presă.

    În aşteptarea deciziei, costurile de finanţare ale statelor din zona euro au trecut de maximele ultimelor 12 luni.

    Astfel, randamentul oblgaţiunilor guvernamentale germane cu maturitatea la 10 ani a depăşit joi pragul de 2%, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni, potrivit datelor Bloomberg.

    Costurile de finanţare ale Austriei, Finlandei şi Olandei au crescut de asemenea la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

    Franţa a efectuat joi un plasament de titluri de stat de 4,2 miliarde euro, cu scadenţa în anul 2023, la un randament mediu de 2,57%, cel mai ridicat din luna mai a anului trecut. Pe piaţa secundară, randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani a atins 2,61%, nivel record pentru mandatul preşedintelui Francois Hollande.

    Spania a vândut joi obligaţiuni la 10 ani în valoare totală de 2,4 miliade euro, la un cost de 4,5%, cel mai scăzut din ultimii trei ani, situaţia datoriei spaniole fiind similară pe piaţa secundară.

    Şi regiunea nordică a fost afectată de volatilitatea ridicată. Costurile de finanţare ale Suediei la 10 ani au atins pe piaţa secundară nivelul e 2,7%, cel mai ridicat din ultimii doi ani.

    Banca Angliei a menţinut de asemenea, joi, dobânda de politică monetară la 0,5% şi programul de relaxare cantitativă la 375 miliarde lire sterline. Instituţia a anunţat cu o lună în urmă, după preluarea mandatului de guvernator de către canadianul Mark Carney, că nu va trece la o politică monetară mai restrictivă înainte ca şomajul din Marea Britanie să scadă la 7%, faţă de 7,8% în prezent.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,5%

    Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, va susţine în scurt timp o conferinţă de presă.

    În aşteptarea deciziei, costurile de finanţare ale statelor din zona euro au trecut de maximele ultimelor 12 luni.

    Astfel, randamentul oblgaţiunilor guvernamentale germane cu maturitatea la 10 ani a depăşit joi pragul de 2%, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni, potrivit datelor Bloomberg.

    Costurile de finanţare ale Austriei, Finlandei şi Olandei au crescut de asemenea la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

    Franţa a efectuat joi un plasament de titluri de stat de 4,2 miliarde euro, cu scadenţa în anul 2023, la un randament mediu de 2,57%, cel mai ridicat din luna mai a anului trecut. Pe piaţa secundară, randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani a atins 2,61%, nivel record pentru mandatul preşedintelui Francois Hollande.

    Spania a vândut joi obligaţiuni la 10 ani în valoare totală de 2,4 miliade euro, la un cost de 4,5%, cel mai scăzut din ultimii trei ani, situaţia datoriei spaniole fiind similară pe piaţa secundară.

    Şi regiunea nordică a fost afectată de volatilitatea ridicată. Costurile de finanţare ale Suediei la 10 ani au atins pe piaţa secundară nivelul e 2,7%, cel mai ridicat din ultimii doi ani.

    Banca Angliei a menţinut de asemenea, joi, dobânda de politică monetară la 0,5% şi programul de relaxare cantitativă la 375 miliarde lire sterline. Instituţia a anunţat cu o lună în urmă, după preluarea mandatului de guvernator de către canadianul Mark Carney, că nu va trece la o politică monetară mai restrictivă înainte ca şomajul din Marea Britanie să scadă la 7%, faţă de 7,8% în prezent.