Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu supravegherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea Antonveneta.
Tag: banca centrala
-
Şeful Fed se arată nemulţumit de creşterea economică slabă. Tipărirea de bani va continua
Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a indicat miercuri că programul de stimulare a economiei prin preluarea de obligaţiuni de pe piaţă în valoare de 85 miliarde de dolari pe lună de către banca centrală va continua, pentru a revigora creşterea economică şi a reduce şomajul, informează Mediafax. Consiliul de politică monetară al băncii centrale americane a arătat într-un comunicat transmis miercuri seară că creşterea economică a fost încetinită de factori tranzitorii, însă riscurile persistă deşi tensiunile de pe pieţele financiare mondiale s-au atenuat. Rezerva Federală anticipează revigorarea creşterii economice şi scăderea şomajului odată ce măsurile de politică monetară îşi vor face efectul. “Acest comunicat sugerează că vor continua să cumpere obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună şi va mai trece mult timp până vor fi satisfăcuţi în ceea ce priveşte piaţa muncii”, comentează Ward McCarthy, economist şef la Jefferies & Co. şi fost economist la Fed.
-
Banca centrală a Poloniei anunţă sfârşitul austerităţii şi se laudă cu o încetinire „perfectă“când economiile altora se prăbuşesc. Ce conţine reţeta succesului polonez?
Polonia şi-a redus deficitul bugetar cu mai mult de patru puncte procentuale în doi ani, iar una din urmări este că avansul economic a încetinit dramatic, la doar 1,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care cererea internă scade în tandem cu criza din zona euro, cea mai mare piaţă pentru exporturile poloneze, scrie Financial Times. “Dar ritmul consolidării bugetare încetineşte, ceea ce va aduce economiei aer de respirat. Nu încurajăm ministerul de finanţe să continue cu consolidarea fiscală excesivă”, a declarat pentru publicaţia britanică guvernatorul băncii centrale Marek Belka.
-
Mario Draghi l-a avertizat la Budapesta pe premierul Viktor Orban să nu atace independenţa băncii centrale pentru că altfel riscă să fie izolat de Occident
“Fiecare bancă din UE ar trebui să aibă independenţă instituţională, personală, funcţională şi financiară. Independenţa instituţională şi personală protejează banca centrală şi pe membrii structurilor de decizie de influenţa pe care ar avea-o terţii asupra performanţelor activităţilor lor”, a spus Monti la o conferinţă organizată de banca centrală ungară. Discursul preşedintelui BCE nu a menţionat expres Ungaria, dar ţinta remarcilor este foarte clară, scrie The Wall Street Journal. Orban, care vrea ca banca centrală să sprijine guvernul în politicile de stimulare economică prin dobânzi mai mici, este de doi ani în conflict cu această instituţie, care ţine cu dinţii de dobânzile mari, cele mai mari din UE, pentru a ţine sub control cursul forintului în speranţa că atenuează astfel impactul datoriilor prea mari în valută. Familiile ungare sunt puternic îndatorate în monedă străină, în special în franci elveţieni.
-
Cursul BNR a atins un nou maxim istoric: 4,4587 lei/euro
În sesiunea de marţi, cursul s-a plasat la 4,4452 lei/euro, iar precedentul record a fost atins miercurea trecută, de 4,4463 lei/euro.
Cursul leului faţă de euro a depăşit record după record de la începutul lunii mai, depreciindu-se cu 1,4%, iniţial din cauza turbulenţelor de pe scena politică locală, la care s-au adăugat temerile privind soliditatea zonei euro.
De la începutul anului, leul a pierdut 3,2% în raport cu euro, de la un curs de 4,3197 lei/euro la finalul lunii decembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Săptămâna neagră a ungurilor. De ce îl urăşte Viktor Orban pe guvernatorul băncii centrale
Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.
În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.
Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.
Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.
În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.
-
Banca Japoniei tipareste bani in nestire: 245 de miliarde de dolari, pompati in piata
Actiunea bancii centrale este menita sa asigure ca bancile au
suficienta lichiditate pentru a acoperi cererea uriasa de fonduri a
companiilor si clientilor individuali. Fondurile sunt alocate in
aceeasi zi in care la centrala nucleara de la Fukushima s-au mai
produs doua explozii iar nivelul radiatiilor aruncate in atmosfera
a urcat la un nivel alarmant. Bursa japoneza a scazut marti pentru
a doua zi consecutiv, indicele Nikkei coborand cu 10%. In sedinta
de luni bursa a pierdut 6%. -
Banca centrala americana va anunta astazi detaliile privind imprumuturile de urgenta in perioada 2007-2009
Detaliile trebuie oferite conform termenului stbilit de
reglementarile financiare ale SUA stabilite in iulie.Un asemenea
eveniment ar putea reaprinde discutiile privind necesitatea de a
salva unele companii, asa cum s-a facut cu asiguratorul AIG.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro