O analiza a The Wall Street Journal arata ca directorii
executivi, traderii, bancherii, administratorii de fonduri si alti
angajati de top ai celor mai mari 38 de companii cu profil
financiar din SUA au incasat anul trecut, in medie, cu aproape 18%
mai mult decat in 2008, si cu putin peste sumele din 2007.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu ajutorul catorva sute de milioane de euro de la ban¬cheri,
leul s-a apreciat miercuri cu 1%, cursul anuntat de Banca Nationala
a Romaniei (BNR) fiind de 4,1620 de lei/euro, cu 4,57 bani mai mic
decat cel anuntat.
Aprecierea puternica nu a avut loc datorita unor rezultate mai bune
ale economiei locale sau in urma unui val de optimism al
investitorilor straini fata de leu, ci datorita unor sume foarte
mari de euro transformate in lei de bancheri, de frica BNR.
“Este vorba despre ordine masive de vanzare de valuta, cel mai
probabil de la unele banci care trebuie sa opereze majorari de
capital pentru a respecta normele BNR privind capitalizarea”, ne-a
explicat un dealer.
Cititi materialul intreg pe www.gandul.info
Marti, in prima sedinta de politica monetara, banca centrala a
decis sa imprumute mai ieftin bancile cu lei, reducand rata de
politica monetara cu 0,5 puncte, de la 8% la 7,5%. In momentul de
fata, bancile practica dobanzi de 14 – 17% pentru diferite tipuri
de credite in lei, ceea ce insemana ca dobanda anuala efectiva
(DAE) depaseste 20%. In ultima luna a anului trecut, bancile au
inceput timid sa taie din dobanzile la credite cu pana la doua
puncte procentuale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Zece banci locale au cumparat ieri certificate de trezorerie pe
un an la valoarea record de 1,42 mld. euro, din care 1,2 mld. euro
in nume propriu, alimentand Trezoreria statului cu o suma aproape
tripla fata de cea propusa de Finante.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cu toate acestea, potrivit unor surse apropiate afacerii, in prezent pierderile restaurantului trec de 2 mil. euro. Proiectul deschiderii restaurantului a fost initiat in 2006, iar deschiderea oficiala a avut loc in septembrie 2007.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
La fel ca in fiecare vara, le-am solicitat bancherilor un “pariu pe curs” – o estimare privind nivelul cursului valutar la sfarsitul anului. Cu putine exceptii, previziunile lor se incadreaza in intervalul 4,1-4,3 lei/euro, remarcabil de aproape de nivelul din luna iulie.
Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost: Cred ca in momentul de fata principala problema a Romaniei nu este inflatia, ci declinul economic. (…)
Pentru decembrie previziunea lui Bogza este de 4,10-4,30 lei/euro.
Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si intermediere financiara Financial View: BNR va interveni probabil pentru mentinerea cursului pana la alegerile prezidentiale din noiembrie. Dupa aceea, vom vedea …
Pentru decembrie previziunea lui Cabat este 4 lei/euro.
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank: Deprecierea leului ar crea presiuni inflationiste si o combinatie recesiune-inflatie mare(stagflatie) extrem de periculoasa.
Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank: Impactul dobanzilor asupra cursului de schimb s-a redus odata cu izbucnirea crizei financiare.
Gabriel Cretu, director al diviziei de retail banking a OTP: In cazul unei deprecieri excesive, consider ca BNR detine mijloacele necesare sa confere pietei un echilibru.
Cititi mai multe despre ce cred bancherii despre curs si dobanzi in articolul Cat va fi cursul leu/euro in iarna.
Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis marţi reducerea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la 9%, ieftinind astfel accesul băncilor din România la creditele în lei. În acelaşi timp, BNR a decis să reducă rata rezervelor minime obligatorii (r.m.o.) la finanţările atrase atât în lei cât şi în euro, cu trei, respectiv cinci puncte procentuale, măsură ce ar putea aduce în piaţa bancară o lichiditate suplimentară de până la 10 miliarde de lei. „În termeni aproximativi, fiecare punct procentual redus din r.m.o. poate echivala cu eliberarea unei sume de circa 250-300 milioane euro (sau echivalent lei, caz în care intervine şi rata cursului de schimb utilizat la conversie).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“In ciuda problemelor cu care s-a confruntat piata financiara in ultimul timp, bancile raman angajatorii care ofera cele mai mari salarii si e greu de crezut ca vor fi detronati prea curand”, spune Dragos Gheban, business development manager al companiei de recrutare Catalyst Recruitment Solutions. Media salariala din banci ajunge la 1.500 de euro pe luna, insa salariile la nivel de top management pleaca de la 6-7.000 de euro si urca pana la 20.000 de euro, fara bonusuri, care pana anul trecut puteau duce la dublarea salariului de baza.
Aproape la fel de fericiti sunt angajatii din industria IT si din sectorul bunurilor de consum (FMCG), doua domenii ale caror particularitati le fac sa isi permita in continuare salarii peste media pietei. In ceea ce priveste informatica si telecomunicatiile (IT), aici s-a simtit mai putin criza, iar companiile nu au fost nevoite sa faca restructurari radicale ale bugetelor. Piata are inca un deficit de specialisti, asa incat nu multi angajatori din IT isi pot permite sa se zgarceasca atunci cand vor sa puna mana pe un om cu adevarat bun. La fel stau lucrurile si pentru industria bunurilor de larg consum: cererea de consum inca se mentine la cote rezonabile, vanzarile nu au scazut dramatic si, drept urmare, nici salariile celor ce lucreaza in companiile de profil.
Un loc bun in top si-au pastrat transporturile aeriene, energia si petrolul, trei dintre domeniile cu state vechi in privinta generozitatii cu care isi recompenseaza angajatii. Aici, salariul mediu variaza intre 600 si 900 de euro, iar marjele cresc semnificativ de la nivelul de middle management in sus.
Daca anul trecut in top isi gaseau locuri fruntase si industria auto si consultanta imobiliara, prabusirea ambelor piete a facut ca anul acesta sa nu se mai afle nici macar intre primele 10 domenii cu cele mai mari salarii. “Acolo, componenta variabila avea o pondere foarte mare. Din acest motiv, veniturile celor ce lucreaza in aceste domenii s-au redus cu aproape 70%”, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Tot pe baza de comisioane se lucreaza si in avocatura, un alt domeniu unde s-a castigat si continua sa se castige foarte bine. Veniturile medii ale avocatilor si ale juristilor ajung lejer la 2.500 de euro pe luna, insa din aceste sume salariul fix reprezinta un procent destul de mic.
La polul opus se afla cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante si ale caror salarii sunt mai mici decat salariul mediu pe economie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, angajatii din acest domeniu sunt platiti in medie cu echivalentul a aproximativ 200 de euro pe luna.
In ceea ce priveste functiile cel mai bine platite, pe primele locuri, dupa directorul executiv, directorul general sau directorul de tara se afla directorii financiari, de vanzari sau de marketing, ale caror salarii medii ajung la cateva mii de euro pe luna.
Nu trebuie uitati angajatii de la stat, care nu se pot plange de castiguri prea mici. Salariile lor au crescut in februarie si martie cu marje cuprinse intre 16 si 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fiind printre putinele care nu au fost amenintate nici de inghetare, nici de scadere. Majorarea salariilor primite de bugetari vine dupa ce Guvernul anunta la inceputul anului ca va reduce semnificativ cheltuielile cu personalul platit din bugetul de stat. Scaderea pe care o anunta atunci Executivul era de 20% fata de nivelul din 2008. In primele trei luni ale anului, cheltuielile cu personalul in sectorul public au ajuns la 4 miliarde de euro, cu 50% mai mult fata de primul trimestru al anului trecut.
Salariul mediu nominal net a crescut in luna aprilie cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1.408 lei (in euro inseamna 335 de euro, respectiv o crestere reala de 3,1%). Din sectorul public, angajatii cel mai bine platiti sunt cei din administratie, aparare si asigurari sociale, unde nivelul mediu al salariului a fost de 2.065 de lei (circa 490 de euro). Conform Institutului National de Statistica, in aprilie, fata de martie, au scazut salariile in invatamant (cu 13,9%) si in administratia publica (cu 10,1%).
In vremurile bune, pe la inceputul lui 2007, bancherii de la
Merrill Lynch, Deutsche Bank si alte grupuri financiare au mizat pe
Xu Jiayin, un mogul imobiliar care se presupunea ca va deveni
urmatorul miliardar al Chinei. Ei i-au imprumutat 400 de milioane
de dolari companiei lui Xu, l-au incurajat sa cumpere suprafete
mari de teren, iar la inceputul lui 2008 i-au promovat o emisiune
initiala de actiuni a companiei sale Evergrande Real Estate Group
din Hong Kong, emisiune in valoare de 2,1 miliarde de dolari.
Un an mai tarziu, piata imobiliara a Chinei era prabusita,
Evergrande era inglodata in datorii, iar bancherii de pe Wall
Street se confruntau cu mari pierderi, pentru ca firma chinezeasca
nu a vandut nicio actiune investitorilor.
Acum, spun analistii, Evergrande a devenit un simbol al erei de
investitii fara capatai din China, cand bancherii internationali,
brokerii si managerii de fonduri de investitii cu grad ridicat de
risc s-au repezit aici sperand sa profite de pe urma celui mai mare
boom in constructii din lume. Din cauza pariurilor pe termen scurt,
cateodata chiar hazardate, pe piata imobiliara a Chinei, unele
dintre cele mai mari institutii financiare ale lumii ar putea sa fi
pierdut pana la 10 miliarde de dolari, calculeaza analistii. “Au
fost lacomi”, spune Andy Xie, un economist independent care a
lucrat ca economist-sef la filiala Morgan Stanley din China. “Toti
se grabeau sa faca bani repede la bursa. Asa ca le spuneau
dezvoltatorilor sa mearga si sa cumpere si mai mult pamant. Si asa
au ruinat o gramada de companii bune.”
Desi e inca neclara amploarea dezastrului imobiliar – vanzarile
si-au revenit usor dupa ce s-au prabusit cu peste 50% in unele
orase – investitiile in marile proiecte imobiliare s-au oprit. Ce
este clar e ca boom-ul a fost alimentat partial de investitorii
straini, care in ultimii patru ani au pompat zeci de miliarde de
dolari in piata imobiliara chinezeasca, cumparand cladiri de
birouri, vile luxoase si participatii la marii dezvoltatori. Un
fond imobiliar al Morgan Stanley a cumparat un turn in Shanghai
pentru peste 240 de milioane de dolari; grupul Carlyle a cumparat
vile de lux; in 2008, J.P. Morgan Asset Management detinea 12% din
R&F Properties, un mare dezvoltator chinez. Ca sa scoata
profituri mari, multi investitori straini s-au folosit de
instrumente complexe de investitii offshore, precum obligatiunile
convertibile si actiunile preferentiale, ceea ce le-a oferit
avantaje fiscale si le-a permis sa ocoleasca mai usor controlul
strict al Beijingului in ce priveste investitiile in companiile
chinezesti. Adeseori, pentru a eluda taxele, investitiile erau
derulate prin intermediul unor firme din teritorii ca Insulele
Cayman sau Insulele Virgine.
Un instrument preferat de joaca au fost tranzactiile cu actiuni
inainte de emisiunea initiala de la bursa. Plini de lichiditati,
investitorii straini emiteau obligatiuni convertibile prin
intermediul unei entitati offshore, ca metoda de a investi sute de
milioane de dolari intr-un dezvoltator imobiliar chinez. Cand
dezvoltatorul era pregatit sa vanda actiuni in Hong Kong, el platea
inapoi investitia sau obligatiunile initiale dand investitorului
strain actiuni inainte de emisiune, la un pret preferential.
Analistii spun ca investitorii straini au devenit tot mai agresivi
in astfel de tranzactii, uneori nemailuand in calcul riscurile. De
obicei, investitorul gasea un dezvoltator, pompa sume mari in
companie prin intermediul vehiculelor de investitii offshore,
incuraja dezvoltatorul sa foloseasca banii ca sa cumpere suprafete
mari de teren care sa creasca valoarea companiei, apoi il pregatea
pentru o oferta publica initiala (IP O) la bursa din Hong Kong. La
mai putin de un an de la oferta de actiuni, multi investitori aveau
de gand sa-si faca exitul vanzandu-si actiunile cu un profit
imens.
Investitorii au sperat sa profite si de pe urma monedei chinezesti,
yuanul, care se aprecia in fata dolarului si atragea si mai mult
capital speculativ in piata imobiliara.
“Unele dintre obligatiunile convertibile erau foarte complicate”,
spune Richard Sun, partener la biroul din Hong Kong al
PricewaterhouseCoopers (PwC).
Strategia a fost incurajata de o avalansa de oferte publice
initiale la bursa din Hong Kong, in urma carora dezvoltatorii
imobiliari au strans miliarde de dolari in ultimii cinci ani. In
2007, spre exemplu, cand China a ajuns cea mai atractiva piata de
IP O, dezvoltatorii chinezi au adunat o suma record de 8,3 miliarde
de dolari, potrivit PwC.
Intr-una dintre cele mai mari tranzactii ale anului, Country
Garden, un dezvoltator controlat de Morgan Stanley, a strans 1,9
miliarde de dolari. Fiica de 26 de ani a fondatorului a devenit
rapid cea mai bogata persoana din China, cel putin pe hartie, cu o
avere estimata atunci la 16 miliarde de dolari de catre revista
Forbes. Cea mai mare investitie premergatoare listarii a fost
incheiata cu Evergrande, firma cu sediul in provincia Guangdong,
controlata de Xu Jiayin, un antreprenor respectat. Evergrande, care
construia sustinut proiecte mamut, de talia complexului Royal
Scenic din Guangzhou, a strans sute de milioane de dolari de la
investitorii straini si apoi a inceput sa cumpere suprafete mari de
teren in toata tara.
Tabloul bancilor mari este distorsionat intr-o anumita masura de diferentele de raportare dintre standardele locale – aplicate in cazul BRD, Banca Transilvania si CEC – si cele internationale. De asemenea, jucatori precum BCR, Bancpost sau Alpha Bank publica rezultate cumulate la nivel de grupuri financiare si nu individual pe banci.
Cititi mai multe pe www.zf.ro